Transcript Autori: -Miruna Lazar -Bianca Ilie -Flavia Pahon Eu sunt Miruna ♫! Acest proiect a fost realizat de echipa formata din : Miruna Lazar ( sef echipa )

Autori: -Miruna Lazar
-Bianca Ilie
-Flavia Pahon
Eu
sunt
Miruna
♫!
Acest proiect a fost realizat de echipa
formata din : Miruna Lazar ( sef echipa ) ,
Bianca Ilie si Flavia Pahon si coordonata
de doamna profesoara Marcelina Popa.
Colaborarea a fost minunata ☻!
Eu sunt
Chely!

Trasnetul este o descarcare electrica in scanteie
care se produce in atmosfera terestra, fie intre doi nori ,
fie intre un nor si pamant.Norii de furtuna se incarca in
partea lor inferioara,in special,cu sarcina negativa,iar
aceasta incarca prin influenta suprafata pamantului cu
sarcina pozitiva.Cand norul se deplaseaza,zona de sarcina
pozitiva de pe pamant il urmareste ca o umbra. Norul si
pamantul pot fi considerati drept armaturile unui
condensator intre care tensiunea electrica atinge valori de
ordinul zecilor si chiar al sutelor de milioane de volti. Daca
tensiunea dintre doi nori sau dintre nori si pamant devine
suficient de mare,apare o descarcare electrica foarte
puternica,numita trasnet.Exista multe forme de trasnete:
trasnetul liniar,superficial,globular,perlat… Fenomenul
luminos care insoteste trasnetul se numeste fulger,iar
fenomenul acustic poarta denumirea de tunet.



In biblie fulgerele şi tunetele sunt o
solie, folosite pentru exprimarea
mâniei lui Dumnezeu (2.Moise 9,24;
2.Samuel 22,15; Hiob 37; Psalm
18), şi pedeapsa Domnului (Sach
9,14) de exemplu izgonirea din rai a
lui satan (Lukas 10,18), sau
învierea în prezenţa îngerului (Hes
1,14; Daniel 10,6; Matthäus 28,3).
Etruscii considerau fulgerele ca
oracol care le prezicea viitorul. Aşa
numitele libri fungurales descriu
indicaţiile (informaţiile) transmise
prin fulgere. Deja între anii 800–600
î.e.n. au fost fulgerele observate şi
categorizate. Vechii germani
considerau fulgerele ca semn al
zeului Thor care aruncă ciocanul
său spre pământ. Slavii aveau zeul
Perun ca zeu al furtunii.
La fel Zeus şi Jupiter sunt reprezentaţi
însoţiţi de fulgere în perioada
Renaşterii Zeii furtunii sunt Zeus,
Jupiter şi Donar iar saxonii înainte de
creştinism considerau stejarul ca
arbore sfânt sau zeu al furtunii.

Benjamin Franklin
demonstrează ipoteza că
trăsnetul este rezultatul
tensiunii dintre nori şi
pământ, cu ajutorul unui
zmeu de hârtie cu care a
declanşat fulgerul în
prezenţa norilor de
furtună, în anul 1752.
Aceasta a fost un punct
deosebit de important în
cercetarea fulgerelor.

Incă şi azi sunt
controverse cu privire la
efectul fulgerului, ca şi a
modului în care ia naştere,
azi se folosec în locul
zmeelor rachete, sau
baloane metereologice de
cercetare. Părerea
cercetătorilor că fulgerul
produs şi în laborator este
rezultatul unei simple
descărcări electrice s-a
schimbat la sfârşitul anilor
1990, apărând unele
aspecte care nu au putut fi
clarificate.

Prin curenţii de aer existenţi în nor precum şi
prin repartizarea inegală de gheaţă şi apă se
formează prin frecarea straturile norului, spaţii
cu încărcătură (ionică) electrosatică negativă
şi pozitivă. Stratul superior al norului este în
mod normal încărcat pozitiv iar stratul inferior
negativ. Zona de trecere dintre sarcinile
pozitive şi negative au loc la înălţime mare şi
temperaturi între −10°C şi −15°C aici picăturile
de apă din nor se transformă în cristale de
gheaţă, aceşti nori de furtună fiind numiţi
Cumulonimbus (nimbus cumulus) nori în care
cu o probabiltate mare vor lua naştere fulgere.
Fulgerul fiind o descărcare electrică
produce un echilibru electric între
straturile norului de furtună, ca să i-a
naştere un trasnet între un nor şi pământ
trebuie să existe în prealabil tensiuni de
câteva zeci de milioane de volţi, iar
fenomenul care este o scânteie de
descărcare electrică are o tensiune de ca.
3 milioane de volţi/metru numită puterea
de străpungere a fulgerului această
penetraţie a aerului creşte în cazul aerului
umed, de aceea azi există premiza că în
prealabil aerul este ionizat de radiaţiile
cosmice transformând moleculele de aer
din atmosferă într-o lavină electronică
rezultând o reacţie în lanţ, care creează
un canal de aer ionizat pentru fulger acest
fenomen fiind presupus de cercetătorii
Charles Thomson, Charles Thomson
1925.

* Fulgerul are, în
medie, 4 sau 5
descărcări principale,
sau propriu zise, care
necesită o descărcare
prealabilă, ce durează
0,01 s ,iar cea pricipală
numai 0,0004 s, după o
pauză scurtă (0,03 s 0,05 s) urmează
descărcări noi. Au fost
obsevate astfel de
descări atingând un
număr de 42 cu o
intensitate medie de
20.000 Amperi.

* Un fulger/trăsnet în
medie atinge lungimea
de 1 - 2 km, iar în zonele
tropicale, unde
umiditatea aerului e mai
ridicată, atinge 2 - 3 km
lungime. În nori s-au
observat fulgere cu o
lungime 5 - 7 km iar cu
ajutorul radarului pentru
fulgere, unele ce ating
140 km lungime.

In jurul tunelului sau canalului
fulgerului aerul înconjurător atinge
temperaturi de 30.000 °C care este
de 5 ori mai mare ca temperatura de
suprafaţă a soarelui. Această
supraîncălzire bruscă a aerului duce
la o dilatare masivă asemenea unei
explozii cu un zgomot puternic
numit tunet. Datorită diferenţei
dintre vitezele de propagare a
luminii (ca. 300.000 km/s) şi a
sunetului 332 m/s (la 0 °C) va apare
un decalaj de timp între
recepţionarea vizuală şi cea auditivă
a fulgerului. Acest decalaj creşte cu
cât fulgerul este mai departe de
observator.
Formele de fulger
pot fi de formă
liniară cu
ramificaţii şi de
formă sferică
(globulară) .
Fulgerele sunt fascinante,
dar foarte periculoase! In
functie de distanta la care
se produce fulgerul, puteti
afla daca futuna se
indeparteaza sau se
apropie!
Formula cel mai des folosita este : secundele :
3. Dar de ce efectuam aceasta operatie? Eu
am calculat 8 secunde de la fulger la tunet.
Inseamna ca distanta la care s-a produs fulgerul
este de 8:3=2,(6) kilometri . Ei bine,stim ca
viteza sunetului este de cca 300 000 km/s ,
iar viteza sunetului 344m/s. Deci noi vedem
descarcarea electrica mai repede decat tunetul.
In filmul de mai sus, tunetul ajunge la noi abia
dupa 8 secunde , pentru ca viteza lui este mult
mai mica : de aprox. 340 m/s deci aprox.
0,34 km/secunda . Daca inmultim 0,34
km/secunda cu 8 secunde obtinem 2,72 km.
Deci este~totuna sa impartim secundele la 3
sau sa inmultim 0,34 km/ secunda cu
secundele care au trecut pana la aparitia
fulgerului.
Spectaculoase sunt fulgerele globulare de
diverse forme si diametre cuprinse intre
cativa decimetri si zeci de metri si care se
deplaseaza in aer cu viteze relativ
mici,asezandu-se uneori pe diferite obiecte,
iar durata lor este cuprinsa intre cateva
fractiuni de secunda si cateva minute.
Stingerea lor este de obicei
brusca,exploziva,putand produce deteriorari
insemnate ale obiectelor din regiunea
respectiva.
 Daca
 se
va aflati in timpul unei furtuni, este
recomandata aceasta pozitie
stă ghemuit, cu călcâiele lipite, capul
cât mai aplecat posibil, coatele pe
genunchi, iar cu palmele se acoperă
urechile (pentru a feri timpanul de puterea
unui tunet)

Victima unei descărcări electrice nu reţine sarcina electrică
descărcată aşa că ne putem apropia de ea pentru a acorda
primul ajutor fără probleme din acest punct de vedere. O
persoană lovită de fulger, pentru a supravieţui, are nevoie
imediată de ajutor medical. Cele mai des întâlnite efecte ale
fulegerării unei persoane sunt stopul cardiac sau
neregularităţi accentuate în ritmul cardiac, arsuri (vizibile, la
nivelul pielii, dar, probabil, şi invizibile la nivelul organelor
interne) şi deteriorarea sistemului nervos. Însă, cu
tratamente medicale specifice (resuscitare cardiopulmonară, etc) aplicate cât mai repede posibil, majoritatea
victimelor unui fulger supravieţuiesc (deşi urmările pe
termen lung pot fi deosebit de grave (arsuri, pierderea
simţurilor, etc)). Cele mai periculoase răni provocate de un
fulger sunt de ordin cardiovascular si neurologic. Trebuie
avut în vedere că doar resuscitarea efectivă şi imediată
(iniţiată de salvatori) urmată cât mai rapid posibil de
tratament medical de urgenţă poate salva o victimă aflată în
stop cardio-pulmonar de la moarte.


1. Se sună la 112 pentru a anunţa accidentul
(trăsnirea unei persoane) şi pentru a da
indicaţii asupra locaţiei în care se află.
2. Dacă zona unde a fost lovită victima este o
zonă cu mare expunere la fulgere, se încearcă
mutarea victimei într-o zonă mai sigură pentru
a nu expune la pericol şi pe cei care acordă
primul ajutor şi pe salvatorii specializaţi (care
deja ar trebui să fie pe drum). Este puţin
probabil ca victima unei descărcări electrice
să aibă fracturi majore care ar putea cauza
paralizie sau hemoragii interne puternice
(decât dacă au căzut de pe stânci sau au fost
lovite de pietre), aşa că mutarea victimei
poate fi efectuată, însă cei care acordă primul
ajutor trebuie să estimeze dacă este mai
importantă scoaterea victimei din zona de risc
decât nemişcarea victimei şi acordarea pe loc
a primului ajutor. În cazul în care se hotărăşte
mutarea victimei, această manevră trebuie
efectuată rapid, fără a întârzia prea mult
punctul următor.

3. Dacă victima nu respiră, se face respiraţie
gură la gură. Dacă s-a luat decizia mutării
persoanei, înainte de a o muta, se fac câteva
respiraţii rapide. Se verifică dacă victima are
puls la artera carotida (pe lateralul gâtului)
sau la artera femurală pentru 20-30 de
secunde. Dacă nu există puls, se începe de
asemenea masajul cardiac. Dacă afară este
rece şi umed, se recomandă acoperirea
victimei cu ceva care să nu permită
hipotermiei să complice resuscitarea. Din
păcate, dacă echipele medicale specializate
nu pot ajunge relativ repede, respiraţia gură la
gură şi masajul cardiac nu sunt de foarte
mare ajutor: este puţin probabil ca victima săşi mai revină, dacă nu răspunde stimulării
cardiace şi respiratorii după câteva minute.
Dacă pulsul revine, trebuie continuată
respiraţia artificială pentru cât timp este
nevoie (până la sosirea salvatorilor
specializaţi). Dacă, însă, pulsul nu revine
după 20-30 de minute de eforturi susţinute de
resuscitare, cei ce acordă primul ajutor nu
trebuie să se simtă vinovaţi dacă opresc
resuscitarea.