Transcript 3 aplicatie monitori economicix

Aspecte practice întâlnite în
Managementul
de Proiect
Studiu de caz: Bugetul proiectului
3.1 Elementele bugetului din cadrul unui proiect

Planul Naţional de Cercetare, Dezvoltare şi Inovare II,
aprobat prin Hotǎrârea Guvernului nr. 475/2007, pentru perioada
2007-2013, reprezintǎ principalul instrument prin care Autoritatea
Naţionalǎ pentru Cercetare Ştiinţificǎ (ANCS), implementeazǎ
Strategia Naţionalǎ pentru CDI şi s-a atribuit conducerea
Programului 4 – Parteneriate in Domeniile Prioritare, Centrului
Naţional de Management Programe (CNMP).

Scopul Programului 4 “Parteneriate în domeniile prioritare” este
de a crea condiţii pentru o mai bunǎ colaborare între diferitele
entitǎţi de cercetare - dezvoltare şi inovare, agenţi economici
şi/sau unitǎţi ale administraţiei publice în vederea soluţionǎrii
problemelor identificate.

Obiectivul general îl reprezintǎ creşterea competitivitǎţii CD prin
stimularea parteneriatelor în domeniile prioritare, concretizate în
tehnologii, produse şi servicii inovative pentru rezolvarea unor
probleme complexe şi crearea mecanismelor de implementare.

Implementarea şi realizarea obiectivelor propuse în Programul 4
”Parteneriate în domeniile prioritare” se realizeazǎ prin:
– sprijinirea proiectelor de cercetare – dezvoltare- inovare pe
direcţii tematice;
– sprijinirea proiectelor de cercetare – dezvoltare – inovare prin
teme prioritare stabilite pe bazǎ de consultare;
– sprijinirea creşterii vizibilitǎţii activitǎţii de CDI şi realizǎrii
reţelelor de cercetare.

Programul este structurat pe nouǎ direcţii de cercetare:
1. Tehnologia Informaţiei şi Comunicaţii;
2. Energie;
3. Mediu;
4. Sǎnǎtate;
5. Agriculturǎ, siguranţǎ şi securitate alimentarǎ;
6. Biotehnologii;
7. Materiale, procese şi produse inovative;
8. Spaţiu şi securitate;
9. Cercetare socio-economico şi umanistǎ.

Bugetul unui proiect prezintǎ totalitatea resurselor financiare
prevǎzute pentru realizarea obiectivelor acestuia, provenite din
finanţare de la buget cât şi de la partenerii de contract.

Bugetul unui proiect se repartizeazǎ pe etapele de realizare ale
proiectului, prezentate în Planul de realizare al proiectelor.

Aceastǎ detaliere a utilizǎrii bugetului proiectului pe etape este
principalul instrument pentru urmǎrirea, controlul şi luarea
deciziilor de modificare a repartizǎrii resurselor în funcţie de
condiţiile reale care apar pe parcursul realizǎrii proiectului.

Planul de realizare al proiectului permite managerului de proiect
sǎ urmǎreascǎ desfǎşurarea etapelor de realizare ale proiectului şi
participarea fiecǎruia dintre parteneri la aceasta precum şi
contribuţiile fiecǎrui partener din consorţiu aşa cum este reliefat în
tabelul urmǎtor:
PLAN DE REALIZARE A PROIECTULUI
Denumirea proiectului:
Interrelatia la nivel molecular între inflamaţia cronică si ateroscleroză acccelerată:
rolul moleculelor recent descoperite, rezistina, fractalkina, CXCL16;oportunităţi pentru noi terapii ţintite
Anul
- Structură
cadruTermene
Etape/ Activităţi
Necesar resurse financiare *)
(Valoare în lei)
Total
Organizatia
executanta
Rezultate/
Documente
de prezentare
a rezultatelor
Din care
Finantare
din alte
Finantare
surse
din bugetul
(cofinantare)
Programului
200 000
200 000
În lei
2007
Etapa I: Efectul rezistinei şi/sau
concentraţiilor crescute de glucoză
(GC) asupra activării endoteliului:
studii în vitro pe culturi celulare
CO-IBPC
15.12.2007
Raport de cercetare
0
2007
Activitate I.1
Efectul rezistinei şi/sau GC asupra expresiei de
MAC (ICAM-1, P-selectin) în CE
CO-IBPC
15.12.2007
Grafice, calcule statistice
75 000
75 000
0
2007
Activitate I.2
Determinarea căilor de semnalizare implicate în
modularea expresiei de MAK (JNK, p38
and SOCS)
CO-IBPC
15.12.2007
Imagini, geluri, grafice, calcule
statistice
80 000
80 000
0
2007
Activitate I.3
Implicarea speciilor reactive de oxygen în
activarea CE indusă de rezistină şi/sau GC.
CO-IBPC
15.12.2007
grafice, calcule statistice
45 000
45 000
0
Activitate 7.1 - Seminarii ştiinţifice pentru a evalua
stadiul proiectului şi a lua decizii pentru etapele
următoare
CO-IBPC, UMF,
P2GEROTA,
ARDES
15.12.2007
Conceperea bazei de
date
0
0
0
2008
Etapa II: Determinarea expresiei chemokinelor
induse de rezistină şi/sau GC şi a
mecanismelor de semnalizare implicate
CO-IBPC P1UMF,
ARDES
15.06.2008
Raport de cercetare
500 000
500 000
0
2008
Activitate II.1
Efectul rezistinei şi/sau GC asupra expresiei
fractalkinei in CE;
CO-IBPC
15.06.2008
Imagini, geluri,
grafice, calcule
statistice
50 000
50 000
0
2008
Activitate II.2
Efectul rezistinei şi/sau GC asupra expresiei CXCL16 in
CE;
CO-IBPC
15.06.2008
Imagini, geluri,
grafice, calcule
statistice
80 000
80 000
0
2008
Activitate II.3
Identificarea moleculelor de semnalizare implicate în
modularea fractalkinei şi CXCL16 indusă
rezistinei şi/sau GC în CE
CO-IBPC
15.06.2008
Imagini, geluri,
grafice, calcule
statistice
50 000
50 000
0
2008
Activitate II.4
Rolul unor factori de transcripţie în modularea
expresiei fractalkinei şi CXCL16 de către
rezistină şi/sau GC
CO-IBPC
15.06.2008
implicarea factorilor
de transcripţie
NF-kB si AP-1
în expresia Fkn
şi CXCL16 în CE
55 000
55 000
0
2008
Activitate II.5
5 Implicare fractalkinei şi CXCL16 în adeziunea
monocitelor la CE activate cu rezistina şi/sau GC
CO-IBPC
15.06.2008
Imagini, geluri,
grafice, calcule
statistice
90 000
90 000
0
2008
Activitate I.4
Detecţia markerilor inflamatori la pacienţi cu patologii
inflamatorii cronice asociate sau nu cu boli
cardiovasculare
P1-UMF
15.06.2008
Histograme, corelaţii,
date statistice
142500
142500
0
200
Activitate I.4
8 Detecţia markerilor inflamatori la
pacienţi cu patologii inflamatorii
cronice asociate sau nu cu boli
cardiovasculare
P3-ARDES
15.06.2008
Corelaţii, date
statistice
200
Activitate 7.1 Seminarii ştiinţifice
8
pentru a evalua stadiul proiectului
şi a lua decizii pentru etapele
următoare; Participări la conferinţe
naţionale îi internaţionale
IBPC, P1UMF
P2GERO
TA,
P3ARDE
S
15.06.2008
Discuţii în grup
cu toţi
partenerii
proiectului;
comunicări
la
conferinţe
Etapa III. Elucidarea efectului
modulator al resistinei şi/sau
GC asupra expresiei
receptorilor chemokinici
(CX3CR1, CXCR6) în monocite;
determinarea nivelelor serice
ale citokinelor/ chemokinelor
în pacienţi cu patologii
inflamatorii cronice
CO-IBPC
P1UMF
P2GERO
TA
15.12.200
8
Raport de
cercetare
200
8
0
0
0
32500
32500
0
300 000
0
300
00
0
200
Activitate III.1
8 Modularea expresiei genice şi proteice a
resistinei de către GC în monocite
CO-IBPC
15.12.2008
Evidenţierea
expresei
genice şi
proteice a
Rez
50 000
50 000
0
200
Activitate III.2
8 Determinarea expresiei receptorilor
CX3CR1 şi CXCR6 în monocite
activate cu rezistină şi/sau GC
CO-IBPC
15.12.2008
histograme,
grafice,
calcule
statistice
50 000
50 000
0
2008
Activitate III.3 Determinarea expresiei receptorilor
CX3CR1 şi CXCR6 în celule mononucleare din
sânge periferic izolate de la pacienţi cu patologii
inflamatorii cronice
CO-IBPC
15.12.2008
Evidenţierea expresiei
CX3CR1 şi
CXCR6 în
monocite
izolate de la
pacienţi
30000
30 000
0
2008
Activitate III.4 Determinarea nivelului seric de
rezistină, adiponectină, fractalkină, CXCL16 la
pacienţi cu patologii inflamatorii cronice (Faza
iniţială)
P1-UMF
15.12.2008
Recrutare pacienţi,
Formare baza
de seruri
0
0
0
2008
Activitate III.5 Evaluarea clinică a aterosclerozei prin
determinarea grosimii intimă-media (IMT);
corelarea cu antecedentele de boală
cardiovasculară
P3-ARDES
15.12.2008
Tabele, histograme
41500
41500
0
2008
Activitate III.4 Determinarea nivelului seric de
rezistină, adiponectină, fractalkină, CXCL16 la
pacienţi cu patologii inflamatorii cronice (Faza
iniţială)
P2-GEROTA
15.12.2008
Recrutare pacienţi,
Formare bază
de seruri
50000
50000
0
2008
Activitate III.5 Evaluarea clinică a aterosclerozei prin
determinarea grosimii intimă-media (IMT);
corelarea cu antecedentele medicale şi
detectarea factorilor de risc asociaţi
P2-GEROTA
15.12.2008
Tabele, histograme
Corelaţii
50 000
50 000
0
Activitate 7.1 Seminarii ştiinţifice pentru a evalua
stadiul proiectului şi a lua decizii pentru etapele
următoare
IBPC, P1-UMF,
P2GEROTA,
P3ARDES
15.12.2008
Discuţii în grup cu toţi
partenerii
proiectului
0
0
0
Activitate 7.2 Diseminarea rezultatelor: prezentări la
întâlniri ştiinţifice; publicare în reviste cotate
ISI.
IBPC, P1-UMF,
P2GEROTA,
P3ARDES
15.12.2008
Postere şi prezentări
la manifestări
ştiinţifice
nationale şi
internaţionale
28500
28500
0
2009
Etapa IV. Modularea expresiei receptorilor
chemokinici (CX3CR1, CXCR6) de
către rezistină şi/sau GC în celule
musculare netede (CMN); căi de
semnalizare implicate
CO-IBPC
15.06.2009
Raport de
cercetare
300 000
300 000
0
2009
Activitate IV.1 Modularea expresiei genice şi
proteice a rezistinei de către GC în CMN
CO-IBPC
15.06.2009
Evidenţierea
expresiei de
rezistină la
nivel de genă
şi proteină în
CMN
70 000
70 000
0
2009
Activitate IV.2 Determinarea expresiei
receptorului fractalkinei (CX3CR1) în CMN
expuse la rezistină şi/sau GC;
CO-IBPC
15.06.2009
Histigrame
citometrie,
grafice,
calcule
statistice
70 000
70 000
0
2009
Activitate IV.3 Detectarea expresiei CXCR6
(receptorul pentru CXCL16) în CMN
activate cu rezistina şi/sau GC
CO-IBPC
15.06.2009
Histigrame
citometrie,
grafice,
calcule
statistice
60 000
60 000
0
2009
Activitate IV.4 Investigarea moleculelor de
semnalizare şi a factorilor de transcripţie
implicaţi în modularea expresiei
receptorilor de chemokine în CMN activate
cu rezistina şi/sau GC
CO-IBPC
15.06.2009
Imagini, geluri,
grafice,
calcule
statistice
80 000
80 000
0
Activitate 7.1 Seminarii ştiinţifice pentru a
evalua stadiul proiectului şi a lua decizii
pentru etapele următoare ;prezentări la
întâlniri ştiinţifice naţionale şi
internaţionale
IBPC, P1UMF,
P2GEROT
A, P3ARDES
15.06.2009
Discuţii în grup cu
toţi partenerii
proiectului;co
municări la
manifestări
ştiinţifice
20000
20000
0
2009
Etapa V. Explorarea efectelor funcţionale
ale fractalkinei şi CXCL16 în
evenimente implicate în progresia
plăcii aterosclerotice; adeziune
celulară, chemotaxie şi proliferarea
CMN
CO-IBPC
15.12.2009
Raport de
cercetare
200 000
200 000
0
2009
Activitate V.1 Investigarea rolului fractalkinei şi
CXCL16 în adeziunea monocitelor la CMN
activate cu rezistina şi/sau GC
CO-IBPC
15.12.2009
Stabilirea rolului
funcţional al
Fkn şi CXCL16
în adeziune
50 000
50 000
0
2009
Activitate V.2 Cuantificarea migrării monocitelor
determinată de prezenţa chemokinelor în
mediu condiţionat de CMN activate cu
rezistina şi/sau GC
CO-IBPC
15.12.2009
Date de chemotaxie
50 000
50 000
0
2009
Activitate V.3 Efectul rezistinei şi/sau GC asupra
proliferării CMN
CO-IBPC
15.12.2009
Cuantificare PCNA
40 000
40 000
0
2009
Activitate V.4 Cuantificarea migrării CMN
determinată de prezenţa chemokinelor în
mediu condiţionat de CMN activate cu
rezistina şi/sau GC
CO-IBPC
15.12.2009
Evaluarea
Chemotaxie
40 000
40 000
0
2009
Activitate 7.1 Seminarii ştiinţifice pentru a
evalua stadiul proiectului şi a lua decizii
pentru etapele următoare
CO-IBPC, P1UMF,
P2GEROT
A, P3ARDES
15.12.2009
Discuţii în grup cu
toţi partenerii
proiectului
0
0
0
2009
Activitate 7.2 Diseminarea rezultatelor:
prezentăări la întâlniri ştiinţifice; publicare
în reviste cotate ISI.
CO-IBPC, P1UMF,
P2GEROT
A, P3ARDES
15.12.2009
Postere şi
prezentări la
manifestări
ştiinţifice
nationale şi
internaţionale
20000
20000
0
Etapa VI. Dezvoltarea unei terapii
ţintite folosind liposomi
“inteligenţi” pentru transportul
direcţionat de inhibitori ai
interacţiei chemokinelor cu
receptorii; Implementarea unui kit
de diagnostic bazat pe noi
biomarkeri
CO-IBPC
P1UMF,
P2GERO
TAP3ARDE
S
15.08.2010
Optimizare
model
experiment
al grafice/
Raport de
cercetare
500 000
Activitate VI.1 Prepararea şi caracterizarea
liposomilor ţintă-senzitivi cu diferite
compoziţii ale bistratului lipidic şi
cuplarea unor anticorpi pentru
direcţionarea specifică către molecule
exprimate pe endoteliul activat
CO-IBPC
15.08.2010
Obţinere de
liposomi
ţintă
senzitivi şi
direcţionare
a lor specific
la endoteliu
88 000
88 000
0
Activitate VI.2 Evaluarea legării
immunoliposomilor la suprafaţa
celulelor endoteliale (CE) activate
CO-IBPC
15.08.2010
Imagini,
histograme,
calcule
statistice
60 000
60 000
0
0
Activitate VI.3 Eliberarea specifică a
compusului încorporat la suprafaţa CE
activate dupa legarea liposomilor
ţintă-senzitivi
CO-IBPC
15.08.2010
Eliberarea ARC
încorporat în
liposomi la
CE activate
60 000
60 000
0
0
Activitate VI.4 Efectul ARC transportaţi
selectiv la suprafaţa endoteliului
activat de către imunoliposomii ţintăsenzitivi asupra adeziunii şi migrării
monocitelor
CO-IBPC
15.08.2010
Rolul funţiional al
ARC
60 000
60 000
0
Activitate III.4 Determinarea nivelului seric
de rezistină, adiponectină, fractalkină,
CXCL16 la pacienţi cu patologii
inflamatorii cronice (Faza finală)
P1-UMF
15.08.2010
Grafice,
histograme
calcul
statistic
50 000
50 000
0
201
0
201
0
201
201
201
0
201
0
500 000
0
15.08.2010
Stabilirea de
valori serici
ale
markerilor
şi corelaţii
cu tipul de
boală
50 000
50 000
0
P3-ARDES
15.08.2010
Corelaţiile
valorilor
citokinelor/
chemokinel
or serice cu
IMT
10 000
10 000
0
P3-ARDES
15.08.2010
Obţinere date
Kit de
diagnostic
şi prognoză
14 000
14 000
0
P1-UMF
15.08.2010
Propunere Kit
de
diagnostic
şi
stratificare
a riscului
de
aterosclero
ză
40 000
40 000
0
P3-ARDES
15.08.2010
Baze de date
electronică
4 000
4 000
0
201
Activitate III.4 Determinarea nivelului
0
seric de rezistină, adiponectină,
fractalkină, CXCL16 la pacienţi cu
patologii inflamatorii cronice (Faza
finală)
P2-
201
Activitate III.6 Determinarea corelaţiilor
0
între nivelul seric al chemokinelor
(Fkn, CXCL16) rezistină şi
adiponectină cu IMT
Activitate III.7 Introducerea unui nou
kit de diagnostic şi de stratificare a
riscului de ateroscleroză la bolnavii
cu afecţiuni inflamatorii cronice
201
0
201
Activitate III.7 Introducerea unui nou
0
kit de diagnostic şi de stratificare a
riscului de ateroscleroză la bolnavii
cu afecţiuni inflamatorii cronice
201
0
: Activitate III.8. Crearea unei fişe
electonice a bolnavului pentru
îmbunătăţirea relaţiei medicpacient şi realizarea unei terapii
individualizate
GERO
TA
2010
Activitate 7.1 Diseminarea
rezultatelor: prezentări la întâlniri
ştiinţifice; publicare în reviste
cotate ISI.
CO-IBPC,
P1-UMF,
P2GEROTA,
P3-ARDES
15.08.201
0
Raport
ştiinţific
final; lucrări
şi comunicări
2010
Activitate 7.2 Masă rotundă
pentru validarea generală a
rezultatelor
CO-IBPC,
P1-UMF,
P2GEROTA,
P3-ARDES
15.08.201
0
Validarea
kitului de
diagnostic,
evaluarea
bazei de date
64000
64000
0
0
0
0
*)
Totalul fondurilor financiare, pentru a asigura resursele necesare proiectului
Funcţia, numele şi semnătura reprezentantului legal, directorului de proiect:

Planul de realizare oferǎ un maximum de cuprindere a atribuţiilor
tuturor participanţilor.

În planul de realizare al proiectului sunt evidenţiate activitǎţile ce
urmeazǎ sǎ fie efectuate şi care conduc la realizarea fiecǎrui
obiectiv specific al proiectului şi rezultatele preconizate a fi
obţinute la finalul fiecǎrei activitǎţi.

Planul proiectului cuprinde planul costurilor sau bugetul alocat
fiecǎrui partener
pentru fiecare activitate în parte, planul
activitǎţilor şi planul calendaristic – cu precizarea termenelor de
finalizare a activitǎţilor. Bugetul de proiect reprezintă totalitatea
resurselor financiare prevăzute pentru realizarea obiectivelor
proiectului (de la buget, de la parteneri). Bugetul se repartizează
pe etapele de realizare a proiectului.

Eficienţa utilizării bugetului proiectului se face prin calculul
indicatorilor de realizare ai fazei sau a indicatorilor finali ai
proiectului ( în cadrul protocolului de finalizare).

Pentru estimarea rentabilităţii proiectului trebuie să se realizeze un
studiu de fezabilitate , la începutul activităţii, dar şi în timpul ei.

Acest plan este realizat într-o formă sinteticǎ pentru a fi supus
factorilor de decizie. Din aces motiv el este clar, simplu şi scurt.
Etapele sunt defalcate în activitǎţi atribuite (repartizate) unuia
sau mai multor participanţi şi cu precizarea bugetului aferent.

Astfel în planul de realizare cheltuielile ce urmeazǎ sǎ se efectueze
pentru realizarea proiectului sunt defalcate pe activitǎţi pentru a
evidenţia costul acestora şi pentru a permite corelarea cu
obiectivele, respectiv rezultatele ce trebuie obţinute.

Defalcarea finanţǎrii se face numai pe douǎ surse de la buget şi
din alte surse (cofinanţare), informaţie insuficientǎ din punct de
vedere al urmǎririi si controlului utilizǎrii eficiente a resurselor
financiare ale proiectului.

În funcţie de situaţiile reale apărute în desfăşurarea proiectelor,
directorii de program şi partenerii pot modifica, justificat ,
repartizarea bugetului pe etape, dar fără depăşirea valorilor
decontate anual şi celor totale finanţate de la buget.

Planul de realizare al proiectului este un document strâns corelat
cu eşalonarea plǎţilor cât şi cu acordul ferm de colaborare în
care sunt menţionate contribuţiile partenerilor.

Eşalonarea plǎţilor este documentul în care sunt cuprinse toate
datele pentru fiecare etapǎ a proiectului cu valorile aferente
corelate cu etapele din planul de realizare, aşa cum este prezentat
în tabelul de mai jos. Este documentul care se utilizează pentru
urmărirea efectivă a aspectelor financiare ale proiectului.
ESALONAREA PLĂŢILOR
Valoarea totală din fonduri bugetare a proiectului este de 2 000 000 lei.
1. În tranşe (pe baza activităţilor realizate în fiecare etapă)
Nr.
crt.
Esalonare
plati
Valoare
transa
( lei)
Termen de
predare
faza/etapa
Etapa/activitati
0
1
2
3
4
1.
2007
200 000
Transa I
200 000
15.12.2007
1.
Efectul
rezistinei
si/sau
concentratiilor crescute de glucoza
(Rez±GC) asupra a ctivarii endoteliului:
studii in vitro pe culturi celulare. A1.1
Efectul Rez±GC asupra expresiei de MAC
(ICAM-1,
P-selectin)
in
CE;
A1.2
Determinarea cailor de semnalizare implicate
in modularea expresiei de MAK (JNK, p38
and SOCS). A1.3 Implicarea speciilor
reactive de oxygen in activarea CE indusa de
Rez±GC
2
2008
.
800 000
Transa I
500 000
15.06.2008
2. Determinarea expresiei chemokinelor induse de Rez±GC si a
mecanismelor de semnalizare implicate; studii in vitro si in
vivo. A2.1 Efectul rezistinei si/sau GC asupra expresiei fractalkinei
Fkn in CE; 2.2 Efectul Rez±GC asupra expresiei CXCL16 in CE; A2.3
Identificarea moleculelor de semnalizare implicate in modularea Fkn
si CXCL16 indusa de Rez±GC in CE; A2.4 Rolul unor factori de
transcriptie in modularea expresiei Fkn si CXCL16 de catre Rez±GC;
A2.5 Implicarea Fkn si CXCL16 in adeziunea monocitelor la CE
activate cu Rez±GC. I.4 Detectia markerilor inflamatori la pacienti cu
patologii inflamatorii cronice asociate sau nu cu boli cardiovasculare.
7.1 Seminarii stiintifice pentru a evalua stadiul proiectului si a lua
decizii pentru etapele urmatoare; Participari la conferinte nationale si
internationale.
Transa II
300 000
15.12.2008
3. Elucidarea efectului modulator al Rez±GC asupra expresiei
receptorilor chemokinici (CX3CR1, CXCR6) in monocite;
determinarea nivelelor serice ale citokinelor/chemokinelor in
pacienti cu patologii inflamatorii cronice. A3.1 Modularea
expresiei genice si proteice a resistinei de catre GC in monocite; A3.2
Determinarea expresiei receptorilor CX3CR1 and CXCR6 in monocite
activate cu rezistina si/sau GC; A3.3 Determinarea expresiei
receptorilor CX3CR1 si CXCR6 in celule mono-nucleare din sange
periferic izolate de la pacienti cu patologii inflamatorii cronice; A3.4
Determinarea nivelului seric de rezistina, adiponectina, Fkn, CXCL16
la pacienti cu patologii inflamatorii cronice; A3.5 Evaluarea clinica a
aterosclerozei prin determinarea idicelui intima-medie (IMT);
corelarea cu antecedentele de boala cardiovasculara; A7.2
Diseminarea rezultatelor: prezentari la intalniri stiintifice; publicare in
reviste cotate ISI.
3.
2009
500 000
Transa I
300 000
15.06.200
9
4. Modularea expresiei receptorilor chemokinici (CX3CR1,
CXCR6) de catre Rez±GC in celule muscularea netede
(CMN); cai de semnalizare implicate. A4.1 Modularea
expresiei genice si proteice a rezistinei de catre GC in CMN;
A4.2 Determinarea expresiei receptorului Fkn (CX3CR1) in CMN
expuse la Rez  GC; A4.3 Detectarea expresiei CXCR6
(receptorul pentru CXCL16) in CMN activate cu Rez GC; A4.4
Investigarea moleculelor de semnalizare si a factorilor de
transcriptie implicati in modularea expresiei receptorilor de
chemokine in CMN activate cu Rez GC; 7.1 Seminarii stiintifice
pentru a evalua stadiul proiectului si a lua decizii pentru etapele
urmatoare; prezentari la intalniri stiintifice nationale si
internationale.
Transa II
200 000
15.12.200
9
5. Explorarea efectelor functionale ale Fkn si CXCL16 in
evenimente implicate in progresia placii aterosclerotice;
adeziune celulara, chemotaxie si proliferarea CMN. A5.1
Investigarea rolului Fkn si CXCL16 in adeziunea monocitelor la
CMN activate cu Rezsi/sau GC; A5.2 Cuantificarea migrarii
monocitelor determinata de prezenta chemokinelor in mediu
conditionat al CMN activate cu Rez GC; A5.3 Efectul RezGC
asupra proliferarii CMN; A5.4 Cuantificarea migrarii CMN
determinata de prezenta chemokinelor in mediu conditionat de
CMN activate cu Rez GC. 7.2 Diseminarea rezultatelor:
prezentari la intalniri stiintifice; publicare in reviste cotate ISI.
4
.
2010
500 000
Transa
I
500 000
TOTAL
15.08.2010
6. Dezvoltarea unei terapii tintite folosind liposomi
“inteligenti” pentru transportul directionat de inhibitori ai
interactiei chemokinelor cu receptorii. Implementarea unui
kit de diagnostic bazat pe noii biomarkeri A6.1 Prepararea si
caracterizarea liposomilor tinta-senzitivi cu diferite compozitii ale
bistratului lipidic si cuplarea unor anticorpi pentru directionarea
specifica catre molecule exprimate pe endoteliul activat; A6.2
Evaluarea legarii immunoliposomilor la suprafata celulelor endoteliale
(CE) activate; A6.3 Eliberarea specifica a compusului incorporat la
suprafa CE activate dupa legarea liposomilor tinta-senzitivi; gasirea
formulei liposomale optime; A6.4 Efectul ARC transportati selectiv la
suprafata endoteliului activat de catre imunoliposomii tinta-senzitivi
asupra adeziunii si migrarii monocitelor. III.4 Determinarea nivelului
seric de rezistina, adiponectina, fractalkina, CXCL16 la pacienti cu
patologii inflamatorii cronice (Faza finala); III.6 Determinarea
corelatiilor intre nivelul seric al chemokinelor (Fkn, CXCL16) rezistina
si adiponectina cu IMT; III.7 Introducerea unui nou kit de diagnostic
si de stratificare a riscului de ateroscleroza la bolnavii cu afectiuni
inflamatorii cronice; III.8. Crearea unei fise electonice a bolnavului
pentru imbunatatirea relatiei medic-pacient si realizarea unei terapii
individualizate; 7.1 Diseminarea rezultatelor: prezentari la intalniri
stiintifice; publicare in reviste cotate ISI.
Cheltuielile se efectuează conform specificaţiei financiare şi a devizului cadru,
prezentate în următoarele tabele:
SPECIFICAŢIA FINANCIARĂ
la contractul de finanţare nr.
Total
B
I.Bugetul pentru realizarea proiectului, total,
din care:
1. Bugetul pentru realizarea proiectului, Finantat din
bugetul Programului 4
din care(conform Tabelului 1 anexă la HG 1579/2002):
1.
Cercetare-dezvoltare, inovare şi demonstrare
2.
Diseminare de informaţii
2.1 Reţele de calculatoare
2.2 Software
2.3 Publicaţii specifice domeniului ştiinţei, tehnologiei şi
inovării
2.4 Alte materiale de informare
2.5 Manuale şi alte asemenea
3. Manifestări
2007
C
B
2008
C
B
2009
C
B
2010
C
B
2.000.000
200.000
800.000
500.000
500.000
2.000.000
200.000
800.000
500.000
500.000
675.000
50.000
234.000
193.000
198.000
7.000
32.000
C
Total
B
3.1 Atelier de lucru
3.2 Masă rotundă, colocviu
3.3 Sesiune de comunicări ştiinţifice
3.4 Simpozion
3.5 Conferinţă
5.Dezvoltarea cunoştinţelor
5.1 Cursuri şi instruiri
5.2 Seminarii
5.5 Documentaţii
5.6 Acces la instalaţii naţionale
7. Dezvoltare instituţională
7.1 Echipamente pentru cercetare-dezvoltare
7.2
Calculatoare
electronice,
echipamente
periferice
7.3 Aparatură, birotică
8.Evaluarea performanţelor
8.1 Testare; verificare; încercări
8.2 Măsurători
8.3 Analize
8.4 Omologări
8.5 Altele similare
2007
C
B
2008
C
B
2009
C
B
2010
C
B
32.000
553.000
408.000
145.000
50.000
50.000
8.000
8.000
250.000
200.000
50.000
50.000
50.000
125.000
100.000
25.000
170.000
100.000
70.000
C
Total
B
10. Sinergie şi dezvoltare locală
10.2 Centru de Inovare şi Incubare
10.3 Centru de Transfer Tehnologic
10.4 Centru de Legături cu Industria
10.5 Centru de Difuzie a Inovării
10.6 Centru de Informare
10.7 Centre de dezvoltare a resurselor umane
11. Stimularea întreprinderilor şi difuzia inovării
11.2 Sprijin pentru achiziţia de brevete şi invenţii
11.4 Proiect tehnologic inovativ
13. Servicii
13.2 Consultanta/asistenta tehnica
13.6 Anchete
13.7 Audit
13.9 Servicii de traducere, instruire, tipărire,
editare, multiplicare, întreţinere, reparaţii
14. Sprijin logistic
14.1 Transport
14.2 Diurna
14.3 Cazare
14.13 Obiecte de inventar, piese de schimb,
materiale consumabile
Materii
prime
2007
C
B
2008
C
B
66.000
192.000
1.000
192.000
1.000
491.000
50.000
20.000
171.000
141.000
200.000
141.000
50.000
20.000
30.000
250.000
66.000
2009
C
B
75.000
75.000
2010
C
B
50.000
50.000
50.000
100.000
50.000
100.000
100.000
800000
500 000
II. Deviz cadru, anexa la prezenta specificatie
financiara
Total
2000000
200 000
500 000
DEVIZ CADRU
la contractul de finantare nr.
conform Tabelului 2 anexa la normele aprobate prin HG 1579/2002
TOTAL
B
I.
Cheltuieli directe :
2007
C
B
2008
C
B
2009
C
B
2010
C
B
C
1,454,500
0
120,000
0
504,000
0
420,000
0
410,500
0
1. Cheltuieli de personal ( 1.1+ 1.2)
675,000
0
50,000
0
234,000
0
193,000
0
198,000
0
1.1 Cheltuieli salariale ( 1.1.1 +1.1.2 )
500,000
0
50,000
0
173,000
0
153,000
0
124,000
0
1.1.1 Cheltuieli cu salariul ( salariul brut)
393,652
0
38,563
0
138,847
0
118,004
0
98,238
0
1.1.2 Contributii
116,008
0
11,394
0
40,820
0
34,867
0
28,928
0
76,762
0
7,520
0
27,075
0
23,011
0
19,156
0
7,873
0
771
0
2,777
0
2,360
0
1,965
0
23,619
0
2,314
0
8,331
0
7,080
0
5,894
0
d. Fond risc accidente ( conform cod CAEN)
3,419
0
365
0
1,106
0
1,117
0
830
0
e. FNUASS 0.85%
3,350
0
328
0
1,183
0
1,003
0
836
0
985
0
96
0
348
0
295
0
246
0
175,000
0
0
0
61,000
0
40,000
0
74,000
0
11,000
0
0
0
1,000
0
5,000
0
5,000
0
164,000
0
0
0
60,000
0
35,000
0
69,000
0
a. CAS 19.5%
b. Somaj 2%
c. CASS 6%
f. Fond pentru garantarea platii creantelor
salariale 0.25%
1.2 Alte cheltuieli de personal
a. deplasari, detasari, transferuri in tara
b. deplasari, detasari, transferuri in strainatate
TOTAL
B
2
3
2007
C
B
2008
C
B
2009
C
2010
B
C
B
C
Cheltuieli materiale şi servicii
704,500
0
70,00
0
0
249,00
0
0
218,0
00
0
167,50
0
0
2.1 Materiale, materii prime
691,500
0
70,00
0
0
243,50
0
0
215,0
00
0
163,00
0
0
2.2 Lucrări şi servicii 1
executate de terţi , ( max.
5%) din care:
13,000
0
0
0
5,500
0
3,000
0
4,500
0
a. colaboratori(audit extern
autorizat)
13,000
0
0
0
5,500
0
3,000
0
4,500
0
b. teste, măsurători, analize
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
c. omologări
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
d. amenajare spaţiu interior
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
e. studii, anchete statistice
1,000
0
0
0
0
0
0
0
1,000
0
f. asistenţă tehnică,
consultanţă
4,000
0
0
0
2,500
0
0
0
1,500
0
75,000
0
0
0
21,000
0
9,000
0
45,000
0
Alte cheltuieli specifice
proiectului (max. 15%)
TOTAL
B
3
Alte cheltuieli specifice
proiectului (max. 15%)
II
II
2007
C
B
2008
C
2009
B
C
B
2010
C
B
C
75,000
0
0
0
21,000
0
9,000
0
45,000
0
Cheltuieli indirecte : regia%1
220,000
0
20,000
0
82,500
0
50,000
0
67,500
0
Dotari independente şi studii
I
pentru obiective de
nvestiţii (max.30%):
325,500
0
60,000
0
213,50
0
0
30,000
0
22,000
0
273,000
0
60,000
0
169,00
0
0
25,000
0
19,000
0
2. mobilier aparatura ;
10,000
0
0
0
10,000
0
0
0
0
0
3. calculatoare electronuce si
echipamente periferice ;
42,500
0
0
0
34,500
0
5,000
0
3,000
0
4. mijloace de transport ;
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
5.studii pentru obiective de
investitii.
0
0
0
0
0
0
0
0
0
0
2,000,0
00
0
200,00
0
0
800,00
0
0
500,00
0
0
500,00
0
0
1. echipamente pentru
cercetre-dezvoltare ;
Total tarif (valoare contract)
I+II+III
B- sursa din bugetul de stat; C-sursa din cofinanţareDatele se confirmă pe răspunderea noastră.
Nota: Activitatile suport se regasesc in 3. „ Alte cheltuieli specifice proiectului” maxim 15% din valoarea contractului
.Numai pentru organizatiile care nu beneficiaza de Ajutor de stat1)
Se vor preciza pentru ,,Cheltuielile indirecte’’ metoda de calculaţie si cheia de repartizare a acestora.
Nu se aplica asupra valorii totale a contractului
.Reprezentant legal al Conducătorului Director Economic/Contabil Sef
Director Proiect

Categoriile de cheltuieli din specificaţia financiară şi devizul cadru
sunt stabilite conform HG 1579/2002 pentru aprobarea Normelor
metodologice privind stabilirea categoriilor de cheltuieli pentru
activităţi de cercetare-dezvoltare şi de stimulare a inovării,
finanţate de la bugetul de stat.

Pentru realizarea proiectului se cheltuiesc sume pe măsură ce sunt
realizate activităţile prevăzute. Aceasta reprezintă execuţia
bugetului.

Pentru a cheltui sume necesare trebuie respectate metodologia şi
legislaţia în vigoare.

Evident, nu este suficientă doar cheltuirea cu documente şi
conform bugetului a fondurilor aferente proiectului. Aceasta
trebuie dublată, ca să spunem aşa, de obţinerea rezultatelor
parţiale preconizate.

Devizul cadru este structurat astfel:
• fonduri de la buget
• cofinanţări
• total
şi cuprinde următoarele categorii de cheltuieli:
• cheltuieli directe
• cheltuieli indirecte
• dotări independente şi studii pentru obiective de investiţii
1.
Cheltuielile de personal – se determină cu luarea în
consideraţie a timpului de lucru necesar a fi utilizat de personalul
direct implicat în realizarea serviciilor prevăzute în contract.

Cheltuielile salariale – la determinarea acestora se au în
vedere prevederile Hotărârii de Guvern nr. 475/2007 privind
plafoanele pe baza cărora se calculează costurile salariale directe
la contractele de finanţare încheiate din fonduri bugetare.

Cheltuielile salariale prevăzute sunt efectuate pe baza pontajelor şi
statelor de salarii semnate de către salariaţi. Acestea presupun şi
achitarea către stat a cotelor de impozit, CAS, sănătate, pensie, şomaj
etc. suportate de firmă sau salariat.

Costurile salariale şi cele cu deplasările sunt considerate ca având preţ
negociat şi acceptat prin semnarea contractului de finanţare.
Cheltuielile de personal pentru deplasări, cuprinzând cazare, diurnă şi
transport, se prevăd şi vor fi încheiate numai pentru realizarea serviciilor
prevăzute în contract, pentru personalul angajat al contractorului şi
cuprins în “Lista de personal” a contractului. Decontarea acestor
cheltuieli se efectuezază cu respectarea prevederilor HG 1860/2006 şi
HG 518/1995 cu completările ulterioare.
 Pentru cheltuielile de deplasare sunt necesare bonuri de combustibil,
bilete de tren, avion, etc., factură sau chitanţă de cazare şi delegaţia
care justifică alocarea diurnei. Se pot utiliza şi sumele forfetare stabilite
de lege în cazul în care nu există documente justificative.


Cheltuielile materiale şi servicii – pentru achiziţia produselor şi
serviciilor necesare realizării proiectului, contractorul aplică
prevederile O.U.G 34/2006 privind achiziţiile publice.

Cheltuielile cu consumabilele se referă la consumabile pentru
birou sau alte cheltuieli mărunte (materiale consumabile inclusiv
reactivi, componente) pentru care sunt necesare facturi sau
bonuri fiscale.

Cheltuielile cu materiile prime şi materiale sunt efectuate pe baza
facturilor şi sunt achitate de regulă cu ordine de plată.

Lucrările şi serviciile executate de terţi nu pot depăşi plafonul de
maxim 5% din valoarea totală a contractului. Acestea pot cuprinde
cheltuieli de editare-publicare pe orice tip de suport şi alte acţiuni
în vederea realizării temei de cercetare sau valorificării rezultatelor.

În categoria “alte cheltuieli specifice proiectului” – care nu pot
depăşi 15% din valoarea totală a contractului sunt incluse
activităţile suport cum ar fi: vizite de studiu/lucru, schimburi de
bună practică, participări la manifestări ştiinţifice interne şi
internaţionale în concordanţă cu tematica proiectului (mese
rotunde, work-shop-uri, simpozioane naţionale/internaţionale,
târguri naţionale /internaţionale), taxe de acces, taxe de
participare, taxe de brevetare instituţională, organizare de cursuri
de formare perfectională (maxim 1 lună), diseminarea pe scară
largă prin comunicarea şi publicarea naţională sau internaţională a
rezultatelor.
2. Cheltuieli indirecte (regia)
– Cheltuielile de regie sau indirecte sunt reflectate de facturile
pentru energie electrică, apă, canalizare, salubritate,
consumabilele aferente întreţinerii spaţiului de lucru în condiţiile
necesare, serviciile de telefonie, administraţie, management,
taxe poştale, instruire personal.
– Cheltuielile generale de administraţie se calculează în
conformitate cu legislaţia în vigoare. Se precizează metoda de
calculaţie şi criteriul de repartizare a cheltuielilor indirecte.
3. Cheltuieli cu dotările independente şi studii pentru
obiective de investiţii – au în vedere achiziţionarea de
echipamente, utilaje, soft, clădiri, hale, mijloace de transport,
terenuri etc. Documentele justificative în acest caz sunt facturi sau
contracte şi chitanţe.
– Dotările sunt cele prevăzute în lista de echipamente care
urmează a fi achiziţionate în cadrul contractului.
– Dotările se procură numai după ce a intrat în vigoare
contractul.
– Achiziţionarea echipamentului, aparaturii, software, hardware
se face conform legii achiziţiilor publice – O.UG. 34/2006.

În ceea ce priveşte modul în care trebuie procedat este necesară
efectuarea de cheltuieli pe bază de contracte care pot fi încheiate direct,
prin compararea a unui număr cât mai mare de oferte (cel puţin 3
oferte), sau pe bază de licitaţie.

Aceste trei proceduri sunt aplicate în funcţie de natura cheltuielii şi a
organizaţiei. Astfel, pentru cheltuielile cu consumabilele se utilizează de
regulă contractul direct. Se poate folosi şi compararea a trei oferte, dacă
valoarea lor este mare sau dacă organizaţia utilizează bani publici.

Frecvent comparaţia de oferte este utilizată atunci când suma ce
urmează a fi cheltuită este suficient de mare să justifice o astfel de
procedură. Nivelul minim este de regulă precizat de către autoritatea
contractantă sau de către procedurile firmei.

În ceea ce priveşte licitaţiile, acestea sunt utilizate atunci când sumele
destinate acelei achiziţii sunt foarte mari sau dacă se supun unor
reglementări speciale.

Din punctul de vedere al respectării categoriilor prevăzute în buget
trebuie menţionat că este necesar ca fiecare categorie de
cheltuiala efectuată să nu depăşească suma aferentă în buget.

Decontarea şi urmărirea bugetului este, pe de o parte, o formă de
control a cheltuirii fondurilor de către managementul proiectului,
iar pe de altă parte reprezintă şi un instrument de ajustare şi
corectare a acestuia de la o etapă la alta sau de formare a unei
baze de date referitoare la tarifele ce trebuie avute în vedere la
proiectarea bugetelor viitoare.

Cheltuielile din cofinanţare – aceste cheltuieli au aceeaşi structură
ca şi cheltuielile de la buget şi trebuiesc evidenţiate în cadrul
proiectului.
Prin finanţarea proiectelor de cercetare în cadrul Programului 4
“Parteneriate în domeniile prioritare” se estimează că se vor obţine
următoarele rezultate:
 Creşterea performanţei sistemului CDI


– obţinerea unor rezultate ştiinţifice de excelenţă, reflectate în
creşterea numărului de articole în publicaţii din fluxul principal
de cunoaştere;
Dezvoltarea resurselor sistemului CDI
– creşterea accesului la infrastucturi de cercetare performante prin
participarea la mari infrastructuri internaţionale de cercetare,
precum şi prin dezvoltarea facilităţilor de cercetare de interes
naţional şi stimularea formării de reţele de cercetare.

Antrenarea sectorului privat

stimularea participării mediului privat la CDI, inclusiv pentru
creşterea capacităţii de inovare, dezvoltare tehnologică şi asimilare
în producţie a rezultatelor cercetării;

dezvoltarea parteneriatelor public-privat în ştiinţă şi tehnologie prin
crearea unor centre de competenţă, platforme tehnologice, parcuri
ştiinţifice, precum şi a unor interfeţe între cererea şi oferta de CDI;

Creşterea capacităţii instituţionale

reducerea fragmentării sistemului de CDI prin stimularea
colaborării şi a participării la reţele naţionale şi internaţionale;

transformarea universităţilor şi a institutelor publice de cercetaredezvoltare româneşti în actori pe piaţa internaţională a cunoaşterii
şi creşterea capacităţii acestora de colaborare cu firmele;

consolidarea rolului ştiinţei în societate prin comunicarea ştiinţei,
promovarea eticii şi egalităţii de şanse în cercetare, dezvoltarea de
interfeţe dedicate dialogului ştiinţă-societate.

Extinderea cooperării internaţionale

extinderea cooperării internaţionale în programe şi proiect;

o mai bună reprezentare a României la nivel instituţional şi prin
experţii săi în instituţii şi organisme reprezentative CDI la nivel
european şi internaţional;

participarea diasporei ştiinţifice româneşti în proiecte de cercetare
pentru a promova sectorul de cercetare-dezvoltare din România,
precum şi la evaluarea proiectelor, programelor şi a politicilor.
Concluzii

Succesul unui management de program necesită participarea
tuturor
membrilor
echipei,dar
rămâne
responsabilitatea
managementului să furnizeze resursele necesare pentru obţinerea
succesului. Costul evitării greşelilor este întotdeauna mai mic decât
costul corectării lor.

Managementul, abordat concomitent ca teorie şi practică, este, în
etapa actuală, unul dintre cei mai importanţi factori generatori de
performanţe economice la nivel de organizaţie. Funcţionalitatea,
eficienţa şi eficacitatea acesteia sunt dependente apreciabil de
calitatea, eficienţa şi eficacitatea managementului.

Într-o pronunţată dimensiune participativă, compartimentul de
bugete, împreună cu conducătorii centrelor de gestiune elaborează
bugetele, al căror conţinut este dat de următoarele patru
capitole:

Obiective (producţia fizică, producţia marfă fabricată, costuri,
număr salariaţi, fond de salarii, productivitatea muncii, costul unei
ore de funcţionare etc.)

Cheltuieli (grupate pe articole de cheltuieli clasice, pe elemente
de cheltuieli sau pe articole de cheltuieli specifice managementului
prin bugete în versiune evoluată – cheltuieli cu materii prime,
materiale, cooperări şi cheltuieli proprii de funcţionare).

Venituri (cifra de afaceri, producţia decontată altor centre
gestiune, producţia neterminată de la sfârşitul perioadei)

Rezultate (profit, pierderi)

Un alt instrument managerial, de data aceasta “la modă” în toată
lumea, este managementul prin proiecte. Într-un mediu
contextual din ce în ce mai instabil, complex şi turbulent, rezistă şi
se dezvoltă organizaţiile care:
– inovează mai mult – gusturile clienţilor sunt mai puţin stabile,
produsele se perimează repede, iar aceştia reacţionează pozitiv
la inovare.
– inovează mai repede – trebuie să fie primele pe piaţă, cu
produse/servicii de bună calitate.
– inovează mai bine – clienţii aşteaptă produse perfect
adaptate nevoilor lor.
– inovează cu costuri mai reduse – ceea ce implică
ameliorarea permanentă a instrumentarului economic şi
managerial.

Acestor patru sfidări majore, organizaţia le poate răspunde prin
promovarea unui management performant, susţinut de
managementul prin proiecte. Un asemenea instrument
managerial conduce, inevitabil, la o nouă organizare a organizaţiei,
mult mai flexibilă, mai dinamică, mai eficientă.

Managementul prin proiecte este un sistem de management
cu o durată de utilizare limitată, ce facilitează rezolvarea unor
probleme complexe, cu caracter inovaţional, de către specialişti cu
pregătire
eterogenă,
constituiţi
temporar
într-o
reţea
organizatorică paralelă cu structura organizatorică formală.

Astfel de probleme complexe, cu o pronunţată tentă inovaţională,
pot fi reprezentate de: asimilarea de produse sau tehnologii noi,
retehnologizarea, realizarea unor obiective investiţionale de
anvergură ş.a.

Demersul ştiinţific, concretizat în această lucrare, se adresează
tuturor celor care doresc sa se implice în promovarea şi realizarea
de proiecte menite să soluţioneze necesităţi sau să valorizeze
oportunităţi ale organizaţiilor sau comunităţilor din care fac parte.

Utilitatea practică a lucrării este cu atât mai mare cu cât România,
ca ţară membră a UE, are nevoie de un management performant
al proiectelor pentru accesarea şi utilizarea eficientă a fondurilor
structurale şi programelor operaţionale structurale.
GLOSAR

Autoritate contractantă - parte într-un contract de finanţare,
care, fie în baza legii, fie în baza unui alt contract de finanţare
legal încheiat, la care a avut calitatea de contractor, finanţează
realizarea unui obiectiv, stabilind în mod univoc condiţiile în care
cealaltă parte va realiza contractul ce se încheie în acest scop;

Unitate de management – entitate care gestioneaza (din punct
de vedere stiintific si financiar) proiecte dintr-un anumit domeniu
al CDI, selectate in sistem competitional si finantate de la bugetul
de stat pe baza de contracte de finantare;

Director unitate de management – persoana desemnata
pentru coordonarea unei unitati de management;

Bugetul proiectelor - valoarea totală şi, după caz, defalcată pe
proiecte a contractelor de finanţare subsidiare pe care conducătorul de
program se angajează, prin contractul de finanţare principal, să le
încheie pentru atribuirea conducerii respectivelor proiecte. Bugetul
proiectelor este prevăzut sub acest titlu în specificaţia financiară a
contractului de finanţare principal, în care conducătorul de
program/proiect are calitatea de contractor;

Conducere de proiect – activitate de a controla un proiect prin
monitorizarea perfomantelor si prin decizie, in baza unui plan predefinit;

Conducător de program/proiect - autoritatea de stat pentru
cercetare-dezvoltare, în cazul programelor conduse de acesta, sau
contractorul, într-un contract de finanţare al cărui obiect este procurarea
de servicii de conducere de program/proiect şi, după caz, de
realizare/execuţie a proiectelor situate pe ultimul nivel de detaliere a
programului;

Contract de finanţare - contractul în care una dintre părţi,
denumită autoritate contractantă, are dreptul şi obligaţia de a
impune în mod univoc celeilalte părţi, denumită contractor,
obiectivele pentru care se face finanţarea şi condiţiile în care se
realizează această finanţare;

Contract de finantare principal – contractul de finantare care
sta la baza incheierii unui alt contract de finantare si prin care se
confera contractorului competenta de a se constitui autoritate
contractanta pentru acest ultim contract;

Contract de finantare subsidiar – contract de finantare
incheiat de o autoritate contractanta, in baza obligatiilor pe care
aceasta si le-a asumat, in calitate de contractor, printr-un contract
de finantare principal. Contractul de finantare subsidiar nu poate
contine sub sanctiunea nulitatii, prevederi care contravin
contractului de finantare principal;

Proiect – demers unic, inedit si temporar, menit sa duca la realizarea
unor obiective noi de dezvoltare si la care, in timpul derularii lui pot
aparea situatii de risc si incertitudine;

Contractor - parte într-un contract de finanţare, care, acceptând
finanţarea şi condiţiile asociate acesteia, stabilite de autoritatea
contractantă, se obligă să asigure realizarea contractului;

Contractori asociaţi – parteneri - ofertanţi asociaţi a căror ofertă
comună/propunere de proiect comună a fost acceptată şi contractată de
către autoritatea contractantă;

Director de proiect - persoană stabilită de către şi la nivelul
conducătorului de proiect, în scopul de a asigura conducerea acestuia;

Monitorizare - activitatea de a urmări, a observa, a măsura şi a verifica
în mod sistematic, precum şi de a promova măsurile adecvate pentru a
menţine pe calea predefinită o operaţiune, un proces sau altele
asemenea;

Pachet de informaţii al programului - prezentare detaliată a scopului,
obiectivelor, conţinutului tematic, a calendarului acţiunilor, fondurilor publice
alocate cu această destinaţie, precum şi a modului de acces la un program
elaborat de către autoritatea de stat pentru cercetare-dezvoltare sau, după caz,
de către altă autoritate contractantă având calitatea de conducător de
program/proiect, în vederea selectării contractorilor

Raport de activitate - document elaborat de conducătorul de
program/proiect, pe baza comparării stadiului efectiv al programului/proiectului
cu stadiul prevăzut prin instrumentele de planificare şi programare. În cazul în
care conducătorul de program/proiect este autoritate contractantă, raportul de
activitate se elaborează pe baza informaţiilor conţinute în rapoartele de
activitate ale proiectelor finanţate prin program/proiect, rapoarte, care, la rândul
lor, se elaborează de către conducătorii de proiecte. Raportul de activitate
descrie activităţile desfăşurate în perioada de referinţă, evidenţiază întârzierile şi
necorelările apărute în derularea programului/proiectului şi cauzele acestora,
propune măsuri corective;

Raport final de activitate - instrument de monitorizare a implementării unui
program/proiect, elaborat de conducătorul de program/proiect la încheierea
implementării programului/proiectului, pe baza comparării stadiului final obţinut
cu cel prevăzut prin instrumentele de planificare şi programare;

Subcontractor - persoană juridică sau fizică menţionată într-un
contract de finanţare, către care contractorul poate subcontracta o
parte din acel contract, cu aprobarea autorităţii contractante.
Subcontractorul trebuie să îndeplinească criteriile de eligibilitate
pentru partea din contract care urmează să îi fie subcontractată;

Tarif - contravaloarea serviciilor de conducere a unui proiect şi,
după caz, de realizare/execuţie a proiectelor situate pe ultimul
nivel de detaliere a programului, prevăzut sub acest titlu în
specificaţia financiară care este anexă la contractul de finanţare
prin care o autoritate contractantă procură respectivele servicii;

Termeni de referinţă - document prin care se stabilesc cerinţele
ce trebuie respectate de potenţialii contractori în elaborarea
ofertei, document elaborat de către autoritatea contractantă în
vederea atribuirii contractului de finanţare prin licitaţie, proceduri
competiţionale simplificate sau prin atribuire directă.