Transcript Sisteme de transmitere a mi*c*rii

SISTEME DE TRANSMITERE A MIȘCĂRII
Modulul
1. DEFINIȚII. CLASIFICĂRI

Organele de maşini sunt părţi componente ale mecanismelor,
maşinilor şi utilajelor, care pot fi calculate, proiectate şi
executate separat, ţinându-se seama de condiţiile de
funcţionare ale sistemelor din care fac parte.

Din punct de vedere al complexităţii, organele de maşini pot fi
 simple – formate dintr-o singură piesă
(şurubul, bolţul, ştiftul, pana, arborele, etc.)
 compuse – formate din mai multe piese, care constituie un
element unitar din punct de vedere constructiv şi funcţional
(rulmentul, roata melcată, lanţul etc.).
2
1.1. TIPURI DE ORGANE DE MAȘINI UTILIZATE LA
TRANSMITEREA MIȘCĂRII
Osii
 Arbori
 Lagăre
 Cuplaje
 Ghidaje

3
TRANSMISII MECANICE

Transmisiile mecanice sunt caracterizate prin raportul de
transmitere a mişcării şi prin randamentul energetic:
 I1,2 = n1 / n2
 I1,2 = P2 / P1
4
TIPURI DE TRANSMISII MECANICE
Transmisii prin curele
 Transmisii prin cabluri
 Transmisii prin lanțuri
 Variatoare
 Transmisii prin roți dințate

5
2. ORGANE DE MAȘINI UTILIZATE ÎN
TRANSMISII MECANICE
6
2.1. OSII ȘI ARBORI
Osia este un organ de mașină care susține alte organe
ale mișcării de rotație (scripeți, roți dințate, roți de
rulare, etc.) fără să transmită momente de răsucire.
 Solicitările sunt numai de încovoiere deoarece
momentul rezistent de frecare din lagăre este foarte mic
și poate fi neglijat

7
Arborii reprezintă organe de maşini care au rolul de a
susţine alte organe de maşini (roţi) aflate în mişcare de
rotaţie, contribuind la transmiterea mişcării.
 Arborii sunt solicitaţi compus la torsiune + încovoiere.
 Arbori drepţi
(fig 1)
 Arbori flexibili (fig 2)
 Arbori cotiţi
(fig 3, fig 4)
 Arbori cu came (fig 5)

8
ANIMAŢII ARBORI ŞI OSII
 Arbore_
 Arbore cotit
 Osii_
13
MATERIALE FOLOSITE
În general arborii şi osiile se confecționează din oţel
carbon obișnuit (OL 42, OL 50, OL60).
 Se mai pot folosi oțeluri laminate de calitate (OLC 25,
OLC 35) la care se aplica tratamente termice pentru
creșterea rezistenței în zona de sprijin.
 Pentru solicitări speciale și gabarite reduse se
recomandă oțeluri aliate de îmbunătățire (41 MoCr 11,
41 CrNi 12).
 Pentru arborii cu forme complexe (realizați prin turnare)
se recomandă fonta.

14
2.2. LAGĂRE

Lagăre cu alunecare
 Elemente componente
 Tipuri constructive

Lagăre cu rostogolire
 Noțiuni generale
 Lagăre radiale
 Lagăre axiale
 Lagăre radial axiale

Montarea lagărelor cu rostogolire
15
2.3. CUPLAJE
Cuplajele sunt organe de legătură și de antrenare care au rolul
de transmitere a mișcării de rotație de la un arbore la altul sau
de la un organ de mașină la altul. Animație
Transmisia se face fără modificarea valorii parametrului transmis
sau a sensului mișcării.
Condiții pe care trebuie să le îndeplinească cuplajele:
 să lucreze cu uzură cât mai mică
 să fie silențioase
 să aibă întreținere ușoară
 montarea, demontarea și schimbarea pieselor componente
să se facă ușor
 să compenseze devierile unghiulare, radiale si axiale din
timpul exploatării
 să nu introducă solicitări suplimentare axiale, radiale sau forțe
de frecare
 să asigure securitatea muncii
16
CLASIFICAREA CUPLAJELOR
Clasificarea cuplajelor se face după mai multe criterii, și anume:
A) După modul în care se realizează transmisia momentului de
torsiune și a mișcării de rotație:
1. cuplaje mecanice - la care transmisia momentului de
torsiune și a miscării de rotație se realizează prin elemente
mecanice, folosind forța de frecare, transmisii dințate sau
gheare
2. cuplaje hidraulice - la care transmiterea momentului de
torsiune și a mișcării de rotație se face prin intermediul
fluidelor, folosind:
a) presiunea - cuplaje hidrostatice;
b) energia cinetica - cuplaje hidrodinamice;
3. cuplaje electromagnetice - la care momentul de torsiune se
transmite prin intermediul fortelor electromagnetice.
17
După modul în care se realizează legătura între capetele arborilor:
1. cuplaje permanente - sunt cele la care legătura se stabilește sau se
întrerupe numai prin montare sau demontare, deci ele nu pot fi
desfăcute în timpul funcționării lor.
Aceste cuplaje se pot împărți în:
a) cuplaje fixe - la care arborii sunt legați rigid, ei funcționând
ca unul singur; (Cuplaje permanente fixe)
b) cuplaje mobile - la care arborii au posibilitatea sa realizeze
mici deplasari relative, axiale, radiale sau unghiulare.
(Cuplaje permanente mobile)
Cuplajele permanente se deosebesc între ele după poziția relativă a
celor doi arbori între care se face transmisia mișcărilor; din acest
punct de vedere avem:
• cuplaje coaxiale - la care arborii au aceeași axa;
• cuplaje articulate - la care axele celor doi arbori sunt
concurente.
2. cuplaje intermitente - cu aceste cuplaje legătura dintre arbori poate
fi stabilită sau întreruptă în repaus sau în timpul funcționării prin
comanda exterioară sau automată, fără a fi necesară demontarea
componentelor. Aceste cuplaje se mai numesc ambreiaje.
(Cuplaje intermitente)
18
Din grupa cuplajelor intermitente fac parte si cuplajele de
siguranță, care se desfac la depășirea unor valori ale turației sau
solicitării, precum și cuplajele cu acționare rapidă, ce realizează
un număr mare de cuplări și decuplări în unitatea de timp și
care sunt frecvent utilizate în construcțiile de mecanică fină și
automatică.
După modul în care funcționează, cuplajele intermitente pot fi:
• comandate - la care acționarea și întreruperea legăturii
dintre arbori se face cu ajutorul unei comenzi exterioare;
• automate - la care acționarea sau întreruperea legăturii se
face la depășirea valorii unui parametru funcțional, cum ar
fi: turație, moment, viteza.
Comanda cuplajelor pentru stabilirea sau întreruperea legăturii
dintre arbori se poate face în mai multe moduri, iar din acest
punct de vedere cuplajele comandate se împart în:
• cuplaje cu comanda mecanica;
• cuplaje cu comanda electrica;
• cuplaje cu comanda hidrostatica;
• cuplaje cu comanda pneumatica.
19
20

Montare reductor
21