Transcript 2011_12_15_Fortificarea masurilor de control_preventie si raspuns

Fortificarea măsurilor de prevenție și
răspuns în urgenţe de sănătate
publică
Stela Gheorghița,
vicedirector Centrul Național de Sănătate Publică
1
Aspecte generale
 In 2006 Guvernul Republicii Moldova a informat OMS
despre susţinerea integrală și intenția de a implementa
RSI (2005), desemnând Ministerul Sănătății - ca autoritate
responsabilă de implementare.
 RSI (2005) reprezintă un document cadru cu scopul de a
fortifica capacitățile de prevenire, supraveghere, răspuns și
protecția sănătății de influența pericolelor cu potențial de
răspândire internațională, iar măsurile aplicate să nu creeze
interferențe inutile traficului de pasageri și mărfuri.
 În anul 2008 – aprobat Planul Național de implementarea a RSI.
 În perioada 2007-2011 au fost implementate activități pentru a
spori capacitatea sistemului de sănătate pentru detectarea
precoce și răspuns rapid.
 Anual progresul implementării RSI este monitorizat de către
OMS și Guvernul RM.
2
Hotărîrea Guvernului nr.475 din 26.03.2008
Planului de acţiuni privind punerea în aplicare a RSI în Republica
Moldova
I parte – partea generală şi distribuirea activităţilor
Ministerelor şi departamentelor implicate
II parte – planul de acţiuni (31 acţiuni, 10 servicii)
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Ministerul Sănătăţii
Serviciul Vamal
Serviciul Grăniceri
Ministerul Agriculturii şi
Industriei Alimentare
Ministerul Mediului
Ministerul Afacerilor Interne
Ministerul Transporturilor şi
Infrastructurii Drumurilor
Administraţia Portului
Internaţional Liber Giurgiuleşti
Ministerul Culturii şi Turismului
Administraţia de Stat a Aviaţiei
Civile
Colaborare și parteneriat național și
internațional
MAI
MS
Departamente
Alte
Ministere
Guvernul
Republicii
Moldova
OMS
Comunitatea
de cercetare
NGO-uri
Alte
ţări
Servicii
CDC
4
Capacităţile de bază pentru supraveghere şi
răspuns RSI (2005)
Articolul 5. Supraveghere
 Article
9 Other reports de
Capacităţile
bază pentru supraveghere:
 Article
10 Verification
capacitatea
de a detecta, evalua, notifica şi raporta
 Article
11 Provision of information by WHO
evenimentele
 Article 12 Determination of a public health emergency of international concern
Articolul 13. Răspunsul de sănătate publică
 Article 14 Cooperation of WHO with intergovernmental organizations and international
Capacităţile de bază pentru răspuns: se vor
bodies
dezvolta, consolida şi menţine capacităţile de a
răspunde rapid şi eficient la un risc şi o urgenţă de
sănătate publică de importanţă națională și
internaţională
5
Legislaţia naţională
• Legea RM nr. 411/1995 cu privire la ocrotirea sănătăţii
• Legea RM nr. 10-XVI/2009 privind supravegherea de stat a sănătăţii publice
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Legea RM nr. 271/1994 cu privire la protecţia civilă

definite
noţiunile
risc,împotriva
urgenţă
de sănătate publică;
Legea
RM nr. 267/1994
cu privire de
la apărarea
incendiilor
Legea RM nr. 212/2004
privind regimul
stării de urgenţă,
de asediu
şi 54-62)
de război
Capitolul
IX.
Urgenţe
de
sănătate
publică
(art.
Legea RM nr. 1384/2002 cu privire la rechiziţiile de bunuri şi prestările de servicii în interes public

delimitate
funcţiile
şiajutoarele
atribuţiile
peacordate
nivele
ale sistemului
de
Legea
RM nr. 1491/2002
cu privire la
umanitare
Republicii
Moldova
Legea RM nr. 93/2007 Serviciului Protecţiei Civile şi Situaţiilor Excepţionale
înpentru
prevenirea,
asigurarea
unui
grad adecvat
deale protecţiei
HG sănătate
RM nr. 249/1996
aprobarea Regulamentului
cu privire
la formaţiunile
nemilitarizate
civile
pregătire, managementul urgenţelor de sănătate publică,
HG RM nr. 556/1996 Cu privire la protecţia sanitară a teritoriului Republicii Moldova de importul şi
răspînderea
bolilor infecţioase
convenţionale
şi extrem de periculoase
detectarea,
evaluarea
şi notificarea
riscurilor şi urgenţelor de
HG RM nr. 662/1999 cu privire la formaţiunile benevole de pompieri
publică,
HG sănătate
RM nr.1341/2001
cu privire la Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova
Hotărîrea
Guvernului
Nr.
820/2009 custării
privire lade
Comisia
naţională în
extraordinară
de sănătate
publi
 declararea/anularea
urgenţă
sănătatea
publică,
 împuterniciri speciale referitoare la persoane şi bunuri pe
că
perioada stării de urgenţă în sănătatea publică.
• HG RM nr. 1076/2010 cu privire la clasificarea situaţiilor excepţionale şi la modul
de acumulare şi prezentare a informaţiilor în domeniul protecţiei populaţiei şi
teritoriului în caz de situaţii excepţionale
• HG RM nr.282/2005 pentru aprobarea Regulamentului privind instruirea în domeniul protecţiei civile.
prevede
definiţii,
clasificări,
de evaluare
a organizarea
situaţiilorsistemului
excepţionale,
• HG
RM nr.1048/2005
pentru
aprobarea criterii
Regulamentului
cu privire la
de înştiinţare şi
transmisiuni
în caz de
sau de apariţie
a situaţiilor
excepţionale
metodologia
depericol
colectare
a datelor
şi fluxul
informaţional
•
•
•
HG RM nr. 961/2006 cu privire la aprobarea Regulamentului reţelei naţionale de observare şi control de laborator asupra
contaminării (poluării) mediului înconjurător cu substanţe radioactive, otrăvitoare, puternic toxice şi agenţi biologici
HG RM nr. 1159/2007 cu privire la aprobarea Reglementării tehnice “Reguli generale de apărare împotriva incendiilor în
Republica Moldova” RT DSE 1.01-2005
HG RM nr. 475/2008 cu privire la aprobarea Planului de acţiuni privind punerea în aplicare a Regulamentului Sanitar
Internaţional în Republica Moldova
6
Legislaţia naţională
HG nr. 820/2009 cu privire la Comisia naţională extraordinară de
sănătate publică.
COMPONENŢA Comisiei naţionale extraordinare de sănătate
publică (17 autorități) - Viceprim-ministru, preşedinte al Comisiei
• abordarea integrată a pericolelor pentru sănătatea publică;
• mobilizarea multisectorială pentru asigurarea gradului adecvat de
pregătire pentru urgenţele de sănătate publică;
• abordarea integrată a activităţilor de prevenire şi management al
urgenţelor de sănătate publică, care include
 evaluarea riscurilor;
 reducerea vulnerabilităţilor şi diminuarea pericolelor;
 evaluarea gradului de pregătire pentru urgenţele de sănătate
publică la nivel naţional şi local;
 estimarea prejudiciului cauzat de urgenţele de sănătate publică;
 evaluarea necesităţilor şi organizarea măsurilor de răspuns;
• definirea responsabilităţilor;
• alocarea resurselor umane, financiare şi materiale;
• stabilirea mecanismelor de informare şi instruire a populaţiei.
7
Competenţele PFN
Centrul Naţional de Sănătate Publica exercita funcția de Punct Focal Național pentru
RSI (2005) cu responsabilități:
colectarea continuă a informaţiilor privind urgenţele de sănătate publică
evaluarea riscurilor şi a urgenţelor de sănătate de origine
biologică;
chimică;
radiologică
elaborarea măsurilor de răspuns
Competențe
1.Accesibilitate 24/7 pentru comunicare cu punctele pentru RSI prin: tel,e-mail, fax;
2. Comunicarea cu Punctele de contact pentru RSI al OMS
3.Diseminarea informaţiilor primite de la OMS sectoarelor relevante responsabile și
”viceversa”
•supraveghere şi raportare, servicii de sănătate publică, clinici si spitale,
•punctele de intrare, ministere şi departamente despre:
 riscurile pentru sănătatea publică & evenimentele cu potenţial care pot constitui
urgenţe de sănătate publică;
 recomandări temporare şi permanente, alte informaţii ale OMS
4. Consolidarea datelor prin identificarea sectoarele relevante şi stabilirea canalele de
comunicare eficiente si funcţionale pentru
•analiza evenimentelor
•evaluarea riscurilor de sănătate publica naţională.
Fortificarea capaciților de supraveghere și răspuns
– cu suportul OMS, Băncii Mondiale, UE
Sistemul național de supraveghere a maladiilor transmisibile:
- Evaluarea sistemului național de supraveghere a maladiilor
transmisibile
- Elaborarea definițiilor de caz pentru supraveghere
- Prioritizarea maladiilor pentru sistemul de supraveghere
- Elaborarea sistemului electronic de supraveghere a maladiilor
transmisibile și evenimentelor de sănătate publică (asistență
tehnică, instruire), inclusiv regiunea Transnistriană.
Rețeau de laborator:
- Reconstrucția laboratorului de virusologie
- Evaluarea capacităților de laborator
- Procurare echipamente, reactive, consumabile
- Fortificarea laboratoarelor naționale de referință și a rețelei de
9
Sistemul de supraveghere reprezintă parte
integrantă a sistemului de sănătate
Supravegherea bazată pe
indicatori
Sisteme de
"supraveghere"
Sistemul medical
Riscuri identificate
Avertizare obligatorie
Supravegherea de laboratoar
Datele de spitalizare
Riscuri nou apărute
Supravegherea sindroamelor
Monitorizarea mortalităţii
Monitorizarea activităţii sanitare
Monitorizarea reţelei farmaceutice
Sisteme nemedicale
Supravegherea mediului
Supravegherea veterinara
Controlul alimentelor/apei
Serviciile socio-comunitare
Supravegherea bazată pe
evenimente
Date
Evenimente
Colectare,
Analiză,
Interpretare
Evaluare
Monitorizarea
evenimentelor
Capturare,
Filtrare,
Verificare
Semnal
Eveniment
de sănătate Diseminare
publica
Indigenă
Sistemul informaţional
Buletine săptămînale
Serviciul Protecţiei Civile şi
Situaţiilor Excepţionale
Analiza surselor media
Internaţională
Sisteme de supraveghere
electronice
Agenţii internaţionale
Ministerul Sănătăţii
OMS
Investigare
Masuri de
control
10
Sistemul electronic de supraveghere I - notificarea
II – evaluarea
III – răspuns
•
•
•
•
•
Intersectoral Committee
Rapid response team
Lab investigation
Risk communication
Isolation patient, etc
11
Sistemul electronic de supraveghere a maladiilor transmisibile
şi evenimentelor de sănătate publică
Notificarea la toate nivelele sistemului de sănătate:
primară (OMF, CS, CMF)
- Asistenţa medicală
de urgenţă
spitalicească
- Seviciul de supraveghere
a sănătăţii publice
teritoriale
departamentale
- Serviciul de Laborator
-- Supravegherea:
 morbidităţii populaţiei prin bolile
transmisibile;
 evenimente de sănătate publică (loc,
timp, grup de populație)
IMSP  alerte despre cazuri de zoonoze
la animale
CSP
Sistemul de sănătate în prisma RSI, anexa 1
13
Activitățile de bază a sistemului de sănătate
(supraveghere şi răspuns)
Local
Intermediar
Național
1) Detectarea precoce a
caz. de boală și
evenimente cu un nivel
de morbiditate/
mortalitate crescut față
de nivelul aşteptat
pentru timp şi loc
1) Confirmarea statutului
evenimentului,
2) Aplicarea măsurilor
suplimentare de control;
3) Evaluarea imediată a
evenimentului, asigurarea
sprijinului de laborator;
1) Evaluarea (48 ore) și
notificarea imediată ,
2) Determinarea rapidă a
măsurilor de control,
3) Asigurarea sprijinului
de laborator, etc
2) Raportarea imediată
a datelor esenţiale
disponibile
4) Comunicare imediata
la nivel național
(eveniment grav şi/sau cu
caracter neobişnuit sau
neaşteptat
4) Asigurarea legăturii
operaţionale directă
intra- și inter-sectorale
5) Echipe
multidisciplinare
3) Aplicarea imediată a
măsurile preliminare de
control
5) Stabilirea, aplicarea şi
menţinerea unui plan
teritorial de răspuns la
urgenţe de sănătate
6) Stabilirea, aplicarea şi
menţinerea unui plan
naţional de răspuns la
urgenţe de sănătate
Fortificarea capaciților de depistare precoce și răspuns in
Punctele de trecere a frontierei – cu suportul OMS,
UNICEF, Banca mondială etc





Elaborarea Strategiei și planului de implementarea a
Managementului integrat a Frontierei de Stat in anii 20112013 (HG nr.1212/2010);
Instruirea specialiștilor (1200 persoane) autorităților
competente în PTF (serviciile Vamal și Grăniceri) - 21
instruiri (2010-2011), inclusiv 3 seminare cu participare
internațională (Interpol, NATO, UE)
Elaborarea procedurilor de notificare precoce și măsuri
primare de răspuns, ghiduri de conduită în urgențe de sănătate
publică, Modelul Planului de intervenție;
Procurarea și instalarea Теrmo-Scanner – Aeroportul
internațional Chișinău, comunicarea, etc.;
Procurarea echipamentului personal de protecție
15
Planificarea și asigurarea pregătirii - OMS
• În conformitate cu ordinul MS nr.928/2011 drept coordonatori al măsurilor
de pregătire, răspuns şi lichidare a consecinţelor medicale ale
situaţiilor excepţionale şi urgenţelor de sănătate publică sunt desemnate
CSP în raioane și Direcțiile medicale în municipii:
- cutremur de pământ
- izbucniri de maladii infecţioase
- accidente şi catastrofe de proporţii în transport
- epidemii
- contaminare radioactivă,
- avarii la obiectivele cu pericol de explozie şi incendiu
• planuri specifice detaliate ale sectorului sănătăţii de pregătire şi răspuns
- gripa aviară/pandemică
- holeră şi boli diareice acute
- izbucniri de maladii infecţioase, intoxicaţii
- accidente radiologice
16
Puncte forte
• Plan naţional de gestionare a situaţiilor excepţionale şi comitet
naţional de coordonare a activităţilor, rețea de laboratoare;
• Sistem de pregătire şi răspuns în urgenţe de sănătate publică,
structurat pe 3 niveluri: local, intermediar şi naţional;
• Desemnarea coordonatorilor și cooperarea serviciilor de
asistenţă medicală primară, de urgenţă, spitalicească, sănătate
publică cu autorităţile publice locale şi centrale;
• Sistem de supraveghere a bolilor transmisibile pentru
monitorizarea continuă a morbidității infecţioase şi
evenimentelor de sănătate neobişnuite şi neaşteptate (loc, timp
şi grup de populaţie) cu depistarea precoce, evaluarea riscurilor
şi organizarea măsurilor de răspuns;
• Elaborate şi aprobate planuri specifice de intervenţie, proceduri
de operare pentru gestionarea unor evenimente de sănătate
publică de origine biologică (izbucniri de boli infecţioase,
intoxicaţii, etc) şi radiologică.
• Existenţa şi funcţionalitatea Comisiei Naţionale de Sănătate
Publică condusă de viceprim-ministru.
17
Activități prioritare ce necesită susținere de
perspectivă - 1
• Elaborarea unui proiect de Hotărâre a Guvernului cu
fortificarea și menținerii capacităților de
supraveghere și răspuns în urgențele de sănătate
publică în scopul asigurării securității sănătății
publice;
• Evaluarea capacităţilor de depistare, evaluare,
management a riscurilor şi urgenţelor de sănătate
publică și colaborării atît a sistemului de sănătate pe
nivele (local, intermediar şi naţional) cît și
intersectoral;
• Necesită fortificare sistemul de depistare precoce şi
răspuns rapid în urgenţele de sănătate publică cu
elaborarea procedurilor specifice în cazul urgențelor
de sănătate publică;
18
Activități prioritare ce necesită susținere de
perspectivă - 2
• Dotarea cu computere a instituțiilor medico-sanitare
la toate nivelurile de asistență medicală pentru
implementarea sistemului electronic de
supravegherea maladiilor transmisibile pentru
raportarea precoce a bolilor transmisibile și
evenimentelor de sănătate publică.
• Integrarea sistemului electronic de supraveghere a
maladiilor transmisibile în spațiul electronic
informațional;
• Dezvoltarea sistemului electronic de cartografiere a
riscurilor de sănătate publică;
19
Activități prioritare ce necesită susținere de
perspectivă - 3
• Elaborarea și reactualizarea standardelor naționale pentru
echipele de intervenție (planificarea, pregătirea, evaluarea
necesităţilor, acțiuni de intervenție, evaluarea post intervenție);
• Dotarea şi instruirea echipelor de intervenţie în conformitate
cu standardele internaţionale de gestionare a situaţiilor
excepţionale în aspectul de sănătate publică (planificarea,
pregătirea, evaluarea necesităţilor, vulnerabilităţii, riscurilor,
managementul, comunicarea, etc);
• Integrarea în reţelele regionale şi globale de supraveghere şi
răspuns: Global Alert and Response (GAR), Global Outbreak
Alert & Response Network (GOARN), Global Chemical
Incident Emergency Response Network (ChemiNet) pentru
standardizarea datelor şi schimbul operativ de informaţii.
20
Mulţumesc pentru
atenţie!
21