Muzeul Cărţii din Ierusalim: Macheta cetăţii din timpul lui Isus Macheta Templului - 967 î.C.
Download ReportTranscript Muzeul Cărţii din Ierusalim: Macheta cetăţii din timpul lui Isus Macheta Templului - 967 î.C.
Slide 1
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 2
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 3
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 4
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 5
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 6
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 7
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 8
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 9
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 10
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 11
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 12
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 2
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 3
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 4
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 5
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 6
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 7
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 8
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 9
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 10
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 11
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”
Slide 12
Muzeul Cărţii din Ierusalim:
Macheta cetăţii din timpul lui Isus
Macheta
Templului
- 967 î.C. – regele Israelului, Solomon, înalţă la Ierusalim un templu pentru
a adăposti Chivotul Legământului, simbol al revelaţiei divine. Acest cufăr
preţios conţine cele două table de piatră pe care Yahve, Dumnezeul evreilor,
a înscris carta alianţei încheiate cu poporul său prin intermediul lui Moise
- 587 – primul Templu din Ierusalim este distrus de armatele regelui babilonian
Nabucodonosor (numit de istorici Ciocanul popoarelor)
- 515 – a început construirea celui de-al doilea templu
- 511 – terminarea lucrărilor și inaugurarea celui de-al doilea templu
- 19 – Irod (37-4 î.C.) măreşte şi înfrumuseţează acest templu
- 70 d.C. – templul este incendiat de romani. După această tragedie, a mai
rămas din terasă doar un zid, zidul vestic, sau Zidul Plângerii.
Robert Wright
Curăţarea Templului
Nicolas Colombel
Cristos îi alungă din Templu
pe schimbătorii de bani
Bolta lui Wilson formează un pod peste
Valea Tyropoeon, făcând legătură între
Muntele Templului şi Palatul
Hasmoneilor. Primele şapte rânduri de
pietre care pot fi văzute s-au păstrat de
pe vremea lui Irod.
Fortăreaţa Antonia era locul de
unde Irod (şi mai târziu romanii)
dădea ordini garnizoanei cu scopul
protejării templului şi suprima
rebeliunile religioase motivate
Vechea esplanadă a Muntelui
Templului îşi păstrează identitatea
ca spaţiu separat cu propriile ziduri
şi porţi.
Muntele Templului
Templul
lui Irod
Curtea femeilor era
punctul cel mai îndepărtat
din complexul interior al
templului unde puteau
intra acestea
Scăldătoarea lui
Israel. Probabil a fost
folosită pentru
spălarea animalelor
înainte de sacrificiu
Bolta lui Robison şi scările
care duc la Palatul Regal.
Poarta de Aur,
cunoscută mai apoi
sub numele de
Poarta Shushan
Scări care duceau
spre Valea Cedron
şi eventual spre
Muntele Măslinilor
Zidul estic al
oraşului Ierusalim
Porticul lui Solomon, construit
de-a lungul zidului estic, era un
loc al comunităţii apostolice
(cf. In 10,23; Fap 3,11)
Poarta dublă şi
monumentalele
trepte
Sala de baie rituală a
pelerinilor pentru curăţarea lor
înainte de intrarea în incinta
templului.
Soreg (zid de dimensiuni reduse, balustradă)
care le interzicea păgânilor şi evreilor
nepurificaţi să intre în curtea templului
Casa Consiliului
pentru
procesele legale
Curtea păgânilor era spaţiul dintre soreg şi celelalte ziduri
de pe vechea esplanadă a Muntelui Templului.
Acesta ar putea fi locul în care Isus i-a alungat pe vânzători.
Poarta triplă şi
scările
Mici magazine construite de-a
lungul zidului sudic al
Muntelui Templului, deasupra
cărora se afla o stradă îngustă
Palatul Regal cu o lungime de 278 m, construit pe 40 de coloane
dispuse pe 4 rânduri. După anul 30 A.D., Sinedriul a fost situat în
apsida centrală. Colţul sud-estic avea privelişte la Valea Cedron.
Aceasta ar putea fi „coama templului” menţionată în Mt 4,5 şi Lc 4,9
O draperie masivă separa
Sfânta Sfintelor de restul
lăcaşului sfânt. Aceasta este
catapeteasma care s-a rupt de
sus până jos în momentul în
care a murit Isus (Mt 27,51; Mc
15,38; Lc 23,45).
Deasupra sanctuarului se afla o
încăpere care permitea accesul
(prin găurile din podea) pentru a
curăţa pereţii acoperiţi cu aur.
Planul interior
al Templului
lui Irod
Marele preot intra în Sfânta
Sfintelor, o singură dată pe
an, în Ziua Ispăşirii, pentru a
aduce jertfă şi ardere de tot.
Sanctuarul interior era
înconjurat de trei rânduri de
camere, care conţineau 38 de
cămări în care erau adăpostite
bunurile şi vasele necesare
pentru celebrarea ritualului.
În lăcaşul sfânt se mai afla masa pentru pâinea
Prezenţei şi altarul pentru tămâiere. Exact în
acest loc i-a apărut lui Zaharia un înger al
Domnului în timp ce aducea tămâiere (Lc 1,11).
Isus a prezis ceea ce vor face iudeii cu trupul său. Ei vor folosi
în chip mincinos înaintea lui Pilat afirmaţia lui Isus despre
dărâmarea templului de piatră al lui Dumnezeu.
„Isus nu-i îndeamnă la ucidere şi distrugere când
spune Dărâmaţi templul acesta, ci, fiindcă ştia că vor
lucra fără răspundere, mai degrabă dă de înţeles
ceea ce se va întâmpla din cauza necredinţei lor”.
Sf. Ciril al Alexandriei
„Comentariu la evanghelia sfântului Ioan”