Transcript Formarea Celomului – Dezvoltarea Digestiv

Formarea celomului, seroaselor.
Dezvoltarea sistemului digestiv
•
•
•
•
S3  apare celomul intraembrionar
( MZ somatic ↔MZ splanchnic)
S4  mezenterul comun, intestinul
primitiv anterior, mijlociu, posterior
S5-7  închiderea corpului
embrionar
S8  separarea toracelui de
abdomen (diafragma)
1.mésoblaste para-axial
2.mésoblaste intermédiaire
3.mésoblaste latéral
4.processus notochordal
5.amnios
6.coelome intraembryonnaire
7.entoblaste
8.ectoblaste
9.Somatopleure (mésoderme et ectoblaste)
10.Splanchnopleure (mésoderme et entoblaste)
11.gouttière neurale
12.plaque neurale
6.coelome intraembryonnaire
7.somite
8.chorde
9.splanchnopleure et entoblaste
10.somatopleure et ectoblaste
11.cavité amniotique
12.vésicule vitelline
•
•
S3 – organizarea MZ intraembrionar
mezodermul lateral
– 
– celomul intraembrionar delimitat
de 2 lame:
– dorsală - MS intraembrionar
somatic
Somatopleura (+ ectoderm) 
formarea pereţilor laterali şi
ventral ai embrionului
– ventrală - MS intraembrionar
visceral splanhopleura (+
endoderm)  formarea pereţilor
tubului digestiv
–  2 cav celomomice
1.mésoblaste latéral
2.mésoblaste intermédiaire
3.mésoblaste para-axial
4.gouttière neurale
5.vacuoles coelomiques
6.coelome intraembryonnaire
Mésoblaste latéral
23e jour
7.somite
8.chorde
9.splanchnopleure et entoblaste
10.somatopleure et ectoblaste
11.cavité amniotique
12.vésicule vitelline
Mésoblaste latéral
25e jour
 2 cav celomice: dr , stg
fiecare limitată de MZ
extra şi intraembrionar
Modificările majore după închiderea corpului embrionar
•
Separarea celomului intraextraembrionar
•
Plasarea MZ cardiogen (cardiohepatic-diafragmatic) la nivelul cav.
celomice pericardice
•
Edificarea tubului intestinal primitiv
•
Apariţia mezoteliului (seroasa)
limitează la nivelul cav. celomice:
– MZ somatic şi splanhnic,
– mezenterele dorsal şi ventral
•
Apariţia septului transvers 
separarea parţială a cav.celomice în:
– Pericardică,
– Peritoneală
– (între ele există 2 canale
paramezenterice de
comunicare=pericardo peritoneale
Celom intraembrionar
1.intestin primordial2. celom peritoneal 3. sac vitelin
7.canal pericardo-peritoneal dr
S 4-5  modificări MZ lamei laterale şi
celom:
1. MZ splahnic se invaginează:
– post.(de tubul digestiv)  mezenterul
dorsal primitiv (EIntest.caudal):
• mezoesofag,mezogastru,
mezoduoden,mezenter propriu-zis
– ant. mezenterul ventral primitiv
2. MZ ventral (se resoarbe intest
mij,post,caudal) persistă(intest
ant):
– mezoesofag,mezogastru,
mezoduoden (până la div.
hepatic)
3. Inima  (între foiţele
mezoesofagului ventral) 
mezocard (ventral+dorsal)  se
resorb rapid
4.  o singură cavitate
corporală(celomurile - comunică)
5. Apare septul transvers 
cav. corpului: 
• Cav. Peritoneală
• Cav. Pericardică
– mb. pleuropericardică 
cav. peric +2cav.
pleurale
•
•
•
foiţele mezodermale ale
cavităţilor seroasele :
• Peritoneu
• Pleura
• Pericard seros
MZ somatic  foiţele
parietale
MZ splahnic  foiţele
viscerale
2.mb pleuro-péricardique
3.formation de la cavité pleurale
dans le canal péricardo-péritonéal
4.septum oesophago-trachéal
5.oesophage
6.trachée
7.bourgeon pulmonaire
8.bulbe artériel
9.coeur
10.cavité péricardique
Divizarea celomului intr-embrionar
1.intestin primordial
2.pericard primordial
3.canal pleuro-pericardic
4.canal pleuro-peritoneal stâng
5.cavitate peritoneală
6.pricard
7. mb pleuro-pericardică
8. pleura
9. plica pleuro-peritoneal
10. ficat
A. Evoluţia mezenterului ventral
Mezoesofagul ventral 
mezocard (dorsal+ventral) se resoarbe
– excepţie – p.caudală 
septul transvers
•
•
Mugurele hepato-cistic:
 în septul transvers,
– dislocă foiţele
mezoduodenului,
mezogastrului 
diafragm (aria nudă)
–  sp.subfrenice, ligm.
mezenteriale:
falciform,coronar,▲(F
diafragmperete)
Ligm. mezenteriale –
pl.sagital, Fdreapta
ligm(pl.frontal) rotaţia
stomacului şi duoden
B. Evoluţia mezenterului dorsal
1. Mezoesofagul dorsal – se
resoarbe
2. Mezogastrul dorsal:
- pl.sagital, (stomac  trunchi)
- invaginare stg viitoarea bursă
omentală
între lame  Sp11, + P
dorsal
b.  ligm.peritoneale:
– frenicosplenic,
– gastrosplenic,
– gastrocolic
– omentul mare
c. p.situată superior de colon
transv  fascii de
coalescenţă: S16
 Treitz
 Toldt2,11
a.
Bursa omentală
– (rotaţia S) 
– ( S  tracţionarea
spre stg. a
mezogastrului dorsal)
 prelungirile:
– Stg. = recesul lienal
(ligm. gastrolienalsplenico-renal)
(Mezog. ventral F) 
– Dr. = vestibulul (post.
de omentul mic)
(partea fixă a lig.gastrolienal  peste colonul
trans  omentul >) 
– Inf. = omentală (între
lamele omentului >)
3. Mezoduodenul dorsal
•
•
•
•
D pr. abd.post
între lame  mug. P dorsal
după rotaţie :
–  mug. P.ventral +duct coledoc
– fascia Treitz – fixează D+P
(exc D1= mobilă,intraperit)
 m.Treitz (flexura d-j la diafragm)
4.Mezenterul dorsal propiu-zis
• jejunileonul  pr. abd.post
• întinderea jejunileonului :
– alungire mezoului
– apariţia anselor
– torsiunea mezoului
– răsucirea și alipirea de
peretele posterior
1.Estomac
2. Mésentère
3. Péritoine pariétal
4.Anse intestinale
5. Canal vitelin
6. Caecum
5. Mezocolonul dorsal
• porţiunea cecală, colon asc,desc –
lipsite de mezou  se fixează la
peritoneul parietal dorsal
• fascia de coalescenţă Toldt 2,11
(colon asc+desc;+rinichi
submezocolic)
• mezocolon transvers (fascia
supramezocolică Fredet (D,P)
• mezocolon sigmoid
6. Mezorectul – se retractă,dispare
(Rect  retroperitoneal)
ORGANOGENEZA SIST. DIGESTIV
ORIGINE
• Endoderm :
– Mucoasa digestivă(căi biliare,
pancreatice)
– Hepatocite, celule pancreatice
(exo-endocrine)
– Sist.endocrin difuz,
gastroenteropancreatic
•
•
Particularităţi
– dezv. concomitent cu dezv.
pedic. vasculari
– tubul dig.  comunicări - în
funcţie de segment
– mezentrul dorsal şi ventral primitiv
 legătura cu pereţii trunchiului
Ectoderm :
– Mucoasa digestivă (cav. bucală,
rect, canal anal)+ nervii
•
Mezoderm :
– Tunicile musculară, seroasă
1-Foregut; 2-Midgut; 3-Rectum; 4-Notochord; 5-Oropharyngeal membrane / stomodeum; 6 -Cloacal membrane / proctodeum; 7-Allantois; 8-Primordium of
the thyroid; 9-Primordium of the lungs; 10- Primordium of the liver; 11-Primordium of the dorsal pancreas; 12-Omphalomesenteric duct; 13-Primordium of
the stomach
INTESTINUL PRIMITIV – 5 segmente
1.
2.
CEFALIC  stomodeum
ANTERIOR (mb.of  D.prox(p.d.>) 
Fr,E,S,1/2 D,F,P,cai biliare
–
Carotida externă,
–
Aorta toracică,
–
Tr. Celiac
3.
MIJLOCIU (D  flexura lienală colon
transv) 2/3dr+1/2stg 
–
D distal,J-I, cec, apendice,colon
asc, transvers 2/3dr,
–
A.M.S.
4.
POSTERIORmb.cloacală 
–
1/3stg colon trans, descendent,
sigmoid,rect
–
A.M.I. ; ARI
5.
CAUDAL – inclus în coada
embrionului  dispare L2
1-Foregut; 2-Midgut; 3-Rectum; 4-Notochord; 5-Oropharyngeal membrane / stomodeum; 6 -Cloacal membrane / proctodeum; 7-Allantois; 8-Primordium of the thyroid; 9Primordium of the lungs; 10- Primordium of the liver; 11-Primordium of the dorsal pancreas; 12-Omphalomesenteric duct; 13-Primordium of the stomach
INTESTINUL ANTERIOR- PROENTERONUL
Fr,E, S, Dprox,F- c.b., P
FARINGE
= fundul de sac cranial al
intestinului primitiv
• în corelaţie cu dez. arcurilor
faringiene
• închis de mb.of (resoarbe S5)
 comunică cu stomodeumul
N. trijumeau
N. facial
N. glosso-pharyngien
N. vague
Ie arc pharyngien
IIe arc pharyngien
IIIe arc pharyngien
IVe arc pharyngien
1. Foregut
2. Stomach
3. Hindgut
4. Midgut
5. Pharyngeal gut
6. Esophagus
7. Tracheobronchial diverticulum
8. Buccopharyngeal membrane
9. Cloacal membrane
10. Stomodeum
11. Cloaca
12. Gallbladder
13. Liver
14. Pancreas
15. Vitelline duct
16. Allantois
ESOFAG
• segm scurt între Fr şi S
• legat de tr. prin mezoesofag
• mezoesofagul ventral mezocard
(dorsal+ventral) - se resoarbe
– excepţie – p.caudală-se 
septul transvers
• S4 diverticul traheo-bronsicsept
 E - complet individualizat
•
•
însoţit de N.X
Rotaţia S  schimbă poziţia N.X:
– N.X stg  tr. Vagal ant
– N.X dr  tr. Vagal post
1. Respiratory diverticulum
2. Foregut
3. Esophagotracheal septum
1. Pharynx
2. Trachea
3. Esophagus
4. Lung buds
STOMAC
dilataţie fuziformă 2 feţe
(stg,dr); 2 mg (ant,post)
Mezogastru (ventr, dorsal)
în lungime diferit (mg. post) 
•  rotaţia (spre dr.) 
– Mg. ant  curbura <,
– Mg.post  curbura >,
– Faţa dr  p. dorsal,
– Faţa stg  p. ventral,
• L5 – secreţia enzimelor
gastrice +HCL
1. Liver
2. Stomach
3. Spleen
4. Pancreas
5. Adrenal gland
6. Aorta
7. Dorsal mesogastrium
8. Omental bursa
9. Falciform ligament
10. Lesser omentum
1. Liver
2. Stomach
3. Spleen
4. Pancreas
5. Adrenal gland
6. Aorta
7. Lesser omentum
8. Lienorenal ligament
9. Gastrolienal ligament
10. Falciform ligament
11. Parietal peritoneum
DUODEN
• Origine:
– D1+D2(parţial)  din
intestinul ant
– D3+D4  din intestinul
mijlociu
• Legat de tr.prin mezoduoden
dorsal şi ventral
• Irigaţia  din Tr. celiac + AMS
Iniţial curbă(pl.sagital)-convex.ant.
 rotaţie dr 
fascia Treitz – fixează D+P(- D1
= mobilă,intraperitoneală)
• S6,7  se tunelizează
• convexitate  2 diverticuli:
– hepato-cistic,
– pancreatic ventral
1. Dorsal mesoduodenum
2. Pancreas
3. Duodenum
4. Parietal peritoneum
5. Aorta
6. Adrenal gland
1. Liver bud
2. Stomach
3. Gallbladder
4. Ventral pancreatic bud
6. Dorsal pancreatic bud
FICAT, CAI BILIARE
S3 divert. hepatic (prolif endoderm)
 F, ducte biliare, P. ventral
– divide în ductul coledoc (în
ductul hepatic + ductul cistic) +
duct pancreatic ventral
Bourgeon hépatique
(vue latérale)
•
•
•
•
în mezodermul septului
transvers  proliferare 
hepatocite (din endoderm);
ţc,vase, cel. Kupfer(mezoderm)
Ductul hepatic  dr+stg
ramificaţii succesive  ap.
biliar intrahepatic
 F invadează vasele viteline +
ombilicale  capilarele
sinusoide
ductul cistic  vezica biliară
Bourgeon hépatique
(vue frontale)
1.Réseaux capillaires des veines
vitellines
2.Bourgeon hépatique
3.Tube intestinal (duodénum)
4.Vésicule biliaire
5.Veine vitelline
6.Conduit vitellin
7.Veine ombilicale
1. Branches de la veine porte
2. Branches de l'artère hépatique
3. Canal biliaire
4. Plaque limitante
5. Veine centro-lobulaire
6. Travées cellulaires hépatiques
7. Sinusoïdes
Schéma tridimensionnel d'un lobule hépatique
PANCRAS
Origine – 3 muguri endodermali:
– 2 ventrali (1 se atrofiază)
– 1 dorsal  în mezoduodenul
dorsal
Rotaţia duoden  mugurii fuzionează
• Mug. ventral  ½ infer. cap
• Mug. dorsal  ½ super. cap, corp,
coada
•
L3 - Insulele Langerhans se
dezvoltă din grupuri de celule ce
se izolează de ducte (secreţia
hormonală L5)
1. Stomach
2. Gallbladder
3. Cystic duct
4. Hepatic duct
5. Bile duct
6. Pancreas
7. Accessory pancreatic duct
8. Main pancreatic duct
9. Ventral pancreatic duct
Foie
Estomac
Vésicule biliaire
Pancréas ventral
5
6
7
8
5.Duodénum
6.Pancréas dorsal
7.Papille
duodénale
mineure
8.Papille
duodénale
majeure
Anomalii ale intestinului anterior
Esofag
• Fistule, Stenoze (recanalizare
incompletă), Ţesut ectopic
• Stenoză de pilor vărsături
frecvente (hiperperistaltism
sfincterian)
• Stenoză duodenală 
recanalizare incompletă – f.rară
• Dedublare, stenoze ale căilor
biliare, vezicii biliare
• Atrezii de căi biliare
• Pancreas inelar
A. Atrésie de l'oesophage avec
ébauche de fistule oeso-trachéale
B. Atrésie de l'oesophage
C. Atrésie de l'oesophage avec
fistule oeso-trachéale inférieure
D. Atrésie de l'oesophage avec
fistule oeso-trachéale supérieure
1. Trachée
2. Oesophage
Duct hepatic accesor cu
deschidere în duoden
Stenoză Pilorică
o hiperplazie a m.sfincter piloric
• o tulburare relativ frecvent, mai ales la nou-nascuti de sex masculin
Veziculă biliară biseptată
Veziculă biliară „în bonetă frigiană”
Punga Hartmann
Localizarea veziculei biliare în fisura profundă dintre
Grosimea maximă a ductului
lobul hepatic drept şi cel pătrat
hepatic comun (DHC)
INTESTINUL MIJLOCIU - MEZENTERONUL
În raport cu teritoriul AMS
 D,J-I, cec, colon asc.,transv.
• comunicare cu sacul vitelin prin
canalul vitelin(resoarbe)
• prezintă mezou dorsal (- ventral)
• S5  ansă ombilicală  
“hernia fiziologică” (S6S10 dispare)
• reintegrarea în abdomen a
anselor intestinale  succesiune
de rotaţii invers acelor de
ceasornic 
– formarea jejun-ileonului
(mezenterul)
– apariţia cecului (evaginare
sacciformă   în fosa iliacă
dr)  apendicele
– delimitarea colonului
ascendent (fascia Toldt excepţie cec =
intraperitoneal),flexura dr
– colonul transvers
(mezocolonul)
1.Estomac
2. Mésentère
3. Péritoine pariétal
4.Anse intestinale
5. Canal vitelin
6. Caecum
INTESTINUL POSTERIOR(METENTERON) ŞI CAUDAL
În raport cu teritoriul AMI
Fl.colică stg, colon desc., sigmoid,
cloaca
prezintă mezou dorsal
Colonul desc (fascia Toldt)
Colonul sigmoid (mezou)
Cloaca:
•
•
•
•
•
închisă de mb.cloacală,
 se deschide: canalul alantoidian,
ductele urogenitale (Wolff,Muller)
septul urorectal(cloacal  divide în:
•
sinus urogenital
•
sinus anorectal 
Rectul – apare în partea dorsală a
cloacei
S8-10 mb.anală se resoarbe, din
ectoderm  canalul anal+anus
(endoderm  mucoasa ampulei rectale)
(ectoderm  mucoasa canalului anal)
5.orifice urogénital
6.orifice anal
7.périnée
1.gonade
2.mésonéphros
3.allantoïde
4.tubercule génital
5.membrane cloacale
6.cloaque
7.intestin primitif
8.métanéphros
9.canal de Wolff
10.urètre
11.sinus urogenital
12.sinus anorectal
Anomalii ale intestinului mijlociu
•
asociate/ izolate
•
Diverticul Meckl
– frecvenţa 2-4%
– vestigiu a canalului vitelin
– sac orb -50 cm de valvula
ileocecală
•
Omfalocel
– Persistenţa anselor intestinale
în celomul ombilical; acoperite
de amnios şi peritoneu
– Dg. diferenţial cu hernia
ombilicală (la prematuri,
musculatura peretelui
deficitară, nu prezintă conţinut
intraperitoneal, acoperită de
piele)
•
Malrotation şi poziții înalte cecale
(asimptomatice sau, ocazional, să conducă la o formă sau alta volvulus de
strangulare)
•
Megacolon congenital (boala Hirschsprung) – aganglionoza
dilatarea colon, cauzat de obstrucţie intestinală care rezultă
dintr-o secţiune a intestinului aganglionic (absența inervației
normale intestinale), care începe la anus şi progresează în
sus.
Anomalii ale intestinului posterior
•
Imperforație anală, atrezie anală, fistule
–
persistente mambranei cloacale  atrezie
–
+ / - fistule în vagin, uretra, vezica urinara, sau în regiunea perianala