Prevenirea riscurilor la munca in fata ecranului Ghid de bune practici

Prevenirea riscurilor la munca in fata ecranului Ghid de bune practici

Elaboratori: Dan Marius Andreescu Traducerea şi redactarea: Bogdan Alexandru Comaromi Tehnoredactarea: Gabriela Filip Ghidul de faţă a fost inspirat din lucrarea „Les postes de travail informatises” editat de SUVA Elveţia, din „Ghidul tehnic pentru evaluarea şi prevenirea riscurilor asociate folosirii echipamentelor cu ecrane de vizualizare”

Instituto Nacional de Seguridad e Higiene en el Trabajo

– Centro Nacional de Nuevas Tecnologias”, precum şi din legislația europeană în vigoare în domeniul ergonomiei muncii şi a posturilor de lucru cu ecrane de vizualizare.

CAP 1 INTRODUCERE 1.1 DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR CARE PRESUPUN ECHIPAMENTELOR CU ECRANE DE VIZUALIZARE UTILIZAREA 1.2 DEFINIREA ACTIVITĂTILOR EFECTUATE CU AJUTORUL CALCULATORULUI CAP 2 1.3 PROBLEME LEGATE DE VIZUALIZARE 1.4

ACTIVITĂŢI PRIVIND UTILIZAREA ECRANULUI DE MĂSURI SPECIALE PENTRU POSTURILE ECHIPAMENTE CU ECRANE DE VIZUALIZARE DE LUCRU CARE CUPRIND CUNOŞTINŢE DE BAZĂ 2.1

GENERALITĂŢI 2.2 ERGONOMIA 2.3

NOŢIUNI DE BAZĂ PRIVIND ILUMINATUL

2.3.1 Iluminatul 2.3.2

Luminanţa (strălucirea) 2.3.3 Orbirea 2.3.4 Factorul de reflexie 2.3.5 Contrastul

9 9 16 16 16 18 18 19 20 21 22 12 14 15

2.4

PERCEPŢIA VIZUALĂ

2.4.1 Acuitatea vizuală 2.4.2 Sensibilitatea la diferenţele de luminanţă 2.4.3 Acomodarea 2.4.4 Adaptarea 2.4.5

Scânteierile 2.4.6 Viteza de percepţie

CAP 3 2.5

RECOMANDĂRI, NORME SI PRESCRIPȚII MONITORUL 3.1 SISTEMUL 3.2

CERINŢE REFERITOARE LA MONITOARE

3.2.1 Dimensiunea ecranului 3.2.2 Mobilitatea ecranului 3.2.3

Suprafaţa ecranului 3.2.4 Filtrele de ecran. Controlul reflexiilor 3.2.5 Caracterele (prezentarea informaţiei)

23 23 26 27 28 29 31 32 33 33 37 37 38 38 38 40

3.2.5.1 Contrastul pozitiv 3.5.2.2 Contrastul şi cel negativ al caracterelor şi luminanţa caracterelor, luminanţa fundalului ecranului 3.2.5.3 Dimensiunile caracterelor 3.2.5.4 Fontul caracterelor

3.3 MONITOARELE CLASICE

3.3.1

Compoziţie, funcţionare 3.3.2 Curbura ecranului 3.3.3 Separarea caracterelor 3.3.4 Stabilitatea caracterelor 3.3.5

Licărirea caracterelor 3.3.6 Geometria monitorului 3.3.7 Consumul de energie

3.4 ECRANUL PLAT 3.5 LAPTOPUL 3.6 ERGONOMIA INFORMATICĂ

3.6.1 Amenajarea 3.6.2

suprafeţei de lucru personale Profitaţi de posibilităţile oferite de monitor 3.6.3 Accesoriile electronice în birou

3.7

POZIŢIA CAPULUI 47 49 49 50 51 52 53 40 42 43 44 45 45 45 45 46 46 46 47

CAP 4 CAP 5

3.7.1

3.7.2

3.7.3

3.7.4

Direcţia de privire Reverberaţiile Distanţa de vizualizare Înălţimea

3.8 REZULTATELE TESTELOR 3.9

ÎNTREŢINEREA TASTATURA ŞI MOUSE-UL 4.1

4.2

CERINŢE PRIVIND TASTATURA PER ANSAMBLU POZIŢIONAREA TASTATURII 4.3 TASTATURILE SPECIALE 4.4 MOUSE-UL 4.5

ÎNTREŢINEREA 5.1

5.3

SUPRAFAŢA DE LUCRU IMPORTANŢA SUPRAFEŢEI DE LUCRU 5.2 DIMENSIUNILE SUPRAFEŢEI DE LUCRU ÎNĂLŢIMEA MESEI DE LUCRU 5.4 LIBERTATEA DE MIŞCARE A GAMBELOR 53 54 54 55 66 66 66 68 68 56 57 58 58 61 62 63 65

CAP 6 CAP 7 5.5 CULOAREA MESEI DE LUCRU 5.6

SPAŢIUL PENTRU CABLURI 5.7 PUPITRUL 6.1

6.2

6.3

6.4

SCAUNUL DE LUCRU IMPORTANŢA ACESTUIA ÎNĂLŢIMEA SCAUNULUI DE LUCRU ŞEZUTUL SCAUNULUI DE LUCRU SPĂTARUL SCAUNULUI 6.5 COTIERELE 6.6 SCAUNELE SPECIALE 6.7 AMENAJAREA SI UTILIZAREA CORECTĂ A SCAUNULUI DE LUCRU 6.8 DURATA DE VIAŢĂ A UNUI SCAUN DE BIROU 6.9 ALEGEREA UNUI SCAUN DE BIROU MEDIUL LA POSTUL DE LUCRU INFORMATIZAT SPECIALE ŞI POSTURILE DE LUCRU 7.1 UNITATEA CENTRALĂ 7.2 DOCUMENTELE ŞI PORT-DOCUMENTELE

7.2.1

Generalităţi 7.2.2 Calitatea documentelor 7.2.3 Port documentele

84 85 85 85 86 69 69 70 75 75 77 78 78 79 79 81 82 82 84

7.3 ACCESORII PENTRU REPAOSUL PICIORULUI 7.4

CUNOŞTINŢE DE BAZĂ PRIVIND POZIŢIILE DE LUCRU 7.5 IMPRIMANTELE

7.5.1 Tehnici de imprimare 7.5.2 Amplasarea imprimantelor

7.6 POSTURI DE MUNCĂ DE CONCEPȚIE

7.6.1 Tehnici de lucru 7.6.2 Iluminatul 7.6.3 Mobilierul

7.7 POSTURI DE LUCRU ÎN CENTRALE TELEFONICE

7.7.1

Funcţionarea 7.7.2 Conceptul global de ergonomie 7.7.3 Aplicarea cerinţelor ergonomice

7.8 CENTRE DE COMANDA SI DE COORDONARE

7.8.1 Functionarea 7.8.2 Conceptul global de ergonomie 7.8.3 Aplicarea cerintelor de ergonomie

7.9 AMENAJAREA PERSOANE CU POSTURILOR DIZABILITĂŢI 7.10

DE LUCRU GENERALITĂŢI PRIVIND POSTURILE (pozitiile) INFORMATIZATE PENTRU 87 96 96 97 97 98 88 88 88 89 91 91 91 92 93 93 94 95 99

CAP 8 ILUMINATUL 8.1 CERINtE

8.1.1 Iluminatul 8.1.2 Culoarea luminii 8.1.3 Factori de reflexie la locul de 8.1.4

muncă Repartiţia luminanţei la postul de lucru 8.1.5

8.1.6

Reverberaţiile (reflexiile) Scânteierile

8.2 ILUMINATUL NATURAL 8.3 ILUMINATUL ARTIFICIAL CAP 9 CINE AR TREBUI SĂ FIE CONSIDERAT UTILIZATOR?

CAP 10 EVALUAREA RISCURILOR 10.1 EVALUAREA RISCURILOR CONSIDERAŢII GENERALE 10.2 METODOLOGIA DE EVALUARE 10.3 SCHEMA GENERALĂ DE EVALUARE A STAŢIILOR DE LUCRU DOTATE CU ECRANE DE VIZUALIZARE 10.4 REVIZUIREA EVALUĂRII 10.5 ARHIVAREA EVALUĂRII 10.6 CINE POATE FACE O EVALUARE?

10.7 MINIMIZAREA RISCURILOR 10.8

MĂSURI TEHNICE SAU ORGANIZATORICE PENTRU A REDUCE RISCURILE 10.9 APLICAREA TEHNICILOR ORGANIZATORICE DE REDUCERE A RISCURILOR 123 124 124 124 125 128 101 101 101 102 102 102 103 104 104 110 115 117 117 120 122

10.10 INSTRUMENTE EVALUAREA PENTRU EVALUAREA ŞI PREVENIREA RISCURILOR - TEST PENTRU STAŢIILOR DE LUCRU CU ECHIPAMENTE CU ECRANE DE VIZUALIZARE CAP 11 MEDICUL DE MEDICINA MUNCII SI POSTURILE DE LUCRU INFORMATIZATE 11.1 RADIATIILE, AMBIANTA TERMICA SI UMIDITATEA, ZGOMOTUL

11.1.1

Radiațiile

11.1.1.1

Câmpurile electromagnetice 11.1.1.2

Câmpurile electrostatice 11.1.1.3 Compatibilitatea electromagnetica a monitoarelor 11.1.1.4 Razele X (ionizante) 11.1.1.5 Radiatii infraroșii sau termice 11.1.1.6 Radiatiile ultraviolete (UV) 11.1.1.7 Emisii nonfizice

11.1.2 Ambianta termica si umiditatea

11.1.2.1

Încăperile cu sistem de climatizare 11.1.2.2

Încăperile cu aerisire naturală 11.1.2.3 Problemele de sănătate

11.1.3 Zgomotul

11.1.3.1 Valori recomandate pentru posturile de lucru 11.1.3.2 Zgomotul de fond 11.1.3.3

Măsuri acustice 11.1.3.4 Nivelul de presiune acustică a aparatelor

11.2 ASPECTE OFTALMOLOGICE 129 147 147 147 147 148 149 149 150 150 150 151 151 153 154 154 154 157 158 160 160

11.2.1

Generalităţi 11.2.2 Ametropie, prezbitism 11.2.3 Examinarea medicală 11.2.4 Aparatura optica pentru anomalii de refractie 11.2.5 Achizitionarea ochelarilor pentru şi prezbitism activităţi la calculator 11.2.6 Gimnastica ochilor

11.3 ASPECTE ORTOPEDICE

11.3.1 Solicitarea 11.3.2 Importanta în pozitie șezândă activitătii fizice 11.3.3 Posturile fortate 11.3.4 Probleme legate de mouse 11.3.5 Prevenirea oboselii

11.4

CAP 12 RECOMANDĂRI ASPECTE PSIHOLOGICE ALE ACTIVITĂTILOR LA CALCULATOR 12.1 CRITERII GENERALE DE AMENAJARE

12.1.1 Criterii pentru activităţile ce trebuie efectuate 12.1.2

Şapte criterii pentru o activitate bine elaborată 12.1.3 Criterii de departajare a activităţilor între calculator şi fiinţa umană

12.2 METODOLOGIA DE EVALUARE

12.2.1 Stresul legat de activitate

12.2.1.1 Sarcina de lucru prea mare 12.2.1.2 Cerinte de calitate excesive si sentimentul de nesigurantă 12.2.1.3 Factori de stres psihosociali

12.2.2 Oboseala datorata sarcinilor monotone 12.2.3

Satisfacţia muncii 12.2.4 Organizarea muncii

181 181 183 184 186 186 187 187 189 190 191 193 160 160 161 165 167 168 169 169 170 170 172 173 179 181

CAPITOLUL 1 INTRODUCERE 1.1 DEZVOLTAREA ACTIVITĂŢILOR CARE PRESUPUN UTILIZAREA ECHIPAMENTELOR CU ECRANE DE VIZUALIZARE

În prezent, locurile de muncă/posturile de lucru informatizate fac parte din mediul profesional obişnuit. A devenit, practic, de neconceput executarea a numeroase activităţi profesionale fără utilizarea unui calculator. Acest lucru antrenează o schimbare profundă a activităţii profesionale. Dezvoltarea acestor locuri de muncă a fost extrem de rapidă în România. Interfeţele grafice (Windows etc) au cunoscut un progres fără precedent. Mai mult, modurile de prezentare grafică a informaţiilor pe ecran au fost modificate în perioade relativ scurte.

Fig. 1, 2 - Posturi de lucru informatizate

Modificările structurale din economie au dus la o reducere sensibilă a numărului de posturi din producţie. Această tendinţă a condus la un transfer continuu al locurilor de muncă din sectorul de producţie spre sectorul de servicii. Paralel, din ce în ce mai multe posturi de lucru de producţie sunt informatizate. Nu mai există, practic, decât foarte puţine echipamente moderne care să nu fie echipate cu un ecran de vizualizare. Adesea, aceste maşini intră, prin intermediul reţelei centrale, în procesul de concepţie şi pregătire a muncii.

Larga utilizare a computerelor poate fi domeniile.

observată în toate Datorită acestui lucru a crescut interesul pentru amenajarea posturilor de lucru care presupun utilizarea unui ecran de vizualizare.

Fig. 3 – Posturi de lucru informatizate într-un loc de muncă deschis

Din nefericire, există posturi de lucru, în ateliere sau birouri, care sunt amenajate fără a lua în considerare cerinţele ergonomice.

Aceasta documentaţie tratează aceste aspecte şi propune soluţii adecvate pentru rezolvarea acestora.

O altă problemă care trebuie luată în considerare constă în amenajarea raţională a centralelor telefonice, a posturilor de lucru de comandă şi de coordonare, prezenta documentaţie oferind soluţii şi pentru acestea.

Condiţiile sunt cu totul altele în ceea ce priveşte laptopurile (calculatoarele portabile), sisteme din ce în ce mai utilizate.

Locurile de utilizare a acestora în principal corespund principiilor ergonomice, pentru acestea fiind dificil de făcut recomandări. Trebuie să luăm însă în considerare situaţiile în care laptopurile sunt utilizate ca posturi fixe. În general, utilizatorii folosesc laptopurile în condiţii mai puţin optime, deoarece durata de utilizare a acestora este destul de mică, având autonomie de doar câteva ore. Monitoarele clasice (cu tuburi catodice) sunt treptat înlocuite cu monitoare cu ecran plat, pe baza de cristale lichide.

CAPITOLUL 2 CUNOŞTINŢE DE BAZĂ 2.1 GENERALITĂŢI

Ca multe alte activităţi profesionale, activităţile care presupun utilizarea ecranelor de vizualizare duc la obosirea vederii. Iluminatul jucând un rol important, acest capitol prezintă detaliat câteva principii generale privind ergonomia ca şi principalele noţiuni privind iluminatul şi descrie funcţiile vizuale, elemente care joacă un rol în percepţia vizuală.

2.2 ERGONOMIA

Ergonomia este un capitol important atunci când se vorbeşte despre activităţi în faţa ecranului. Ea studiază adaptarea condiţiilor de muncă la nevoile şi caracteristicile lucrătorilor. Aplicarea principiilor ergonomice favorizează munca în bune condiţii şi protejează sănătatea. Atunci când condiţiile de muncă devin mai puţin dificile, calitatea muncii şi productivitatea se ameliorează. Este necesar, pentru posturi de lucru informatizate, de a concepe numeroasele elemente a sistemului interdependent astfel încât, pe de o parte, să se obţină o activitate fluidă, corectă şi performantă şi, pe de altă parte, să se evite o suprasolicitare sau o subsolicitare a lucrătorului

Mediu – climat, zgomot, spaţiu Mod de intrare informaţiilor a Mod de ieșire a informaţiilor

2.3 NOȚIUNI DE BAZĂ PRIVIND ILUMINATUL

2.3.1 Iluminatul

Iluminatul este fluxul de lumină perceput de o suprafaţă. Unitatea de măsură pentru iluminare în S.I. este luxul (lx). Acest flux variază în funcţie de cantitatea de lumină ce atinge direct suprafaţa analizată şi cantitatea de lumina reflectată de obiectele sau suprafeţele învecinate. Măsurarea iluminării se poate efectua folosind aparatul numit luxmetru.

Fig.11 – Iluminatul L – sursa de lumină A – suprafața iluminată Cantitatea de lumină directă Cantitatea de lumină indirectă

Pentru a stabili exigenţele în materie de iluminat, în practică se utilizează valori minime de iluminat nominal şi iluminat de întreţinere. Cu timpul, puterea sistemului de iluminat se diminuează datorită îmbătrânirii sau prafului. Valoarea iluminatului de întreținere desemnează valoarea imediat următoare la care sistemul trebuie întreţinut. În aceste cazuri vor trebui curăţate luminatoarele, plafonul, pereţii şi, daca e necesar înlocuite lămpile (Standardul European SR EN 12646-1:2002).

Iluminatul nu caracterizează doar impresia de luminozitate a unui obiect sau loc pentru că nu trebuie evaluată decât lumina incidentă nu şi fluxul luminos reflectat în ochi.

Zi de vara î nsorită 60000 – 100000 lux Zi de iarna î nnorată Noapte cu lună plină Noapte cu lună nouă 3000lux 0,25lux Iluminat recomandat pentru birouri (masa de lucru) Iluminat recomandat pentru birou per ansamblu 0,01lux ≥ 500lux ≥ 300lux

Tabel 1 – Nivel de iluminare al suprafeţelor orizontale

CAPITOLUL 3 - MONITORUL 3.1 SISTEMUL

Birotica cunoaşte modificări infime, în general. Una dintre aceste schimbări este înlocuirea din ce în ce mai asiduă a ecranelor clasice (cu tuburi catodice) cu ecrane plate, acest lucru fiind accelerat chiar de lucrători.

Fig 25 clasice – Monitoare (cu tub catodic) Fig 26 – Monitoare cu ecran plat Ecranele clasice (cu tuburi catodice, CRT)

Valoarea diagonalei unui ecran clasic constituie o valoare brută pentru că ia în calcul toată suprafaţa acestuia, nu numai ecranul propriu-zis. De exemplu: un ecran de 15 inch are o suprafaţă de afişaj reală de 13,8 inch un ecran de 17 inch are o suprafaţă de afişaj reală de 15,3 inch.

Ecranele plate

Diagonala unui ecran plat indicată de producător coincide cu suprafaţa de afişaj reală. Astfel, un ecran plat modern de 15 inch coincide cu un ecran clasic de 17 inch.

Remarcă:

valorile indicate în acest ghid sunt valori brute pentru ecranele clasice şi valori reale pentru cele plate.

Rezumat:

Ecranele plate au multe avantaje faţă de cele clasice, în ceea ce priveşte cea mai mare parte a sarcinilor dintr-un birou obişnuit. Niciun element științific nu demonstrează totuşi că ecranul plat este mai puțin obositor pentru ochi decât un ecran clasic modern şi corect înclinat.

Alegerea unui monitor cu ecran plat se impune dacă una dintre următoarele întrebări are un răspuns pozitiv:  Distanţa dintre ochi şi ecran este mai mică de 60 cm pentru că nu există posibilitatea măririi acesteia?

 Imaginea este instabilă datorită câmpurilor magnetice perturbatoare căi ferate, uzine, linii electrice etc)?

 Sunt imposibil de eliminat reverberaţiile datorate ferestrelor sau sistemelor de iluminat mutând biroul sau ecranul?

 Suprafaţa de lucru este prea mică?

 Trebuie economisită energie şi redus aportul termic?

 Durata de lucru în faţa ecranului depăşeşte 6 h?

CAPITOLUL 4 TASTATURA 4.1

ŞI MOUSE-UL CERINŢE PRIVIND TASTATURA PER ANSAMBLU

Tastatura reprezintă instrumentul de legătură principal al postului de lucru cu unitatea centrală, rămânând în continuare principalul mijloc de introducere a datelor. Deoarece aceasta este utilizată timp îndelungat, ea trebuie să satisfacă anumite principii ale ergonomiei. Cerinţa mobilităţii faţă de restul aparaturii este necesară, pentru ca aceasta să poată fi mişcată conform nevoilor angajatului.

Tastaturile actuale amintesc de vechile maşini de scris prin forma şi ordinea literelor. Calităţile sale ergonomice rămân totuşi controversate. Mai mult, dispunerea literelor nu a fost încă uniformizată (pe tastatura americană litera Y ia locul literei Z de pe cea europeană).

Toate calculatoarele obişnuite, cu excepţia celor portabile, au tastatura şi monitorul separate faţă de unitatea centrală. Unele caracteristici ale tastaturilor, ca de exemplu înălţimea, grosimea şi înclinaţia pot influenţa adoptarea unor poziţii nesănătoase, conducând la afecţiuni ale utilizatorului. Pentru a preveni aceste riscuri, tastatura trebuie să se supună cel puţin următoarelor cerinţe: a. Corpul tastaturii trebuie să fie suficient de plat. Se recomandă ca înălţimea celui de-al treilea rând de taste (cel din mijloc) să fie cu maxim 30 mm mai mare faţă de baza acesteia şi înclinaţia tastaturii să fie între 0 şi 25 de grade în raport cu planul orizontal.

Fig 50 clasică – Tastatura

b. Dacă tastatura are din fabricaţie un suport pentru mâini, acesta trebuie să aibă o adâncime de cel puţin 10 cm. În caz contrar trebuie pus la dispoziţie un spaţiu similar pe masă, în faţa tastaturii.

c. Suportul pentru mâini este foarte important pentru a reduce tensiunea statică în braţele şi spatele lucrătorului.

Alte cerinţe cu privire la tastatură

Pentru a garanta lizibilitatea simbolurilor de pe taste, se recomandă utilizarea de caractere de culoare închisă pe un fond de culoare deschisă. În plus, suprafeţele vizibile ale tastaturii nu trebuie să fie reflectorizante.

Este recomandabil ca secţiunile principale ale tastaturii (blocul alfanumeric, blocul numeric, tastele-cursor şi tastele de comandă) să fie clar delimitate şi separate de o distanţă egală cu cel puţin jumătate din lăţimea unei taste.

Forma, dimensiunea şi rezistenţa tastelor trebuie să permită o utilizare comodă şi precisă.

Pentru situaţiile în care se utilizează frecvent cifrele, este utilizată o tastatură cu bloc numeric separat. Acesta ar putea fi poziţionat după dorinţă, în cazul în care este detaşabil.

Modificând forma tastaturii, se caută a se obţine o poziţie cât mai confortabilă pentru mâini, de exemplu cu ajutorul tastaturii pliabile sau îndoite. Dispunerea tastelor nu este mereu identică cu cea a unei tastaturi normale, ceea ce poate deruta utilizatorul.

Termenul de utilizatorul tastatură ergonomică poate crea confuzie, pentru că poate face să creadă că nu mai este nevoie să ţină cont de recomandările uzuale de ergonomie.

Totuşi, în cazul unei utilizări neîntrerupte pentru o perioadă mai lungă, aceste tipuri de tastaturi pot rezolva unele probleme de sănătate existente.

CAPITOLUL 5 SUPRAFAŢA DE LUCRU 5.1 IMPORTANŢA SUPRAFEŢEI DE LUCRU

Dimensiunea şi concepţia suprafeţei de lucru sunt determinante pentru amenajarea fiziologică a posturilor de lucru prevăzute cu calculatoare.

5.2 DIMENSIUNILE SUPRAFEŢEI DE LUCRU

Suprafaţa de lucru trebuie să fie suficient de mare pentru activităţile ce trebuie efectuate şi să permită o înclinare practică şi flexibilă a echipamentelor de muncă. Materialele reci (metal, sticlă sau piatră) nu sunt recomandate pentru a acoperi suprafaţa de lucru. Mai mult, este necesar ca masa de lucru să fie stabilă şi neexpusă vibraţiilor.

Dimensiunile minime recomandate pentru o masă de lucru diferă în funcţie de tipul de monitor. Dimensiunile mesei trebuie să permită lucrătorului să îşi aranjeze cu uşurinţă elementele de lucru şi, în special, să amplaseze ecranul la o distanţă optimă (cel puţin 400 mm) şi tastatura în aşa fel încât să fie suficient spaţiu pentru a-şi odihni braţele. Figura de mai jos arată adâncimile necesare (pentru monitoare clasice sau plate).

Fig 63 –Birouri ideale pentru posturi de lucru informatizate Fig 64 –Adâncimea de privire la masa de lucru în funcție de modelul de monitor

Monitoarele clasice au devenit din ce în ce mai mari în ultimii ani fără ca dimensiunile suprafeţelor de lucru să ofere soluţii care să ţină pasul cu ele. Înainte, să lucrezi cu un ecran de 14 inch pe un birou cu lăţimea de 80cm nu era o problemă foarte mare. În schimb, cu un ecran de 17 inch pe aceeaşi suprafaţă de lucru, distanţa ochi-monitor se va reduce la doar 40 cm, ceea ce este insuficient.

Recomandările internaţionale pentru ecranele clasice menţionează o masă de lucru de cel puţin 120 cm lungime şi 80 cm lățime sau cu o suprafaţă de cel puţin 0,96 mp. Din punct de vedere ergonomic, este de preferat o lungime de 160cm şi o lăţime de 90 cm, altfel spus, o suprafaţă de 1,44 m2. Nevoia de suprafaţă mărită variază în funcţie de activităţile şi de dimensiunea echipamentelor. Valorile de referinţă sunt următoarele:   ecran de 15 inch: 80 cm lățime; ecran de 17 inch: 100cm lățime.

În cazul în care avem de-a face cu monitoare cu ecran plat, este suficientă o masă de lucru cu dimensiunile de 120 x 80 cm.

CAPITOLUL 6 - SCAUNUL DE LUCRU 6.1 IMPORTANŢA ACESTUIA

În timpul activităţii prelungite în poziție șezândă, scaunul de lucru trebuie să garanteze o poziţie adecvată şi să menajeze muşchii dorsali şi discurile intervertebrale. Caracteristicile sale sunt deci de primă importanţă pe plan ergonomic.

Fig 78 – Modele de scaune ergonomice de birou

Conceperea scaunelor nu trebuie neapărat să permită o poziție ergonomică, ci în primul rând o poziţie dinamică corectă pe un scaun adaptat şi funcțional Scaunele care vor fi utilizate la lucrul cu aparatura dotată cu echipamente cu ecrane de vizualizare trebuie să satisfacă următoarele cerinţe:  Înălţime ajustabilă a scaunului    Spătar cu o uşoară proeminenţă pentru susţinerea regiunii lombare şi cu posibilitatea reglării înclinaţiei şi înălţimii acestuia.

Adâncime ajustabilă a şezutului, astfel încât utilizatorul să poată folosi spătarul fără ca marginea din faţă a scaunului să-i incomodeze picioarele.

Mecanisme de ajustare care să poată fi folosite şezând şi care să nu reacţioneze la schimbări neintenţionate.

CAPITOLUL 7 - MEDIUL LA POSTUL DE LUCRU INFORMATIZAT ŞI POSTURILE DE LUCRU SPECIALE 7.1 UNITATEA CENTRALĂ

Unitatea centrală, cu carcasa orizontală (desktop) sau verticală (turn), împreună cu monitorul, constituie elementul cheie al postului informatizat. Utilizarea sa fiind rareori directă (este folosită doar pentru a introduce un CD/DVD sau pentru a porni calculatorul), este de preferat ca aceasta să fie poziționată sub masă, cu condiția de a nu stânjeni mişcările gambelor utilizatorului. Carcasele orizontale pot fi aşezate, totuşi, şi vertical fără ca acest lucru să afecteze cumva funcţionalitatea calculatorului. Există, pentru anumite modele, accesorii pentru a le menţine pe poziţie. În general, unitatea centrală trebuie poziționată lângă piciorul mesei de lucru pentru a evita răsturnarea sa.

Configuraţia staţiei de lucru trebuie să ţină cont de diversele dimensiuni posibile ale utilizatorilor. Dacă se lucrează şezând, trebuie să existe suficient spaţiu pentru picioare şi pentru schimbări de poziţie în timpul activităţii. Dacă mobilierul este ajustabil, raza de ajustare trebuie să permită adaptarea la marea majoritate a persoanelor, posibil cu excepţia celor mai scunzi şi a celor mai înalţi (trebuie să cuprindă cel puţin intervalul dintre centilele 5 şi 95). Dacă acesta nu este ajustabil, spaţiul pentru picioare trebuie să atingă centila 95 (cele mai înalte persoane).

În acelaşi timp, trebuie să fie disponibil suficient spaţiu în jurul staţiei de lucru pentru a permite lucrătorului un acces facil şi o aşezare şi ridicare fără probleme.

În timpul achiziţionării unei noi unităţi centrale, trebuie urmărit ca aceasta să poată fi aşezată sub masa de lucru şi ca ventilatorul să fie cât mai silenţios posibil.

7.4 CUNOŞTINŢE DE BAZĂ PRIVIND POZIŢIILE DE LUCRU

Numeroase publicaţii analizează, fără justificare fiziologică, poziţia şezând cu trunchiul drept în faţa ecranului ca fiind cea mai corectă. Studiile Şcolii Politehnice din Zurich au arătat, însă, că aproximativ 90% din utilizatorii calculatoarelor adoptă spontan o postură mai mult sau mai puţin înclinată spre înapoi, ceea ce reduce vădit solicitarea, per ansamblu, a spatelui. Mai mult, testele efectuate în Suedia au arătat ca înclinarea spre înapoi de până la 120º diminuează presiunea exercitată asupra discurilor intervertebrale şi efectele statismului asupra musculaturii spatelui.

Evitaţi posturile forţate şi dureroase adoptând o poziţie corectă a spatelui, ca şi a capului, mâinilor sau gambelor. Doar o reglare corectă, după cum am descris până acum, a diverselor elemente ale postului de lucru informatizat (înălţime, înclinaţie etc) permite atingerea acestui scop. Organizarea adecvată a postului de lucru constituie o cerinţă fiziologică importantă, deoarece condiţiile de muncă care obligă să nu putem adopta o postură naturală a corpului favorizează, în general, apariţia durerilor fizice.

7.10 GENERALITĂŢI PRIVIND POSTURILE DE LUCRU (poziţiile)

Dupa cum s a constatat de către numeroşi specialişti, corpul este de preferinţă înclinat spre înapoi în timpul lucrului la calculator în poziţie şezând

CAPITOLUL 8 - ILUMINATUL 8.1 CERINŢE 8.1.1 Iluminatul

Cele două tipuri de activităţi la un post de lucru informatizat cer condiţii de iluminare aproape antagoniste. Într adevăr, lecturarea documentelor şi privirea intensă a tastaturii necesită, în general, nivele de iluminare relativ ridicate, în timp ce citirea de pe monitor cere un contrast ridicat între caractere şi fundal. În mod normal, acest contrast scade pe măsură ce nivelul de iluminare creşte şi joacă un rol preponderent în cazul utilizării monitoarelor clasice.

Iluminatul este optim atunci când nu afectează prin diminuare contrastul de pe ecran şi când documentele scrie pot fi citite fără efort.

Luminanţa ideala în cazul documentaţiei scrise se situează între 100 şi 200 cd/m2, iar luminanţa orizontală minimă este de 500 lux. Monitoarele de bună calitate permit acum respectarea acestor valori stabilite de standarde. Utilizatorul trebuie totuşi să poată reduce uşor nivelul iluminatului individual, măsură necesara în cazul unor monitoare vechi sau a unor utilizatori obișnuiți cu un nivel de iluminare mai slab.

Iluminatul optim depinde deci de natura activităţii din faţa calculatorului. Astfel, dacă informaţiile sunt citite, în principal, de pe ecran, este suficientă o luminanţă de 30 lux. Pentru persoane cu vedere slabă sau pentru persoane mai în vârstă se recomandă un nivel al luminanţei de aprox. 1000 lux. In oricare din cazuri, este necesară asigurarea unor sisteme complementare de iluminare, de exemplu o lampă de birou, pentru a evita unele neplăceri vizuale datorate contrastului ecranului. Mai mult, un nivel de iluminare mai ridicat îmbunătăţeşte starea de veghe şi, implicit, productivitatea.

În teorie, aplicele de tavan, lămpile indirecte şi alte sisteme complementare de la postul de lucru produc un nivel de iluminare echivalent (dar luminanţa este diferită, în acest caz, pentru mediul înconjurător).

Senzaţia de spaţiu diferă totuşi destul de mult în funcţie de tipul de sistem de iluminare utilizat.

8.1.2 Culoarea luminii

Tuburile fluorescente trebuie să aibă o culoare alb-neutră sau caldă. Albul cald răspunde cel mai bine nevoilor de confort actuale şi creează o atmosfera cromatică agreabilă. Mai mult, toleranţa vis-a-vis de deficienţele de iluminare este mai mare atunci când avem de-a face cu acest tip de lumină.



8.1.3 Factori de reflexie la locul de muncă

Factorul de reflexie influenţează puternic propagarea luminii asupra unui element. Acest lucru ne recomandă să respectăm anumite valori de referinţă: plafon: 70-80%  pereți şi pereţi mobili: 40-60%  podea: 30-50%;  perdele: 50-70%;  mobilier de birou: 30-50%.

Factorul de reflexie al plafonului este un element cu importanţă mare atunci când lumina este indirectă sau mixtă (directă şi indirectă).

8.1.4 Repartiţia luminanţei la postul de lucru

Diferenţa maximă de luminanţă admisă între ecran şi documentul scris (contrastul de luminozitate a suprafeţelor) este de 1:10. Luminanţa de fundal nu trebuie să o depășească pe cea a documentului. Din nefericire, în practică, aceasta valoare este adesea depăşită.

Diverse studii au arătat că luminanţa situată între 100 şi 300cd/m2 pentru plafoane şi între 50 şi 100cd/ m2 pentru pereți este agreabilă.

CAPITOLUL 9 CINE AR TREBUI SĂ FIE CONSIDERAT UTILIZATOR?

Directiva 90/270/CEE, transpusă în legislaţia naţională prin HG nr.1028/2006 a fost adoptată cu scopul de a proteja sănătatea lucrătorilor care utilizează echipamente dotate cu ecrane de vizualizare. Aceasta se referă la riscurile asociate utilizării efective a acestor echipamente, în special afecţiuni ale sistemelor osos şi muscular, probleme de vedere şi oboseala mintală.

Probabilitatea de a suferi acest gen de afecţiuni este direct proporţională cu timpul petrecut în faţa ecranul şi cu intensitatea şi gradul de atenţie necesare pentru rezolvarea problemei. Pe lângă aceşti factori mai apar şi alţii, cum ar fi posibilitatea utilizatorului de a şi urma propriul ritm de lucru şi de a lua pauze. Efectele combinate ale acestor factori conduc la imposibilitatea stabilirii exacte a criteriilor după care se decide dacă cineva este un utilizator sau nu, plecând, de exemplu, de la un anumit număr de ore pe zi sau pe săptămână petrecute în faţa monitorului. De aceea, vom face o primă clasificare a lucrătorilor care utilizează astfel de echipamente, împărţindu-i în 3 categorii:

CRITERII PENTRU A STABILI DACĂ CINEVA ESTE UTILIZATOR DE ECRANE DE VIZUALIZARE

a.Ce

lucrători pot fi consideraţi utilizatori: cei care depăşesc 4 ore pe zi sau 20 de ore pe săptămână de lucru efectiv cu acest tip de echipament b.Ce

lucrători nu pot fi consideraţi utilizatori: cei a căror perioadă de lucru efectiv cu ecrane de vizualizare este sub 2 ore pe zi sau 10 ore pe săptămână c.Ce

lucrători pot fi consideraţi utilizatori în anumite situaţii: cei ai căror timp de lucru efectiv cu astfel de unităţi este între 2 şi 4 ore pe zi, respectiv 10 şi 20 de ore pe săptămână, cu astfel de echipamente.

CAPITOLUL 10 - EVALUAREA RISCURILOR 10.1.EVALUAREA RISCURILOR CONSIDERAŢII GENERALE

Angajatorul trebuie să întreprindă o evaluare a riscurilor asupra securităţii şi sănătăţii lucrătorilor care utilizează aparatură cu echipamente cu ecrane de vizualizare, în special a celor care rezultă din afecţiuni ale sistemelor osos şi muscular, oboseala ochilor şi oboseala mintală.

Toţi lucrătorii care, în conformitate cu criteriile descrise mai sus, sunt consideraţi utilizatori de echipamente cu ecrane de vizualizare, pot fi supuşi acestor riscuri.

Prin urmare, toate aparatele dotate cu echipamente cu ecrane de vizualizare, care pot fi ocupate de lucrători, trebuie supuse evaluării.

În general, aceste riscuri pot creşte până la nivelul la care proiectarea postului de lucru, a mediului fizic şi a organizării muncii nu ţin seama de limitările lucrătorului.

Ţinând seama că orice risc asupra sănătăţii poate fi amplificat ca urmare a efectului combinat a diverşilor factori, analiza trebuie să ţină cont de următoarele aspecte: a. Trebuie să includă toate elementele componente ale postului de lucru: echipamentul calculatorului, configuraţia postului de lucru, mediul fizic, programele de calculator şi organizarea muncii, inclusiv aspecte cu privire la timpul petrecut în faţa ecranelor de vizualizare.

Aceste aspecte legate de timp (timpul mediu zilnic de utilizare, durata continuă de atenţie la ecran, etc.) sunt de mare importanţă, fiindcă influenţează direct riscurile ce rezultă din lucrul cu echipamente cu ecrane de vizualizare. Totuşi, acestea nu ar trebui să fie tratate separat de celelalte caracteristici ale postului de lucru.

b. Trebuie să includă aspectele care pot contribui indirect la apariţia de probleme. De exemplu, o poziţie nesănătoasă se poate datora nu proiectării defectuoase a postului de lucru sau a obiceiurilor lucrătorului, dar şi eforturilor acestuia de a evita nişte reflexii supărătoare; oboseala mintală ar putea fi cauzată nu de organizarea muncii sau dificultatea sarcinii, ci de lizibilitatea redusă a informaţiilor de pe ecran.

c. Analiza trebuie să poată reflecta tipul şi importanţa riscurilor care pot fi asociate activităţii desfăşurate şi solicitării acesteia: vizuale, mintale, de poziţie sau mişcare, etc.

d. Trebuie să includă informaţii legate de cunoştinţele lucrătorului şi experienţa sa pe acel post Totuşi, natura riscurilor rezultate în urma unor perioade lungi de activitate cu echipamente cu ecrane de vizualizare limitează tipurile de evaluări care pot fi întreprinse practic. Astfel, oboseala ochilor depinde de numeroşi factori:

Cei rezultaţi din cerinţele sarcinii:

Durata medie zilnică de utilizare a aparaturii Durata maximă de atenţie continuă asupra ecranului Nivelul de concentrare corespunzător sarcinii Dimensiunea elementelor afişate şi meticulozitatea necesară rezolvării sarcinii Alternarea între privitul spre afişaj şi spre materiale tipărite Diferenţele de iluminare între elemente şi distanţele diferite până la ochii utilizatorului, etc.

Cei rezultaţi din caracteristicile postului de lucru

Calitatea ecranului: rezoluţia caracterelor, stabilitatea imaginii, oscilaţii, polaritatea ecranului, eficienţa unor tratamente antireflexie, etc.

Lumina din mediul înconjurător: gradul de iluminare, reflexii deranjante, etc.

Cei rezultaţi din caracteristicile lucrătorului

Nevoia de a utiliza lentile corectoare, acuitatea vizuală, miopia, etc.

CAPITOLUL 11 MEDICUL DE MEDICINA MUNCII ŞI POSTURILE DE LUCRU INFORMATIZATE 11.1 RADIAŢIILE, AMBIANŢA TERMICĂ,UMIDITATEA, ŞI ZGOMOTUL 11.1.1 Radiaţiile

Calculatoarele şi, în general, echipamentele cu ecrane de vizualizare generează caractere şi grafică ce trebuie sa fie cât mai vizibile posibil. Radiaţiile emanate în acest caz sunt radiaţii pozitive, dorite. In schimb, există şi radiaţii negative sau câmpuri (aceşti doi termeni sunt sinonimi) a căror prezenţă este mai mult sau mai puţin evocată în mass-media. Avizele şi discuţiile pe acest subiect ale oamenilor de ştiinţă şi a profanilor se deosebesc adesea şi pare că ar fi departe de a găsi o concluzie la această controversă. Informaţiile prezentate aici nu constituie decât un rezumat al cunoştinţelor acumulate din studiile privind ecranele clasice.

Situaţia este foarte diferită în cazul ecranelor plate, pentru că generarea imaginilor şi caracterelor prin acest tip de ecran creează prea puţine câmpuri magnetice. Acestea ating cu greu valorile produse de un cablu de reţea obişnuit.

Frecvenţa problemelor care apar în cursul sarcinii la femeile care lucrează într-un asemenea post de lucru a dus la concluzia că riscurile de malformaţii congenitale sau false avorturi ar fi mai ridicate la această categorie de utilizatori. Studiile ştiinţifice efectuate până în prezent nu au adus totuşi nicio dovadă statistică privind creşterea acestui risc şi nu au stabilit nicio relaţie între activitatea în faţa monitorului şi evoluţia sarcinii.

Se poate exclude faptul că aceste câmpuri electromagnetice emise de monitoare provoacă tumori maligne, pentru că degajă prea puţină energie pentru a putea altera informaţia genetică a noilor celule. Datele actuale nu ne permit să deducem că există o legătură între câmpurile magnetice şi apariţia cancerului.

Conferinţele şi studiile sunt actualmente efectuate pentru a verifica dacă fiinţa umană sau oricare altă fiinţă vie prezintă o sensibilitate specială faţă de intensităţile câmpului net inferioare valorilor limită în vigoare. Rezultatele obţinute până în prezent au dus la concluzia că numărul de persoane care ar putea fi afectate este mic şi că sensibilitatea la câmpurile electronice nu constituie decât un factor suplimentar printre toate celelalte senzaţii deranjante.

Calculatoarele, chiar şi cele vechi, emit câmpuri electromagnetice ale căror valori sunt net inferioare limitelor în vigoare pentru aceste câmpuri la locul de muncă şi în mediul înconjurător. Nu se impun deci, măsuri speciale de protecţie.

CAPITOLUL 12 ASPECTE PSIHOLOGICE ALE ACTIVITĂŢILOR LA CALCULATOR

Introducerea unei noi tehnologii informatice (noi programe informatice, sisteme de producție, de planificare şi de comandă) sau modificarea fundamentală a sistemului vechi nu presupune decât achiziţionarea de noi instalaţii. Altfel spus, se poate spune că „modificarea programelor informatice înseamnă, cel mai adesea, amenajarea postului de lucru”.

Sistemele de programe informatice moderne integrate prezintă adesea o structură deschisă, astfel încât să nu impună, prin tehnologia lor, un mod de utilizare şi o organizare a muncii strict determinată. Aceste sisteme oferă un imens potenţial de îmbunătăţire, dar prezintă adesea şi riscuri. Organizarea lor poate face activitatea mai interesantă sau, din contră, mai plictisitoare dacă împărţirea sarcinilor devine mai accentuată.

Acest capitol propune utilizatorilor interesaţi şi persoanelor care vor lucra cu aceste noi tehnologii, sfaturi şi informații privind principalele elemente de care ar trebui să ţină cont pentru a proteja utilizatorii în cazul unei asemenea schimbări.

12.1 CRITERII GENERALE DE AMENAJARE

Programele informatice moderne nu pot fi adoptate într-un mod rentabil decât dacă întreprinderea a luat în calcul consecinţele, voite sau nu, ale acestei modificări asupra organizării muncii şi a ciclului de lucru. Introducerea acestor noi programe se însoţesc adesea de schimbări profunde ale condiţiilor de lucru pentru utilizatori.