Transcript Prezentare curs 5 - Departamentul de Administraţie Publică

Managementul organizaţiilor
neguvernamentale – nonprofit
Cadrul legal
Curs 5
Dezvoltarea cadrului legal privind
ONG-le în Europa de Est
Caracteristici comune în regiune:
• Evoluţia societăţilor post-comuniste s-a bazat
pe tradiţii istorice, culturale, filozofice
comune,
• Cel mai importante domenii de activitate sunt:
cultura, educaţia, serviciile sociale, petrecerea
timpului liber şi sport. În acest sens diferenţă
considerabilă faţă de situaţia din Europa
Occidentală.
Cadrul legal
- legislaţie cu privire la ONG-uri în ţările Uniunii
Europene - International Center for Not-forProfit Law – Ionuţ Sibian
- legislaţie cu privire la ONG-le din România –
studiu realizat de Asociaţia pentru Apărarea
Drepturilor Omului în România Comitetul
Helsinki
Legislaţie cu privire la ONG-uri în ţările
U.E.
• În ţările U.E. nu există o legislaţie/abordare identică cu
privire la ONG-uri
• În general există două tradiţii juridice:
- Ţările de drept cutumiar (ex. Marea Britanie) consideră
că acordul benevol între persoanele care fondează o
asociaţie este suficient pentru ca asociaţia să
primească personalitate juridică;
- Ţările de drept scris (ex. Franţa) cer ca anumite
formalităţi cum ar fi înregistrarea şi publicitatea să fie
îndeplinite înaintea acordării personalităţii juridice.
Probleme importante în legiferarea activ.
nonprofit
Probleme comune în ceea ce priveşte reglementarea
sectorului care se datorează:
• tipuri de organizaţii şi abordarea unitară a sectorului
• control şi autoreglementarea sectorului
• relaţiilor cu instituţiile statului,
• deducerile din taxele şi impozitele ce se plătesc
statului pentru activitatea de bază,
• posibilitatea oferirii de fonduri din partea
persoanele fizice sau juridice (donaţii şi sponsorizări),
• utilitatea publică
Austria
- Asociaţii şi fundaţii,
Asociaţia
- Regimul juridic al asociaţiilor cu scop nonprofit lege din 1951 “Actul Asociaţiilor”,
- Se înregistrează după depunerea statutului la
sediul poliţiei provinciale - în max. şase luni
decizie a Ministerului de interne – aprobare
tacită,
- Nu există un registru – statutul disponibil la
poliţie
Austria (cont.)
Organele asociaţiei:
- Adunarea Generală a Asociaţiei,
- Consiliul de Administraţie (3 membrii),
- Cenzori – atribuţii financiare,
- Organ de soluţionare a conflictelor.
Dizolvarea: voluntară şi dictată de poliţie.
Regim fiscal general
Austria (cont.)
Fundaţii (Stiftungen)
Fundaţiile sunt definite ca fiind înzestrate cu personalitate
juridică, în scopul prestării unei activităţi în scop caritabil sau
în beneficiul general.
Fundaţiile private sunt entităţi juridice în care fondatorul a
transferat bunuri pentru un scop precis.
Bunurile donate fundaţiei de la momentul înfiinţării sale sunt
câştigate definitiv. Statutul fundaţiei trebuie să descrie modul
de gestiune, desemnarea unui curator, şi domeniul său de
intervenţie.
Austria (cont.)
• Regimul juridic al fundaţiilor este definit de Actul
Fondator al fundaţiilor (Bundes-Stiftungs und
Fondsgesetz) din 1974. Fundaţiile private sunt
guvernate de legea din 1993
(Privatstiftungsgesetz).
• Fundaţiile - au personalitate juridică, în scopul
prestării unei activităţi în scop caritabil sau în
beneficiul general. Fundaţiile private sunt entităţi
juridice în care fondatorul a transferat bunuri
pentru un scop precis.
• Fundaţiile trebuie înregistrate în registrul
fundaţiilor (Stiftungsregister), iar cele private în
registrul firmelor (Firmenbuch).
Austria (cont.)
• Fundaţiile se înregistrează la tribunalul civil – autorizarea
publicată în Jurnalul Oficial,
• Fundaţiile trebuie înregistrate în registrul fundaţiilor
(Stiftungsregister), iar cele private în registrul firmelor
(Firmenbuch),
• Fundaţiile pot presta orice fel de activitate, inclusiv
comercială,
• Fundaţiile se bucură de un regim fiscal cu multe deducţii şi
avantaje,
• Cea mai înaltă autoritate pentru asociaţii şi fundaţii este
Ministerul Afacerilor Interne.
Austria (cont.)
Tipuri de fundaţii:
• fundaţii federale si fundatii de Land: “Lander Stiftungs”.
Ultimele sunt subiectul legislaţiei Landului în care îşi au
domiciliul. Înfiinţarea lor trebuie să fie cerută la Guvernatorul
Bundeslandului, care este abilitat să acorde statut fundaţiilor;
• fundaţii religioase care cad sub incidenţa Actului Fundatiilor;
• fundaţii de drept public sunt create la nivel federal, care nu
sunt guvernate de Actul Asociaţiilor ci de instrumentul lor
fondator;
• fundaţiile private, apărute în 1993, care pot fi create pentru
orice durată de timp şi pentru orice scop autorizat de lege;
• fonduri(Fonds).
Franţa
Asociaţiile
Sunt de două tipuri:
- declarate şi,
- nedeclarate,
în funcţie de capacitatea juridică,
Asoc. declarate depun o cerere la prefectură cu
statutul pentru a fi înregistrate
Franţa (cont.)
Fundaţii
• Sunt un patrimoniu dotat cu personalitate juridică
proprie.
Trebuie să îndeplinească trei obligaţii:
• să aibă un scop de interes general;
• să aibă o dotare care să garanteze un mod de
finanţare propriu;
• un consiliu de administraţie care să gestioneze
organizaţia.
Franţa (cont.)
- Existenţa statutului de utilitate publică (trei
ani de activitate, nr. de membrii min. 250,
patrimoniu min., statut tip, prestarea unui bun
de utilitate publică) – decizia se ia la nivelul
Ministerului administraţiei,
- Există birouri specializate la nivelul
prefecturilor în relaţia cu ONG-le,
- La nivel naţional există un Consiliu Naţional al
Vieţii Asociative (CNVA).
Marea Britanie
• Nu există o structură care să fie abilitată cu înfiinţarea
organizaţiilor nonprofit.
• Nu există o înregistrare centralizată sau un organ de
reglementare pentru structurile asociative.
• Din 1973 exită un birou al asociaţiilor pentru dinamizarea
relaţiilor intersectoriale.
Asociaţii
• asociaţiile non benevole (sindicate, uniuni profesionale),
• asociaţii benevole: Companii cu răspundere limitată
încorporate sub Legea Companiilor din 1985, Societăţi de
ajutor reciproc, Societăţile Industriale şi de Intrajutorare
Marea Britanie (cont.)
Charities (statut de utilitate publică)
- Regim fiscal special,
- Acordarea statutului nu în funcţie de structură
ci de activitatea desfăşurată
• charity poate exista pentru unul sau mai multe
dintre scopurile următoare: eradicarea
sărăciei; scopuri religioase; educaţie; utilitate
publică; alte scopuri pentru beneficiul
comunităţii
Marea Britanie (cont.)
• Există un organism public de supraveghere şi
control numit Comisia organizaţiilor de caritate
pentru charities,
• Registrul Comisiei Organizatiilor de Caritate este
deschis publicului.
Scutiri de taxe pentru charities:
• taxa pe venit,
• taxa pe capital câştigat,
• TVA,
• taxa de timbru.
Marea Britanie (cont.)
Categorii de charities:
• trusturi (“trust”)
• asociatii neîncorporate
• companii cu răspundere limitată
Fundaţii
• Fundaţiile sunt definite ca structuri permanente
de girare a unui capital pentru un scop de
utilitate publică. Nu deţin personalitate juridică
proprie. În general sunt catalogate ca “charity”.
Germania
Asociaţii
• În Germania există diferite tipuri de asociaţii:
cluburi sociale, cluburi sportive dar şi grupări cum
ar fi sindicatele, asociaţii ale angajaţiilor, partide
politice, etc.
• Conform legii germane, o asociaţie este un grup
de persoane al cărui scop comun nu este unul de
prestare a vreunei activităţi economice. Se poate
desf. activitate comercială însă nu ca activitate
principală.
Germania (cont.)
Asociaţiile declarate: - pentru înfiinţare necesari patru pasi:
• Min. 7 persoane trebuie să cadă de acord asupra semnării
unei charte şi să aleagă un Consiliu Executiv;
• Charta şi protocolul cu privire la Consiliul Executiv trebuie
depuse la Registrul asociaţiilor de pe lângă tribunalul civil
local;
• Tribunalul examinează cele două documente din punct de
vedere al îndeplinirii cererilor statutare, iar apoi o copie
este trimisă autorităţilor administrative pentru un d.pd.v. al
ordinii constituţionale;
• înregistrată în Registrul Asociaţiilor, ţinut pe lângă
tribunalul de instanţă, de care aparţine sediul asociaţiei.
Odată cu înregistrarea, asociaţia primeşte personalitate
juridică.
Germania (cont.)
• Asociaţiile nedeclarate nu sunt înregistrate şi nu
sunt subiectul supervizării statului ca şi crearea
lor.
Fundaţiile
Fundaţiile, sunt distincte de asociaţii. Pe de altă
parte, ca şi asociaţiile, fundaţiile pot sau nu pot
deţine personalitate juridică.
• Toate fundaţiile sunt subiectul supervizării
publice – concentrată mai ales asupra aspectelor
financiare ale activităţilor fundaţiei.
Statul de utilitate publică – scutiri de taxă ( de ex.pe
proprietate) şi se acordă doar în funcţie de scopul
urmărit
România – cadru legal
Cadrul legislativ format din următoarele acte
normative:
- Legea 21-1924, Ordonanţa Guvervnului 262000, Ordonanţa de modificare şi completare
37-2003 şi Legea de aprobare a ordonanţei
26-2000 – nr. 246-2005
- Legea 21/1924 a fost una dintre cele mai
moderne şi reuşite reglementări – şi-a făcut
efectele până în 200
România – cadru legal (cont.)
• Categorii de Ong-uri recunoscute de această
lege: asociaţii, fundaţii – federaţii, uniuni sau
alte grupări de persoane juridice.
Motivele pentru schimbarea cadrului legal:
- Procedură greoaie şi lungă de constituire
(avize consultative),
- Regim restrictiv de organizare şi funcţionare,
- Accesul la surse de finanţare redus şi
diferenţiat în funcţie de tipul de organizaţie
România – cadru legal (cont.)
Ordonanţa 26/2000
- Abordare liberală în ceea ce priveşte
modalităţile de constituire, organizarea şi
funcţionarea asociaţiilor şi fundaţiilor şi a
raporturilor acestora cu administraţia publică.
Noutăţi
- Condiţii mai simple la înfiinţare,
- Consacrarea rolului statului de partener şi
promotor al ONG-lor
România – cadru legal (cont.)
- Statutul de utilitate publică
Ordonanţa 37/2003
- Diferenţe faţă de Ordonanţa 26 privind avizul
de înregistrare şi utilizarea unor denumiri,
- Statutul de utilitate publică
Legea 246 – 2005.