Dezastre naturale Tarţău Cosmin Gabriel Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă” Cuprins 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Cutremurul Tsunami Uraganul Tornada Inundatia Eruptia vulcanica Alunecari de teren Seceta Avalansa Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale De-a lungul timpului… Cele mai costisitoare.
Download ReportTranscript Dezastre naturale Tarţău Cosmin Gabriel Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă” Cuprins 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Cutremurul Tsunami Uraganul Tornada Inundatia Eruptia vulcanica Alunecari de teren Seceta Avalansa Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale De-a lungul timpului… Cele mai costisitoare.
Slide 1
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 2
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 3
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 4
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 5
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 6
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 7
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 8
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 9
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 10
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 11
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 12
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 13
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 14
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 15
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 16
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 17
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 18
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 19
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 20
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 21
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 22
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 23
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 24
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 25
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 26
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 27
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 28
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 29
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 30
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 2
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 3
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 4
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 5
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 6
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 7
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 8
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 9
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 10
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 11
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 12
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 13
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 14
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 15
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 16
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 17
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 18
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 19
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 20
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 21
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 22
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 23
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 24
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 25
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 26
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 27
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 28
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 29
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.
Slide 30
Dezastre naturale
Tarţău Cosmin Gabriel
Colegiul Naţional ”Emil Racoviţă”
Cuprins
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
Cutremurul
Tsunami
Uraganul
Tornada
Inundatia
Eruptia vulcanica
Alunecari de teren
Seceta
Avalansa
Top 10 cele mai devastatoare dezastre naturale
De-a lungul timpului…
Cele mai costisitoare dezastre naturale.
1. Cutremurul
Cutremurul reprezintă ruptura brutală a rocilor din scoarţa terestră,
datorită mişcării plăcilor tectonice, care generează o mişcare vibratorie a
solului ce poate duce la victime umane şi distrugeri. Cutremurele se pot
produce brusc, fără nici un semn de avertizare. Acest tip de dezastru este
cu atât mai traumatizant cu cât manifestările lui sunt mai violente. Anual,
pe Glob se produc peste un milion de cutremure, dar numai o mică parte
dintre acestea sunt suficient de puternice pentru a fi considerate dezastre.
Cele mai puternice cutremure:
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
7 decembrie 1988: Armenia, magnitudine 6,9 - 25.000 morti.
21 iunie 1990: Iran, magnitudin 7,7 - 50.000 morti.
17 ianuarie 1995: Kobe, Japonia, magnitudine 7,2 - peste 6.000 de morţi,
peste 400.000 de răniţi, Pagube materiale record de peste 100 miliarde de
dolari
4 februarie 1998: Afghanistan, magnitudine 6,1 - 5.000 morti
17 august 1999: Turcia, magnitudine 7,4 - 17.000 morti.
21 septembrie 1999: Taiwan, magnitudine 7,6 - 2.400 morti.
26 ianuarie 2001: India, magnitudine 7,7 - oficial: 17.110, de morţi, cca:
peste 50.000 de morţi;
26 decembrie 2003 : Iran, magnitudine 6.6 – 43.000 morţi;
26 decembrie 2004: Cutremur marin de gradul 9,0 (9,3) cu rezultate
catastrofale Tsunami resimţit până în Africa de nord- peste 232.000 morti;
Octombrie 2009 : Tonga, Asia, magnitudine 8,3
12 martie 2011: Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9, a generat tsunami de
10 metri - 11.578 de morti si cel putin 16.451 de disparuti.
2. Tsunami
Tsunami (traducerea din japoneza: „valuri ale porturilor”)
reprezintă o undă energetică de tip mecanic ce se
propagă prin apa oceanelor ca urmare a producerii unor
erupţii subacvatice sau a unor cutremure submarine sau
de coastă foarte puternice ( 7-9 grade pe scara Richter)
Tsunami-urile sunt definite ca valuri oceanice cu
înălţimi foarte mari care călătoresc pe distanţe mari.
Ele sunt imperceptibile în interiorul oceanelor, dar
devastatoare pentru coaste. Totuşi, tsunami-urile pot
exista şi în interiorul lacurilor şi râurilor mari, cauzate
de falii atunci când un cutremur se produce. Ele sunt
produse de orice fenomen care cauzează mărirea
înălţimii şi volumului apei, cum ar fi cutremure, erupţii
vulcanice sau alunecări de teren. Ele pot duce vasele
mari din apropierea ţărmului foarte departe pe ocean,
să inunde coastele şi să ia întregi comunităţi cu ele
atunci când se retrag.
CAT DE MARI POT FI VALURILE?
Cand un val tsunami mediu ajunge la tarm, devine un monstru
de 20m inaltime. Dar cel mai inalt val tsunami a avut 85m, aproape la
fel de inalt ca Statuia Libertatii din New York. In 1883, cand un vulcan
a aruncat in aer insula indoneziana Krakatau, atat de multe stanci au
fost aruncate in mare incat s-au produs valuri tsunami monstruase.
Acestea au scos un vapor din apa, proiectandu-l in jungla din insula
vecina Sumatra. Un val tsunami a avut probabil un rol major in
disparitia civilizatiei minoice din insula Creta din marea Mediterana
acum 3500 de ani. Cercetatorii cred ca valuri gigantice de 40m
inaltime au nimicit orasele de pe tarmuri si intreaga flota minoica. In
anul 1775, dupa un cutremur, deasupra Lisabonei s-a abatut un val de
17 metri inaltime, iar replica cutremurului a provocat alunecari de
teren si incendii. Cutremurul din Oceanul Indian din 2004 a provocat
puternice valuri tsunami ce s-au abatut cu furie in special asupra
tarmurilor Indoneziei, Thailandei, Indiei, Malayeziei, Somaliei si Sri
Lanka, bilantul victimelor depasind 400.000.
Valuri tsunami de peste 10 metri au făcut prăpăd în Japonia,
în urma unui seism de o magnitudine istorică de 8,9 care a lovit nordestul arhipelagului nipon in data de 12 martie 2011.
3. Uraganul
Furtuna tropicala de mare intensitate.
Uraganele iau nastere atunci cand o furtuna
se deplaseaza deasupra oceanului. In contact
cu apa mai calda (cel putin 26,5 grade
Celsius), energia furtunii creste. In felul
acesta ia nastere un vant rotativ care, daca
depaseste 119 km/h este considerat uragan.
Uraganele apar in oceanele Atlantic, Pacific si
Indian la latitudini de 10-30 de grade si au
denumiri diferite, in functie de regiune.
Uraganele pot dura de la o zi la
circa o luna, in functie de
cantitatea de energie
inmagazinata. In afara
temperaturii apei, un rol important
il are si pseudoforta Coriolis, care
confera furtunii miscarea de
rotatie specifica
4. Tornadele
Tornadele sunt hazarde climatice foarte periculoase
datorita fortei deosebite a vanturilor, care au un caracter
turbionar. In cadrul unei tornade, care are aspectul unei
coloane inguste sau al unei palnii intoarse, viteza
vantului este cuprinsa intre 60 si 400km/h, iar diametrul
poate ajunge la cativa kilometri. Aerul in miscare
antreneaza cantitati mari de praf care dau tornadelor o
culoare cenusie, distincta.
5. Inundatia
Inundatia este fenomenul de acoperire a
terenului cu un strat de apa in stagnare
sau miscare, care prin marimea si durata
sa provoaca victime umane si distrugeri
materiale ce deregleaza buna desfasurare
a activitatilor social-economice din zona
afectata.
Una dintre cele mai mari inundatii a avut loc în estul Chinei. Aceasta
a început în octombrie 1887, atunci când fluviul Huang s-a revarsat
si si-a schimbat cursul obisnuit revarsând un volum imens de apa.
Au disparut aproximativ 900.000 de persoane – multi altii au murit
mai apoi, ca urmare a foametei si a bolilor. Fluviul Huang este
denumit „Tristetea Chinei”. Inundatiile pot fi insa si folositoare. Cand
raurile se revarsa peste maluri, pe campie ramane malul fertil care
sporeste recoltele. Vechii egipteni si-au cladit civilizatia pe malurile
Nilului, intr-o zona ingusta de pamant fertil creata de aluviunile
aduse de inundatiile din fiecare an, restul tarii fiind un desert uscat si
prafos.
6.Eruptii vulcanice
Eruptii vulcanice - fenomenul ieşirii magmei la
suprafaţă este denumit erupţie şi are loc acolo
unde scoarta terestră opune cea mai mică
rezistenţă. Acest punct de rezistenţă
redusă este reprezentat de crăpăturile din scoarţă
sau de limitele dintre placile tectonice continentale.
Erupţia vulcanului este însoţită de cutremure de
pământ, erupţie de gaze, cenuşă, bombe vulcanice
(fragmente rupte din crater) şi lava (vâscozitatea ei
diferă după reacţia acidă sau bazică a lavei) care
se solidifica prin răcire.
STIATI CA:
1. Un vulcan activ, situat intr-un podis, din partea centralsudica a Mexicului, are inaltimea de 2.746 m. Este
vulcanul cu cea mai spectaculoasa aparitie si cu cea mai
rapida dezvoltare. A aparut la 20 februarie 1943 … intrun lan de porumb. Intr-o zi s-a ridicat cu 6 m deasupra
pamantului, iar intr-o saptamana a format un con de 150
m si dupa zece saptamani a atins 300 m, ca dupa un an
sa aiba o inaltime de 450 m. In primele luni de activitate
au fost expulzate circa doua miliarde de m3 de cenusa si
lava. Timp de 10 ani, cu cateva intreruperi, vulcanul a
erupt mereu, ingropand sub cenusa campii si paduri pe o
intindere de mii de hectare. In anul 1953 si-a incetat
activitatea.
2. În 1815, eruptia vulcanului Tambora din
Indonezia a ucis peste 90 de mii de oameni, iar în
1883, vulcanul Krakatau, tot din Indonezia, a
omorât 36 de mii de persoane. Ultimul
supervulcan care a erupt a fost Toba, în Sumatra,
în urma cu 74 de mii de ani. La 2000 de kilometri
distanta, pamântul a fost acoperit cu un strat de
cenusa gros de un metru. Eruptia a cauzat
scaderea temperaturii globului cu 5 grade Celsius.
7. Alunecari de teren
Alunecari de teren sunt o categorie de
fenoneme geologice care cuprinde o
gamă largă de mişcări ale solului în lungul
unor pante începând de la scurgerile de
noroi până la avalanşele de pietre pe
versanţi muntoşi. Alunecările de teren
sunt determinate de gravitaţie. Oamenii
pot contribui şi ei la apariţia acestui
fenomen, prin subminare(aceasta se
produce, de exemplu, când sunt
construite şosele pe suprafaţa unui teren
în pantă).
8. Seceta
Seceta este un fenomen meteorologic periculos care afecteaza violent zone relativ
mari de teren pe termen lung, provocand pierderi de vieti omenesti, pagube
materiale si degradarea mediului ambiant.
Seceta este definita ca o perioada mai lunga de tip in care media ploilor scade mult
sub limita normala. Ea poate cauza o scadere a recoltelor si o reducere a
suprafetelor agricole sau a celor destinate pasunatului.
Cauza fenomenului: deficit pluviometric, degradarea solului, cresterea temperaturii
apei oceanelor, cresterea concentratiei de dioxid de carbon in atmosfera.
Seceta este un dezastru cu efect
temporar, mai ales asupra
agriculturii, a caror forme de
manifestare depind de o serie de
factori cum ar fi existenta
sistemului de irigatii.
9. Avalansa
Avalansa reprezintă o masă importantă de zapada care
se pune în mişcare şi alunecă în jos pe versantul unui munte.
O avalanşă poate duce la vale milioane de tone de zăpadă, precedată
de o undă de şoc care spulberă şi striveşte orice se află în calea ei. Din
punct de vedere fizic, aceasta este un fenomen nivologic (determinat
de zăpadă), reprezentând un curent de gravitate care constă din
material granular.
Aceste fenomene se înscriu printre cele mai
dramatice evenimente ale muntelui şi
reprezintă un pericol pentru populaţia montană
din numeroase ţări ale lumii. Extinderea
activităţilor turistice şi, în special, practicarea
sporturilor de iarnă determină o creştere a
riscului impactului avalanşelor asupra societăţii.
TOP 10 cele mai devastatoare dezastre naturale ale
tuturor timpurilor
10. Inundațiile din Henan, China.
7 august 1975 a fost o dată nefastă
pentru locuitorii provinciei Henan
din China. A plouat într-o singură zi
mai mult decât ar fi trebuit să plouă
într-un an întreg, iar asta a cauzat
ruperea barajelor din zonă. Primul care
s-a rupt a fost barajul Shimantan , iar
apoi Banqjao, fapt care a dus la
crearea unui val cu o lungime de 10
kilometri și înalt de 8 metri. Din păcate,
multe dintre localitățile din zonă nu
fuseseră evacuate din cauza faptului că
cele mai multe căi de comunicație
căzureră chiar din cauza condițiilor
climatice. Bilantul: între 90.000 și
230.000 de oameni au murit.
09. A doua zi de Crăciun va rămâne pentru totdeauna
în mintea locuitorilor provinciei Haiyuan din China. 26
decembrie 1920, ora 20:06 minute, provincia a fost
lovită de un cutremur estimat atunci la 7.8 pe Richter.
Estimările ulterioare ar sugera chiar o forță de 8.5. Zeci
de sate și orașe au fost îngropate cu tot cu locuitorii
din ele. Nici supraviețuitorii nu au fost mai norocoși
pentru că replicile ce au urmat au durat nu mai puțin
de 3 ani. Bilanțul: 240.000 de persoane și-au pierdut
viața.
08. Marele cutremur din Tangshan. Numele v-a spus deja
că acțiunea s-a petrecut în China. Catastrofa a avut loc pe
28 iulie 1976 pe la 4 fără un sfert dimineața și a avut o
intensitate de 7.8 pe scara Richter. E considerat cel mai
devastator cutremur al secolului XX. Inițial autoritățile au
anunțat că 655.000 de oameni au murit, dar, ulterior, cifra a
scăzut la 242.000. Mulți dintre acestia au murit în replica de
7.8 care a avut loc la 16 ore după cutremurul inițial.
07. Turcia a fost dintotdeauna victima cutremurelor. În mai
526, pe vremea Imperiului Bizantin, la Antioch s-a produs
unul dintre cele mai devastatoare cutremure pe care le-au
văzut turcii. Cel puțin 250.000 de persoane și-au pierdut
viața atunci. Nu se știe câte grade a avut cutremurul, dar a
fost atât de puternic încât portul Seleucia Pereira s-a înălțat
cu 0,8 metri deasupra nivelui mării pe care îl avea anterior
dezastrului. Cutremurul a fost urmat de un incendiu de
proporții care a pus la pământ toate clădirile rămase în
picioare.
06. 25 noiembrie 1839, India. Un ciclon devastator a
produs vânturi și curenți extrem de violenți, plus ploi
abundente și creșteri ale nivelului apelor. Dar haideți să
spunem că ăsta a fost cel mai mic rău pe care l-a făcut.
Răul cel mare a constat în faptul că nivelul Oceanului
Indian a crescut cu vreo 10-12 metri, iar asta a dus la
inundarea unei zone extrem de vaste. 300.000 de oameni
și-au pierdut viața atunci.
05. Toată lumea și-a petrecut a doua zi de Crăciun din
2004 cu ochii pe televizoare din cauza tsunami-ului care
s-a produs în Oceanul Indian. Acesta a fost produs de
un cutremur marin cu magnitudinea între 9,1 și 9,3 pe
Richter care are cea mai lungă durată înregistrată
vreodată: între 8,3 și 10 minute. Practic, toată planeta sa mișcat atunci, iar unda de șoc a produs cutremure mai
mici chiar și în Alaska. Valul format a atins cu violență
coastele a 14 țări, printre care Indonezia, India, Sri
Lanka și Thailanda. 230.000 de persoane au murit, iar
alte 45.000 au fost date dipărute
04. Pe 12 noiembrie 1970, ciclonul Bhola a lovit
Bangladeshul și India cu o forță ucigătoare. Într-o singură
zi 500.000 de mii de oameni și-au pierdut viața în cea mai
mare parte din cauza creșterii nivelului mării care a
inundat zone vaste de coastă și, în principal, delta Gangelui. Numărul victimelor n-a putut fi niciodată estimat corect
pentru că cei mai mulți locuiau fără acte în zonă. Ciclonul
Bhola este considerat cel mai grav din punct de vedere al
pierderilor de vieți omenești, iar autoritățile locale au fost
aspru criticate pentru că nu au făcut nimic pentru a preveni
dezastrul.
03. Cutremurul din 1556 din Shaanxi,
China este considerat cel mai mortal fenomen
de acest fel din toate timpurile. 830.000 de
oameni au pierit după ce 840 de kilometri
pătrați au fost complet distruși. În China, la
vremea respectivă, domnea dinastia Ming, iar
în zona în care s-a produs calamitatea, cei
mai mulți oameni locuiau într-un fel de peșteri
de suprafață făcute de-a lungul timpului de
vânt. Intensitatea și pagubele nu pot fi
calculate, dar ceea ce poate fi spus cu
certitudine este că 60% dintre locuitorii zonei
au murit.
02.Revarsarea Fluviului Galben
În 1887, cantitățile mari de
precipitații căzute într-un
timp foarte scurt au făcut ca
fluviul să se reverse și să
inunde cam 70.000 de hectare.
Estimările vremii spun că între
900.000 și 2.000.000 de
oameni și-au pierdut atunci
viața. După inundații
2.000.000 de oameni au rămas
fără case,iar lipsa de apă
potabilă și răspăndirea rapidă a
epidemiilor au dublat, practic,
numărul victimelor.
01. Cele mai grave inundații si in acelasi timp cea mai
gravă calamitate naturală a avut loc tot în China. Centrul
Chinei a fost sub ape din luna iulie până în noiembrie,
anul 1931. Inundațiile s-au produs pe seama
precipitațiilor abundente care au căzut după doi ani de
secetă. Mai mult, zăpada acumulată peste iarnă s-a topit
destul de târziu, ridicând și mai mult nivelul apelor. În
luna iulie, 7 cicloni au lovit regiunea, producând un
adevărat dezastru. Între 3,7 și 4 milioane de oameni au
murit atunci. Este singura dată când Fluviul Galben,
Yangtze și Huai au ieșit în același timp din matcă .
De-a lungul timpului…
Data
Catastrofa
sec. XXII î.Hr.
Seceta crâncenă se presupune că a fost peste tot şi a
durat un secol
sec. XXII î.Hr./ sec.
XVI î.Hr.
Erupţia puternică a unui vulcan pe insula Thera
(Santorini), Grecia, se presupune dispariţia culturii
Minos
464 î.Hr.
Cutremur puternic Messenia
425 î.Hr.
Printr-un cutremur lânga Grecia Eubeea va deveni
insulă
373 i.Hr
Cutremur în Golful Corint. Oraşul de pe coastă
Helike va fi distrus de invazia mării
17
Ephesus, Asia Mica, va fi distrus de un cutremur.
24 august 79
Urmări
Destrămarea Vechiului Regat Egiptean
şi Regatului Akkadian în Mesopotamia.
Sparta va fi distrusă, cca. 20.000 de
morţi
Erupţia Vezuviului
Distrugerea oraşelor Pompei şi
Herculaneum, 2.000 de morţi
20 mai 526
Cutremur în Syrien (Siria de azi)
Distrugerea oraşului Antiohia, azi
Antakya (Turcia de sud), 250.000 morţi
17 februarie 1164
Inundaţie la Marea Nordului (Julianenflut)
Începutul formării golfului Jade , cca.
20.000 de morţi
16 ianuarie 1219
Inundatia Marcel -I. Inundaţie la Marea Nordului
ca 36.000 de morţi
15 ianuarie 1362
Inundatia Marcel -I I("Grote Mandranke").
Dispariţia localităţii Rungholt împreună cu alte 7
aşezări .Formarea primului Halligen.
cca. 7.600 de morţi. (în total pe tot
ţărmul după cronicari 100.000 de
morţi.)
1556
Cutremurul din Shaanxi distruge regiuni întinse din
China
cca. 830.000 de morţi
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
1693
Un cutremur pe insula Sicilia, Italia
Cca. 60.000 de morti
31 decembrie 1703
Cutremur langa Tokio
Va fi distrus Odawara, Tokio si alte orase,
cca 150.000 de morti
1 noiembrie 1755
Cutremur langa Lisabona
Va fi distrusa Lisabona, cu 60.000 morti
10 aprilie 1815
Eruptia lui Tambora de pe insula Java, Indonezia
Peste 100.000 morti, va fi anul fara vara, a
cauzat lipsa recoltei si foamete
27 august 1883
Eruptia lui Krakatau
A fost inundata 2/3 din insula, 20.000 morti
1877
Inundatia cauzata de fluviul Hwango
Cca 900.000 morti
1896
Cutremur marin cu tsunami la Coasta Saraiko,
Japonia
Au fost distruse satele de pescari, multi
morti
8 septembrie 1900
Uraganul Galveston distruge orasul Galveston Texas
Cca. 8.000 de morti
8 mai 1902
Eruptia lui Mont Pelee
Cca. 28.000 de morti
18 aprilie 1906
Cutremur in San Francisco
Cca. 700 de morti, 250.000 ramasi fara
adapost
28 decembrie 1908
Cutremur in Messina pana in Callabria, Italia
Cca. 83.000 de morti
16 decembrie 1920
Cutremur de 8,6 grade in Gansu, China
Cca. 200.000 de morti
1 septembrie 1923
Cutremurul Kanto distruge Tokyo şi Yokohama
Cca 150.000 de morti
August 1931
Inundatii in Jangtse, China
cca. 1,4 milioane de morti
5 octombrie 1948
Cutremur de gradul 7,3 in Aschgabat, Turkmenistan
110.000 de morti
De-a lungul timpului…
Data
Urmări
Catastrofa
29 februarie 1960
Cutremul de gradul 5,7 pe Coasta Marocana
Cca. 12.000 de morti
1965-1967
Trei ani de sesceta in India
Mor 1,5 milioane de oameni
15 august 1968
Cutremur pe insula Celebes
Cca. 68.200 de morti
Noiembrie 1970
Furtuni puternice si inundatii in Bengal
Cca. 300.000 de morti
4 februarie 1976
Cutremur de 7,5 grade in Guatemala
22.700 de morti
Decembrie 1978
Catastrofa prin caderi masive de zapada in
Germania de Nord
Mii de oameni erau inzapeziti, fara curent si
telefon
Aprilie 1991
Ciclon in Bangladesh
Cca. 139.000 de morti
16 ianuarie 1995
Cutremur in Kobe, Japonia
Peste 6.00 morti, peste 40.000 raniti. Pagube
materiale record de peste 100 miliarde $
26 ianuarie 2001
Cutremur de 7,9 in Gujarat, India
Cca 50.000 de morti
Iulie/auguts 2003
Canicula mare/ Incendii in Europa
Cca. 20.000 de morti
26 decembrie 2004
Cutremur marin de gradul 9,3 cu rezultate
catastrofale – tsunami resimtit pana in Africa de nord
Peste 232.000 de morti
28 august 2005
Uraganul Katrina va pustii coastele Golfului Mexic
Peste 1.800 de morti
Ianuarie 2007
Uraganul Kyrill, Europa
Pagube de peste 6,1 miliarde de dolari
2 mai 2008
Ciclonul Nargis, Myanmar
Cca. Peste 140.000 de morti
Octombrie 2009
Tonga, Asia – cutremur cu magnitudine de 8,3 grade
12 martie 2011
Honshu, Japonia, magnitudine de 8,9
11.578 de morti si cel putin 16.451 disparuti
Cele mai costisitoare dezastre
naturale
1.Cutremurul din Kobe, Japonia, 1995
Costuri: 102 miliarde de euro
2. Uraganul Katrina, Statele Unite, 2005
Costuri: 24 miliarde de euro
3. Uraganul Andrew, Statele Unite, 1992
Costuri: 15 miliarde de euro
4. Cutremurul Northridge, Statele Unite,
1994
Costuri: 13 miliarde de euro
5. Uraganul Ivan, Statele Unite, 2004
Costuri: 10 miliarde de euro
Lumea a evoluat de-a lungul timpului, ştiinţa de
asemnea. Cu toate acestea, oamenii încă nu
pot controla fiecare aspect al vieţii. Ne putem
pregăti pentru ele, dar nu le putem preveni. De
asemenea, putem să le anticipăm, dar nu le
putem prognoza cu acurateţe. Dezastrele
naturale reprezintă fenomene climatice sau
meteorologice în faţa cărora civilizaţia stă ca un
spectator neputincios. Dezastrele naturale sunt
poate şi o lecţie dată umanităţii, dovedind că
natura este stăpâna, şi nu oamenii care
populează această planetă.