Transcript MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII Planul sectorial 2004 Sistem integrat de informare tehnologică. Portal pentru servicii de informare. (Cod 2.1.1.) Prezentare facuta Comisiei de Avizare MEdC.

MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII
Planul sectorial 2004
Sistem integrat de informare tehnologică.
Portal pentru servicii de informare.
(Cod 2.1.1.)
Prezentare facuta Comisiei de Avizare MEdC in data de 21.12.2004
1
Beneficiar:
Ministerul Educaţiei şi
Cercetării - Plan sectorial
Elaboratori:
S.C. IPA S.A.-Co
S.C. SIAT S.A.-P1
AMCSIT Politehnica-P2
2
Incadrarea proiectului in
Obiective din Planul Sectorial al MEdC
Obiectiv general:
Dezvoltarea infrastructurii de C-D
Obiectiv specific:
Creşterea vizibilităţii şi a gradului de
Valorificare a rezultatelor activităţilor de C-D
3
Obiectivele proiectului:
Sistem de informare tehnologică de tip portal
(bilingv) care va asigura urmatoarele servicii:
• informarea in timp real asupra rezultatelor obţinute
in urma activităţilor de C-D
• prezentarea caracteristicilor tehnico-ştiinţifice
asociate rezultatelor activităţii de C-D
• formularea si prezentarea problemelor (cerinţelor)
la nivelul agenţilor economici si identificarea
necesarului de cercetare pentru rezolvarea acestora
4
Obiective proiect (continuare)
• bază de date conţinând informaţii asupra
proiectelor de cercetare şi rezultatelor acestora şi
asupra performanţelor companiilor care aplică
aceste rezultate
• un forum de discuţii
• componente Help şi FAQ
• suportul hardware necesar
5
Etapa 1. Studiu Tehnic
Obiectivele etapei 1:
a) Analiza / definirea de metode / instrumente
pentru:
• colectarea, stocarea şi editarea electronică a
informaţiilor tehnologice
• obţinerea şi diseminarea datelor statistice în
domeniul informării tehnologice
• asigurarea confidenţialităţii informaţiilor
• managementul infrastructurilor de informare
tehnologică
• multiplicarea informaţiei tehnologice pentru
comerţ, industrie şi dezvoltarea de noi
întreprinderi
6
Obiectivele etapei 1 (continuare)
• identificarea şi promovarea oportunităţilor de
afaceri
• proiectarea portal-ului şi bazei de date
• asistarea utilizatorului în accesul la informaţii,
sinteze şi soluţii la cerere
b) Analiză infrastructură sistem informatic
c) Analiză structură baze de date
d) Analiză arhitectură software de aplicaţie
7
Analiza stadiului mondial şi naţional
Sinteza:
• prezentarea activitaţilor de C-D-I apelând la
tehnologiile Societăţii Informaţionale, prin
realizarea unor site-uri pe Internet, este un
proces care ia amploare pe plan internaţional
• exista tendinţa evidentă de a realiza on-line
gestiunea proiectelor de cercetare-dezvoltare,
încă din faza de competiţie (licitaţie)
• problematica transferului tehnologic al
rezultatelor obţinute în activităţile de CD este
mai slab reprezentată în spaţiul virtual
8
Analiza stadiului mondial şi naţional
(continuare)
• informaţiile disponibile în site-urile / portal-urile
similare nu fac o diferenţiere clară între rezultate
teoretice şi tehnologii pregătite pentru un
transfer către o terţă parte interesată să le aplice
• portal-urile analizate conţin, pe lângă informaţiile
despre rezultatele proiectelor de cercetare,
informaţii utile comunităţii de cercetatori
(legislaţia specifică cercetarii din ţara respectivă,
modul de organizare şi finanţare, posibilitaţi de
carieră, oportunităţi în alte ţări europene,
evenimente ştiinţifice, etc.)
9
Analiza stadiului mondial şi naţional
(continuare)
• caracterul interactiv al site-urilor analizate este relativ
scăzut;
• realizările la noi în ţară, în acest domeniu, al promovării
cercetării autohtone prin site-uri sau portal-uri de
Internet, sunt comparabile cu cele existente pe plan
european şi internaţional;
Nota:Doar în câteva ţări autoritatea naţională pentru
cercetare are realizate portal-uri doar cu acest specific, în
cele mai multe cazuri aceste portal-uri sunt administrate de
o structură subordonată pentru transfer tehnologic şi
inovare. Informaîii specifice extrem de bine clasificate si
disponibilizate sunt pe website-uri din Marea Britanie,
Elveţia, Canada, Japonia etc.
10
Managementul infrastructurilor de
informare tehnologică
• se definesc termenii cheie:
• infrastructură
• informaţie
• informare
• tehnologie
• se detaliază componenţa mediului în care va opera
sistemul de informare tehnologică, identificându-se
actorii implicaţi
• o atenţie deosebită este acordată Programului
INFRATECH – Dezvoltarea infrastructurii de norme
şi transfer tehnologic
11
Actorii implicaţi în sistem
În procesul de definire a mediului în care va opera
portalul de informare tehnologica, s-au identificat
actorii implicaţi, grupaţi după cum urmează:
• unitaţile care gestionează oferta de CD
• factorii interesaţi de a prelua rezultatele
cercetării (segmentul cererii de CD)
• entităţi intermediare
12
Actorii implicaţi în sistem (continuare)
FURNIZORI de
informare
tehnologică
(S)
PROGRAME NAŢIONALE DE
CERCETARE
(UCP-uri)
Cercetarea academică
(institutele Academiei Române)
Programe de cercetare nucleu
(Institute naţionale)
Programe de cercetare sectoriale
INTERMEDIARI
disponibilizatori/
procesatori/
Administratori (I)
Structuri de informare naţionale
specializate
pe
cercetare
dezvoltare şi inovare
Structuri de informare naţionale şi
regionale cu sarcini în domeniul
informării tehnologice
Structuri specializate, create prin
proiecte finanţate cu scop de
informare publica (tehnologică)
sau generală ştiinţifică şi tehnică
BENEFICIARI
(D)
Agenţi economici cofinanţatori
Centrele de transfer tehnologic, de
incubare, formare antreprenorială
Parcuri ştiinţifice şi tehnologice
IMM-uri
Parcuri industriale
www.tehnoinfo.ro
Universităţi
Centre de
cercetare
• Autorităţi publice
locale
şi transfer • Autorităţi regionale
tehnologic • MEdC (centre vechi şi
noi)
Sistem integrat informatic şi
operativ
pentru
lansarea,
monitorizarea
şi
optimizarea
programelor de CD şi evaluarea
rezultatelor acestor activităţi
Instituţii publice
Cercetare universitară
13
(Japonia - Un exemplu interesant de integrare strategica a cercetariidezvoltarii, inovarii si transferului tehnologic in economie si societate)
(Unitate de promovare a proiectelor inovative a
ministerului Stiintei si Tehnologiei, Educatiei,
Culturii si Sportului din Japonia)
(Ministerul Economiei si
Comertului din Japonia)
14
Metode / Proceduri de colectare a datelor
de la surse (furnizori)
Metodele / procedurile de colectare a informaţiei
includ:
• o componentă tehnică
• o componentă administrativă
Sunt grupate în două categorii şi anume:
• metode / proceduri off-line
• metode / proceduri on-line
15
Metode / Proceduri de colectare a datelor
de la surse (continuare)
Metode / proceduri off-line
• extragere de rapoarte din baza de date a
furnizorului de informaţie (BD Furnizor)
• conversia totală / parţială a bazei de date a
furnizorului de informaţie şi importul ei în baza
de date a portal-ului TechnoInfo
Se poate efectua:
• la furnizorul de informaţie
• în cadrul sistemului TechnoInfo
16
Metode / Proceduri de colectare a datelor
de la surse (continuare)
Metode / proceduri on-line
• metoda introducerii de date în interfeţe de tip
formular
• metoda completării off-line şi introducerii de date
on-line prin up-load de fişiere
• metoda mixtă (completare formulare şi up-load
de fişiere)
• procedura automatizată bazată pe comunicaţia
între aplicaţii
17
Metode / Proceduri de colectare a datelor
de la potenţialii beneficiari
• acei utilizatori care vor dori mai mult decât o simplă
informare, se vor putea înregistra în sistem
• datele vor fi colectate prin completarea de formulare
on-line de către aceşti utilizatori
• în anumite condiţii utilizatorii autentificaţi vor putea
trimite fişiere (up-load) pe server
• Portal-ul va urmări şi stoca toate activităţile
utilizatorilor înregistraţi, din două motive, şi anume:
• personalizarea informaţiei pentru fiecare utilizator
înregistrat
• generarea de situaţii statistice în domeniul cererii
de cercetare / dezvoltare
18
Obţinerea şi diseminarea datelor în
domeniul informării tehnologice
În principal, datele se obţin din urmatoarele
categorii de documente:
• din rezultatele planificate ale cercetării (plan de
realizare, indicatori de măsurare, etc.)
• din rezultatele produse de cercetări, după
finalizarea etapei de execuţie a proiectului
• din alte documente asociate rezultatelor
cercetării, implicite ori explicite (articole, cărţi,
comunicări ştiinţifice, studii de specialitate,
prezentări media, brevete, documentaţii pentru
protejarea proprietăţii intelectuale, industriale
etc)
• din alte baze de date, în formatul şi în condiţiile
de acces specifice acestora, dacă au relevanţă 19
Multiplicarea informaţiei tehnologice
• multiplicarea informaţiei cu caracter tehnologic
pentru comerţ şi industrie trebuie să aibă toate
elementele care o fac interesantă şi eficientă pentru
comercializare ori pentru aplicare; de aceea, fişa de
prezentare a unei informaţii tehnologice ar trebui să
conţină şi elemente de identificare a:
• domeniilor de aplicare şi proceselor de producţie
vizate
• efectelor economice previzibile în condiţii definite
• impactul asupra mediului
• impactul asupra cunoaşterii
• condiţiile de transfer, valorificare, comercializare
şi valabilitatea acestora
• limite, constrângeri, restricţii, etc.
20
Identificarea şi promovarea
oportunităţilor de afaceri
• este esenţial ca portalul TechnoInfo să aibă o
secţiune de “identificare oportunitate de afaceri”
• aceasta va conţine, cel puţin:
– un “inventar” de nevoi / cereri exprimate ale
pieţei de inovare tehnologică, precum şi
– analiza modului de soluţionare a acestora
Efecte:
– “gestionarea” rezultatelor şi bunelor practici
– disponibilizarea informaţiei tehnologice care
să ajute agenţii economici în dezvoltarea de
noi afaceri
21
Metode de proiectare a Portal-ului
• portal - o aplicaţie de web care pune la dispoziţia
utilizatorului resurse proprii, metode de
personalizare a informaţiei şi mijloace de
comunicare
• portalul de informare tehnologica TechnoInfo se
încadrează în categoria portal-urilor verticale
(vortal) dedicate cunoaşterii.
22
Funcţiile portal-ului
Principalele funcţii ale portal-ului de informare
tehnologică
• managementul informaţiei (colectarea informaţiei,
prelucrarea acesteia, stocarea, livrarea în forme
sugestive şi utile utilizatorilor)
• managementul utilizatorilor (înregistrarea, acordarea
de drepturi de acces, personalizarea informaţiei,
caracterul interactiv, protecţia datelor private)
• managementul comunicării (editarea şi difuzarea de
buletine de informare, stabilirea unei liste de
distribuţie, forum de discuţii, FAQ)
• funcţii de administrare a sistemului (administratorul
va avea acces la toate resursele sistemului atât
printr-o interfaţă specială de web unde se va
identifica cu username şi parolă, cât şi direct în
sistem (back-end)).
23
Metode de asistare a utilizatorului
• on-line help
• FAQ
• manual de utilizare (word/pdf, disponibile pentru
a fi descarcate)
• e-mail suport
• forum
• asistenţă telefonică
• cursuri de pregatire (administrare)
24
Arhitectura sistemului
• sistemul face parte din categoria SGBDRW
(Sisteme de Gestiune a Bazelor de Date
Relaţionale accesabile pe Web)
• arhitectura sistemului va fi pe minim 3 niveluri
(three-tier) şi anume:
– nivelul de date, unde regăsim baza de date şi
server-ul de gestiune a bazelor de date
– nivelul aplicaţie, sau server-ul de aplicaţie
(nivel de legătură)
– nivelul de prezentare (a datelor) ce include
server-ul de web şi clientul (un browser
standard de web)
25
Arhitectura sistemului (continuare)
• Avantajele arhitecturii three-tier
– grad ridicat de utilizare, în practic toate
categoriile de aplicaţii web;
– se recomandă în special în aplicaţiile
complexe, în medii heterogene din punct de
vedere al tipurilor de baze de date gestionate
şi al regulilor ce trebuie respectate /
implementate;
– scalabilitate ridicată, funcţionând la fel de bine
indiferent de încărcarea cu cereri de rezolvat;
26
Arhitectura sistemului (continuare)
• alte avantaje three-tier
– flexibilitate, modificările implicând intervenţii
doar în nivelul de legătură
– posibilităţi nelimitate de dezvoltare, prin faptul
ca fiecare nivel poate fi dezvoltat separat pe o
altă platformă, în limbajul adecvat (de
exemplu HTML pentru nivelul de prezentare,
PHP şi JavaScript pentru nivelul de aplicaţie
şi SQL pentru nivelul de date)
– maturitate – sistemele client/server sau de
web organizate pe trei (sau mai multe) niveluri
şi-au demonstrat deja viabilitatea şi forţa prin
numeroase realizări în domenii din cele mai
diverse
27
Arhitectura sistemului
Client
Server
Server de web
(continuare)
Internet
Browser de
web
Nivelul 3. - Prezentare
Server de
aplicatie
Nivelul 2. - Aplicatie
Server baze de
date
Nivelul 1. - Date
Baza de date
28
Infrastructuri hardware
Server de web
Server de aplicatie
Firewall
Switch
Internet
Firewall
Server baze de date
LAN
29
Baze de date
• Baza de date - de tip relaţional
• Tipuri de servere de gestiune a bazelor de date:
• IBM - DB2
• MS - SQL Server
• Informix Universal Server
• Sybase Server
• MySQL
30
Baze de date (continuare)
Standarde de interoperabilitate
• ODBC (Open DataBase Connectivity), creat de
IBM
• JDBC (Java DataBase Connectivity) reprezintă
echivalentul Java al ODBC şi a fost dezvoltat de
Sun la scurt timp după lansarea Java
• OLE-DB este protocolul de acces pentru baze
de date creat de Microsoft
• XML, limbaj de web destinat a descrie
datele
31
Baze de date
(continuare)
• XML reprezintă modalitatea ideală pentru a
transfera date între aplicaţii, deoarece el
emulează cel mai bine structura relaţionala a
bazei de date
• XML este recomandat ca standard de
interoperabilitate între aplicaţiile din sistemul
administraţiei publice, printr-un proiect de
Hotărâre de Guvern privind normele şi
procedurile care asigură desfăşurarea în bune
condiţii a procedurii electronice de acces la
informaţiile şi serviciile publice conform
prevederilor Legii 161/2003, Titlul II,
Transparenţa în administrarea informaţiilor şi
serviciilor publice prin mijloace electronice.
32
Nivelul aplicaţie
• cele mai semnificative tehnologii software, atât
comerciale, cât şi open-source (gratuite),
utilizate la nivelul server-ului de aplicaţie:
• Platforma Sun - J2EE
• Platforma software Oracle (Oracle Application
Server 10g)
• Platforma de dezvoltare software IBM
• Platforma Microsoft .NET
• CGI - Common Gateway Interface
• PHP (PHP:Hypertext Preprocessor)
• JavaScript
33
Nivelul aplicaţie (continuare)
• Interoperabilitatea între aplicaţiile de web
(metoda automatizată de colectare on-line a
datelor) se va asigura prin implementarea de
servicii web
• Serviciile web permit aplicaţiilor de web să
comunice şi să schimbe informaţie peste
protocolul HTTP, folosind XML
• Elementul comun al tuturor platformelor care
implementează servicii web este încapsularea
datelor în structuri XML şi transmiterea lor către
corespondent utilizând o anumită metodă
suportată de HTTP
34
Nivelul aplicaţie
(continuare)
• cea mai utilizată metodă de încapsulare în
vederea transmiterii peste web a mesajului XML
este utilizarea protocolului SOAP (Simple Object
Access Protocol)
• tehnologii comerciale ca Microsoft .NET, Sun
J2EE, Oracle AS, IBM WebSphere sau opensource PHP–EXPAT-NUSOAP sunt pe primele
poziţii în top-ul implementărilor de servicii web
35
Servere de web
• s-au analizat cele mai cunoscute servere de
Web, evidenţiindu-se performanţele lor
• dintre server-ele de web analizate, două s-au
impus puternic şi anume Apache şi MS IIS
(Microsoft – Internet Information Server). În
momentul de faţă aceste două produse sunt
utilizate în peste 90% din site-urile / portal-urile
existente în reţeaua Internet
• în februarie 2004 compania NetCraft a publicat
rezultatele monitorizării unui număr de aproape
46 milioane de site-uri, din punct de vedere al
server-elor de web folosite. Rezultatele
sondajului arată un avans semnificativ pentru
server-ul Apache (deţine peste 67%)
36
Concluzii
Atingerea obiectivelor etapei a însemnat găsirea
răspunsurilor posibile la următoarele întrebări:
• de unde se colectează informaţia, unde şi
cum cum se stochează, cum se livrează
aceasta
• ce este şi cum arată înformaţia
• cum se colectează informaţia şi cum se
asigură compatibilitatea datelor
• cum se asigură protejarea datelor
confidenţiale
• cum se integrează sistemul de informare
tehnologică în infrastructura cercetării din ţara
noastră, în perspectiva integrării acesteia în
ERA (European Research Area) şi a României
37
în UE
Concluzii (continuare)
• cum poate sprijini sistemul accelerarea
transferului tehnologic, creşterea gradului de
vizibilitate al rezultatelor cercetării şi
apropierea eficientă şi reală a cercetării de
mediul de afaceri
• cine sunt beneficiarii potenţiali ai sistemului
(utilizatorii)
• care sunt funcţiile portal-ului de informare
tehnologică
• ce infrastructuri hardware şi de
telecomunicaţii sunt necesare pentru a
asigura performanţele necesare sistemului
38
Concluzii (continuare)
• ce arhitecturi software pot asigura
implementarea optimă a funcţiilor portal-ului
• cum se pot organiza datele stocate pentru a
asigura sistemului performanţele
corespunzătoare de robusteţe şi viteză
• ce tipuri de aplicaţii, platforme de dezvoltare
software şi limbaje de programare pot fi
utilizate în elaborarea portal-ului, pentru a
asigura succesul acestuia şi un raport optim
performanţă/cost
39
Concluzii (continuare)
Au fost prezentate în detaliu şi analizate toate
posibilele răspunsuri la întrebările listate anterior,
creîndu-se astfel o paletă cuprinzătoare de soluţii
tehnice posibil de adoptat pentru elaborarea
portal-ului
Din această paletă de opţiuni, în cadrul etapei
următoare a proiectului (Specificaţii tehnice şi
Proiect de realizare sistem informatic) se va
selecta soluţia tehnică a sistemului şi se vor
elabora specificaţii tehnice pentru fiecare
componentă a acestuia.
40
Concluzii
(continuare)
Alegerea soluţiei tehnice va ţine cont de
• cerinţele formulate prin Termenii de Referinţă
ai proiectului
• caracterul informaţiei şi al informării
• actorii implicaţi în sistem (furnizori,
intermediari, beneficiari ai informaţiei)
• structura actuală şi de perspectivă a cercetării
şi dezvoltării de la noi şi de pe plan european
• cele mai bune practici verificate în domeniu
• asigurarea unui raport performanţă/cost optim
• durata de derulare
• experienţa colectivului de elaborare a
proiectului
41
Concluzii
(continuare)
Pentru asigurarea funcţiilor impuse şi a
performanţelor sistemului se au în vedere, încă din
această etapă, următoarele caracteristici tehnice şi
funcţionale:
• arhitectură pe trei niveluri (three-tier), deschisă,
compusă din bază de date şi server de gestiune a
bazelor de date, server de aplicaţie şi server de
web
• bază de date relaţională, gestionată de un server
puternic şi flexibil (de ex. MySQL)
42
Concluzii
(continuare)
• server de aplicaţie flexibil şi cu interfeţe
puternice către o gamă largă de alte aplicaţii şi
medii de dezvoltare software (de ex. PHP –
pentru partea de server, JavaScript pentru un
număr limitat de funcţii ce se vor executa pe
browser-ul de web al utilizatorului, HTML pentru
partea statică)
• asigurarea de Servicii Web care implementează
comunicaţia şi schimbul de date între aplicaţii, în
special pentru colectarea on-line, automatizată,
a informaţiei de la furnizori; se au în vedere
tehnologii moderne şi eficiente (de ex. PHP,
XML, EXPAT, NUSOAP)
43
Concluzii
(continuare)
• asigurarea portabilităţii sistemului informatic, atât
din punct de vedere al server-ului de web utilizat
(în principal Apache, sau Microsoft IIS-6), cât şi al
sistemului de operare sub care se va instala
(Windows sau Linux)
• modularitate
• scalabilitate
• interactivitate
• multi-user
• securitate; se vor implementa mecanisme on-line
şi off-line de asigurare a securitaţii accesului la
date (autentificare, firewall, etc.).
• platformă fiabilă şi sigură
44
Concluzii
(continuare)
• caracter deschis, interoperabilitate; sistemul va
include facilităţi de interoperabilitate cu alte
aplicaţii, în principal cu furnizorii de informaţie.
Se are în vedere implementarea unui server de
servicii web care să asigure alimentarea
automată, on-line, cu date, prin reţeaua Internet.
• furnizorul principal va fi Sistemul integrat
informatic şi operativ pentru lansarea,
monitorizarea şi optimizarea programelor de CD
şi evaluarea rezultatelor acestor activităţi” sistem
ce face obiectul unui alt proiect de cercetare
aflat în derulare.
45