RESURSELE FAMILIEI prof.Kovacs Stefan Radu Relaţia dintre venituri, consum şi economii Resursele familiei = totalitatea elementelor pe care o familie le foloseşte pentru a-şi.
Download ReportTranscript RESURSELE FAMILIEI prof.Kovacs Stefan Radu Relaţia dintre venituri, consum şi economii Resursele familiei = totalitatea elementelor pe care o familie le foloseşte pentru a-şi.
RESURSELE FAMILIEI prof.Kovacs Stefan Radu Relaţia dintre venituri, consum şi economii Resursele familiei = totalitatea elementelor pe care o familie le foloseşte pentru a-şi satisface nevoile Familia= principalul consumator de bunuri şi servicii În trecut Familiile = autoconsum -> azi Familiile =cumpărare bunuri şi servicii, deci trebuie să obţină venituri (pentru a putea cheltui) prof.Kovacs Stefan Radu Veniturile familiei Veniturile (v.) familiei, reprezintă resursele materiale de care aceasta dispune. În termeni bugetari ele constituie intrările. V. fac referire la resursele monetare, dar din perspectivă practică se au în vedere şi intrările în natură, sub formă de produse şi servicii. Statistica economică identifică două mari grupe de v.: venituri primare şi venituri redistribuite. prof.Kovacs Stefan Radu Veniturile primare V. primare sunt cele obţinute de membrii familiei prin participarea lor la procesul producţiei şi distribuţiei bunurilor materiale şi a serviciilor, odată cu crearea venitului naţional. La rândul lor se divid în veniturile din muncă şi veniturile din proprietăţi şi capital. V. din muncă sunt cele obţinute prin participarea directă la procesul productiv şi constau în orice venit realizat în urma închirierii forţei de muncă de către proprietarii acesteia. Acestea sunt salariul, v. ocazionale reprezentând o plată a muncii, v. din activitatea de zilier, v. din activitatea de liber profesionist, v. din activitatea de agricultor, ca şi v. pentru munca depusă care nu respectă condiţiile legale de angajare. V. din proprietăţi şi capital sunt cele obţinute de pe urma posesiei acestora. Capitalul poate aduce profit: v. din activitatea asociaţiei familiale sau de mic întreprinzător, dividende, chirii şi câştigurile la jocuri de noroc. Împrumutul proprietăţilor aduce renta, în cazul pământului, şi dobânda. prof.Kovacs Stefan Radu Veniturile din redistribuire V. din redistribuire se subdivid şi ele în transferuri din partea statului, odată cu redistribuirea venitului naţional, şi transferuri între familii. Se poate spune că există o redistribuire pe verticală (stat-familie) şi una pe orizontală (de la o familie la alta). Redistribuirea pe verticală (transferurile sociale) urmăreşte protecţia socială a indivizilor, fiind un obiectiv explicit al statelor bunăstării. Din categoria acestora în bugetul familiei pot intra v. la formarea cărora membrii acesteia au contribuit în timpul vieţii active, direct şi/sau prin intermediul anajatorului, cum sunt pensiile pentru limită de vârstă, cele de boală şi accidente, ajutorul de şomaj, ca şi v. pe care statul le oferă familiei pentru a o ajuta să depăşească situaţii de dificultate, cum sunt alocaţii pentru creşterea şi îngrijirea copiilor (alocaţii pentru copii, ajutoare de maternitate şi pentru familii cu mulţi copii, ajutoare de şcolarizare, burse şcolare), ajutoare acordate familiei ca urmare a dispariţiei susţinătorului acesteia (pensii de urmaş, ajutoare de deces, ajutoare acordate soţiilor de militari în termen), ajutoare acordate familiilor cu v. mici (alocaţii de hrană, ajutoare de încălzire, ajutoare sociale), ca şi o serie de venituri–recompensă cum sunt pensiile de veteran (de deportat sau deţinut politic). Redistribuţia între familii este nereglementată, îmbrăcând forma transferului părinţi-copii şi invers, ajutorul între rude, vecini, prieteni, etc. prof.Kovacs Stefan Radu Venituri în natură Veniturile în natură sunt, comparativ, mai puţin frecvente. Ele pot fi obţinute şi ca urmare a participării la procesul productiv - v. din muncă, dar şi în procesul redistribuirii. Ca v. din muncă se pot obţine la schimb pentru munca depusă sau pot reprezenta parte a salariului, prevăzute în contractul de muncă; produse sau servicii pentru individ/ familia acestuia într-o anumită sumă acolo unde specificul activităţii o permite (produse alimentare/non-alimentare sau servicii –telefonie, alimentarea locuinţei cu energie electrică, termică, etc), asigurarea transportului la/de la locul de muncă sau asigurarea unei mese pe zi la locul de muncă. Fără să fie tipic pentru ele, proprietăţile pot aduce de asemenea v. în natură. Redistribuirea pe verticală, urmărind o cât mai precisă şi eficientă redirecţionare poate îmbrăca forma unei mese la cantina săracilor, rechizite şcolare sau îmbrăcăminte acordate familiilor cu v. insuficiente. În privinţa redistribuţiei între familii se poate spune că aceasta este preponderent în natură sub forma produselor (alimentare/non-alimentare) oferite drept sprijin sau în dar şi a serviciilor făcute (supravegherea copiilor şi a persoanelor bolnave, servicii casnice, transportul membrilor familiei, servicii de cosmetică, etc) de indivizi unii altora. În unele cazuri aceste servicii fac obiectul economiei informale. prof.Kovacs Stefan Radu Nivelul de venit Nivelul de venit al familiei măsoară venitul pe unitatea de timp, care poate fi o săptămână, o lună, sau un an în funcţie de periodicitatea v.-lor. Având în vedere diversitatea familiilor ca dimensiune şi structură demo-economică, pentru comparabilitate se foloseşte venitul pe persoană sau pe persoană convenţională, determinat prin raportarea venitului total al familiei la numărul de persoane ce o compun sau la numărul de persoane convenţionale din familie, calculat pe baza scalelor de echivalenţă. În studiile privind sărăcia, acest nivel se compară cu pragul de sărăcie determinându-se astfel indicatorii de sărăcie. Este de asemenea interesant nivelul de venit pre şi post transfer şi poziţionarea familiei înainte şi după transfer în raport cu pragurile de sărăcie; se verifică în acest fel eficienţa eforturilor statului pentru realizarea protecţiei sociale şi combaterea sărăciei. prof.Kovacs Stefan Radu Consumul familiei Este determinat de necesitatea acoperirii nevoilor familiei, cât şi de îndeplinirea dorinţelor acesteia. Consum = cheltuieli (în mare parte) prof.Kovacs Stefan Radu Cheltuielile familiei Cheltuieli fixe – cheltuieli necesare şi normale – care sunt constante de la lună la lună – ex. chirie, întreţinere, abonamente, telefon… prof.Kovacs Stefan Radu Cheltuielile familiei Cheltuielile periodice – apar o dată sau cel mult de câteva ori pe parcursul anului (impozite pe clădiri, impozite pe terenuri, asigurări auto, rechizite pentru noul an, cadouri de sărbători… prof.Kovacs Stefan Radu Cheltuielile familiei Cheltuieli controlabile – cheltuieli pe care familia le poate modifica prof.Kovacs Stefan Radu Economia familiei Venituri – consumuri = - -> datorii Venituri – consumuri = 0 – lipsă de securitate a familiei Venituri – consumuri = + -> economie prof.Kovacs Stefan Radu De ce economisim? ,,Strânge bani albi pentru zile negre.” Economiile familiei se pot folosi: * pentru situaţii neprevăzute – îmbolnăviri, şomaj, accidente… * pentru evenimente planificate – taxe pentru educaţia copiilor, concediu, excursii, căsătorii… prof.Kovacs Stefan Radu În lumea protecţiei Bunuri – asigurări; Banii-bănci, acţiuni … prof.Kovacs Stefan Radu Relaţia dintre membrii familiei Un plan de economie se realizeză de membrii familiei dacă ei înţeleg sensul economiei. Satisfacerea unor dorinţe se poate face în moduri diferite, ingenios şi de multe ori mult mai interesant, fără a face mari CHELTUIELI. prof.Kovacs Stefan Radu ECONOMIE – INGENIOZITATE SATISFACŢIE prof.Kovacs Stefan Radu