REGLAREA TEMPERATURII CORPULUI

Reglarea temperaturii corpului

Normal 36,2



C

• Rezultatul echilibrului între producţia şi pierderea de căldură • Organele producătoare de energie termică (în repaus): ficat, inimă, creier, glande endocrine.

La efort, producerea de căldură la nivelul musculaturii scheletice creşte de 30-40 ori

Temperatura centrală şi periferică

• Organele centrale au temperatura cea mai ridicată • Periferia (tegumentele) au temperatura cea mai scăzută • Sângele: agent de transfer termic: centru - periferie • Temperatura centrală se menţine relativ constantă, chiar în condiţiile unor mari variaţii a temperaturii periferice (20  C–40  C)

TERMOREGLAREA

TERMOGENEZA TERMOLIZA •Metabolism bazal •Activitate musculară •(frison) •Hormoni tiroidieni •Adrenalina •Radiaţie •Conducţie •Convecţie •Evaporare

CENTRII HIPOTALAMICI

1.

CENTRUL TERMOGENETIC - în hipotalamus posterior - inhibă c. termolitic - stimulează: - contracţia m.scheletice (motoneuroni alfa) - frisonul (motoneuroni gama)  metab. visceral (SNVS)  h. tiroidieni + h.MSR

- vasoconstricţie (SNVS) - horipilaţie (SNVS) 2. CENTRUL TERMOLITIC -în hipotalamus anterior -NU FUNCŢIONEAZĂ decît la – c.termogenetic

- stimulează:  secreţiei glandelor sudoripare (Scolinergic) - vasodilataţie (inhibă ef. SNVS vascular)

CENTRII HIPOTALAMICI

TERMOSTATUL AMINERGIC

 -hipotalamus anterior temperatura de referinţă

temperatura de referinţă

 

N. serotoninergici N. noradrenergici

ach c.termogenetic

c.termolitic

T



T

TERMORECEPTORII

Localizare: - central – neuroni termosenzori (pred. hipotalamici) - stimulaţi mai ales de căldură - periferic – tegumentar (Krause, Ruffini) + alte organe Intervin în: - stimulaţi mai ales de rece - modificarea temperaturii de referinţă - induc reflexe locale: vc/vd - creează senzaţia psihologică de rece/cald CONEXIUNI CU ALŢI CENTRII C. Alimentaţiei – frig: foame / cald: inapetenţă C. Comportamentului motor – frig:  activitate motorie / cald:  activitate motorie

ADAPTAREA LA CĂLDURĂ

1.

2.

3.

4.

=TERMOLIZA

• • • La nivelul tegumentelor Radiaţie Conducţie Convecţie La nivelul tegumentelor şi mucoasei respiratorii • Evaporarea Prin urină şi fecale (rol minor) Acţiuni conştiente umane (îmbrăcăminte, climatizare, ventilare, etc.)

• • •

Radiaţia

(  60% Q) – Pierdere Q fără contact cu alte corpuri – Depinde de suprafaţa radiantă

Conducţia

(  3% Q) – Pierdere Q prin contact direct cu alte corpuri – Depinde de conductibilitatea termică a materialului de contact

Convecţia

(  12% Q) – Pierdere Q prin deplasarea aerului în contact cu corpul – Depinde de viteza de mişcare a aerului Controlate prin circulaţia sanguină: - la frig: vc (reacţie simpatoadrenală) - la cald: vd (  activ. Simpatică)

EVAPORAREA (



25% Q)

• Perspiraţia insensibilă – constantă, NU influenţează termoreglarea • Transpiraţia termică – prin glandele sudoripare ecrine • Transpiraţia nontermică – Prin glandele sudoripare apocrine – Stimulată de adrenalină (EXAMEN!!!) • Polipneea termică – La animale

Transpiraţia termică

Glandele sudoripare – 2,5 mil – Tub contort subdermic  sudoare primară – Duct dermo-epidermic  reabsorbţie Na+Cl – Stimularea crescută  pierdere săruri • Mai ales la neaclimatizaţi • Aclimatizarea  – aldosteron  

pierderea NaCl

–

ADH

 reţine apa Stimularea: Reflex – acţiunea căldurii asupra tegumentelor Central – hipotalamus ant.  activare secreţie Eficienţa transpiraţiei depinde de evaporare

I need my budd y!

Don’t run off without me!

H 2 O 3. Water follows passively by osmotic diffusion Cl -

Whee!

2. Cl diffuses in to neutralize positive charge 4. Bulk flow drives water into channel Na + Na + 1. Na is actively pumped in Na + Cl Hey! Where is everybody ?

5. Ions are actively pumped out in channel, which is poorly permeable to water, and in which flow is fast.

Body wall

Waaa h!

ADAPTAREA LA FRIG

= TERMOGENEZA

producerea de căldură din metabolism 1.

2.

3.

Viscere (ficat) Reacţie simpatoadrenală (termen scurt) Hormoni tiroidieni (termen lung) Ţesut adipos brun Mai important la n.n.

Specializat - proteina 32kDa – decuplează oxidaţia de fosforilare Musculatura scheletică

Termogeneza în musculatura scheletică

1.

2.

3.

 Creşte tonusul muscular  Q cu 15-20% Frison = contracţie musculară involuntară, fină, ineficientă mecanic  Cauze:   Reflex: stimularea receptorilor periferici Central: Hipotalamus posterior – centrul frisonării  Stimul: scăderea temperaturii sanguine cu peste 0,6°C Evoluţie: m. masticatori – tot corpul • Travaliu motor voluntar Cel mai eficient  Q de 15-20 ori

ADAPTAREA LA FRIG

1.

2.

3.

• • LIMITAREA TERMOLIZEI Vasoconstricţie cutanată Reflex Central: stimularea c.vasomotori de temperatura sanguină • • • Ghemuirea corpului scade suprafaţa expusă la frig Acţiuni conştiente Încălzire corp, alimente, lichide îmbrăcăminte

ROLUL EXTREMITĂŢILOR

CALD Central Pierdere căldură FRIG  Pierder ede căldură Central

38 3 4 38 37 37 36 33.5

33 35 32 32 31 35 34 32.5

32 29 28 26 25 33 32 31.5

31 30 23 22 20 19 17

1.

2.

3.

4.

Sângele se mişcă în vase, evitând echilibrarea temperaturii cu ţesuturile adiacente Schimbul principal: între artere şi vene.

De fiecare dată artera e mai caldă, deci fluxul termic se deplasează spre vene.

Rezultat: sacrificarea temperaturii periferice pentru menţinerea celei centrale.

FIZIOLOGIA COMPORTAMENTULUI ALIMENTAR

SENZAŢIA DE FOAME

= senzaţie înnăscută , dezagreabilă : – Necesitatea imperioasă a ingestiei de alimente – Stare de agitaţie – Durere în regiunea gastrică Persistă până la alimentare 

- hiperfagie



- hipofagie 0 - afagie

APETIT (pofta de mâncare)

• • • O senzaţie psihică, dobândită • Se însoţeşte de o senzaţie agreabilă • • Determină selecţia  - teamă, griji = alimentelor

inapetenţă 0 – anorexie



- bulimie

SENZAŢIA DE SAŢIETATE

• Stare agreabilă , linişte + “plin” gastric • Depinde de cantitatea alimentelor ingerate • Calitativ : carnea, grăsimile satură mai repede • Determină oprirea ingestiei de alimente

Factorii ce determină trecerea de la foame la saţietate FOAME INGESTIE ALIMENTE Distensie gastrică Secreţie gastrică Scade hipoglicemia ADS alimentar - Q SAŢIETATE

REGLAREA ALIMENTAŢIEI

• De lungă durată –

PONDEROSTAT

(hipotal) – Echilibrează: aport exogen/pierderi energetice – Controlat mai ales de LIPOSTAT – Perturbare: caşexie/obezitate • De scurtă durată – CENTRII NERVOŞI – Trunchi cerebral (motori alimentari) – Hipotalamus – Sistem limbic – Neocortex – Controlat mai ales de GLUCOSTAT

CENTRII NERVOŞI

HIPOTALAMUS Dă foamea brută, nediscriminativă – cantitate alimente Are două zone de integrare primară a alimentaţiei: CENTRUL FOAMEI  Hipotalamus lateral  Stimulat de: receptori perif. senzoriali, glucoreceptori, liporeceptori  Inhibat de c. saţietăţii CENTRUL SAŢIETĂŢII  Hipotalamus medial  Stimulat de: receptori perif. senzoriali, glucoreceptori, liporeceptori  Determină: stimularea centrilor motori din tr. cerebral  Distrugere:

afagie - caşexie

 Hiperstimulare:

hiperfagie

 Determină: oprirea ingestiei alimente  Distrugere:

bulimie

 Hiperstimulare:

hipofagie

CENTRII NERVOŞI

SISTEMUL LIMBIC • determină aport alimentar discriminativ – calitatea alimentelor • În funcţie de compoziţia mediului intern (acru, dulce, sărat) • Sistem dopaminergic : orientează comportamentul spre “răsplată” SCOARŢA CEREBRALĂ • Adaptează ingestia la condiţiile mediului intern şi

extern

• Determină: – preferinţe de fineţe – obiceiurile alimentare – comportamentul la masă

CENTRII NERVOŞI

Eliberează

peptide

care influenţează comportamentul alimentar: –

Orexinele

– cresc puternic apetitul –

Neuropeptidul Y

– creşte apetitul pentru glucide –

Galanina

– creşte apetitul pentru lipide –

GLP-1

şi mulţumire

serotonina

induc senzaţie de “plin” şi

REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI AFERENŢE RECEPTORII DIN TUBUL DIGESTIV • Gastrici – contracţii stomac gol – – distensie gastrică – stim. C. Foamei stim. C. saţietăţii • Orofaringieni stim. C. saţietăţii GLUCORECEPTORII • Localizare: hipotalamus + hepatic • Controlează aportul alimentar pe termen scurt:  Glicemiei – stim. C. saţietăţii  Glicemiei – stim. C. Foamei RECEPTORII AA SERICI

REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI AFERENŢE LIPORECEPTORII • Localizare: hipotalamus • Controlează aportul alimentar pe termen lung TERMORECEPTORI • Localizare: hipotalamus + tegumente • Frigul – stim. C. Foamei • Căldura – inhibă c. Foamei + stim. C. Saţietăţii • corelaţie între c. hipotalamici alimentari şi de termoreglare Foame-ingestie alimente-creşte MB-Q-creşteTcorp-stim.c.saţietăţii

REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI -

LEPTINA

• Secretată de către ţesutul adipos • Cel mai puternic semnal de saţietate – Acţionează ventromedial) asupra c.

Saţietăţii – Controlează apetitul şi producţia de energie (hipotalamus – Inhibă eliberarea din hipotalamus a neuropeptidului Y, cu efect puternic de stimulare a apetitului • insulina şi glucocorticoizii intervin în reglarea eliberării de leptină

REGLAREA CENTRILOR ALIMENTARI – FACTORI HORMONALI ŞI PSIHOLOGICI • Glucagonul şi adrenalina – stimulează senzaţia de foame • Insulina şi colecistokinina – inhibă senzaţia de foame • Factorii psihologici

COMPORTAMENTUL ALIMENTAR

 Aferenţele de la nivelul tubului digestiv  Aferenţe plasmatice – rezervele organismului  Hormonii  Termoreceptorii  Factori psihologici

REGLAREA ALIMENTAŢIEI

FIZIOLOGIA FICATULUI

STRUCTURA

STRUCTURA - MICROSCOPIC

STRUCTURA – LOBULUL HEPATIC

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM GLUCIDIC

MENŢINE GLICEMIA CONSTANTĂ (tampon al glucozei) •Glicoliza •Ciclul Krebs •Şuntul pentozelor •Glicogenoliza •Glicogenogeneza •Lipogeneza

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM LIPIDIC

•Beta oxidare AG •Sinteza lipoproteinelor •Sinteza colesterol •Sinteza fosfolipide •Lipogeneza •Cetogeneza

FUNCŢIA METABOLICĂ – METABOLISM PROTIDIC

•Sinteza proteine endogene – albumine •Sinteza factorilor plasmatici ai coagulării - II, VII, IX, X – dependent de vitamina K •Sinteza şi degradarea acizilor nucleici •Dezaminare – amoniac uree glutamină transaminare

FUNCŢIA METABOLICĂ – VITAMINE ŞI MINERALE

Depozit vitamine: A, D, B12 Depozit fier: sistemul feritină - apoferitină

FUNCŢIA BILIGENETICĂ

Bila hepatică: 500-1000 ml/zi

•97% apă •Săruri biliare •Pigmenţi biliari •Colesterol •Lecitină ICTERUL

ROL ÎN ECHILIBRUL HIDROELECTROLITIC

REZERVOR SANGUIN MENŢINE PRESIUNEA COLOID OSMOTICĂ

FUNCŢIA DE DETOXIFIERE ŞI EPURARE PLASMATICĂ

SUBSTANŢE ENDOGENE (hormoni) SUBSTANŢE EXOGENE (medicamente) I. Hidroxilare, reducere, hidrolizare II. Conjugare CELULELE KUPFFER fagocitoza ALCOOLUL ETILIC I. Alcool – alcool-dehidrogenaza – acetaldehida II. Acetaldehida – acetaldehiddehidrogenaza - acetat