Transcript Pornire prezentare PowerPoint Show

Modulul: Tehnici de măsurare în domeniu
Unitatea de învăţare: Metode de punte pentru măsurarea impedanţelor
GHID PENTRU ELEVI
De ce să realizăm acest proiect?
În scopul dezvoltării deschiderii spre informare şi a
gândirii sistemice, a capacitaţii de a analiza şi rezolva
anumite probleme practice şi dobândirii competenţelor
necesare în secolul XXI pentru o bună integrare socială
vom recurge la învăţarea prin metoda proiectului, metodă
flexibilă, complexă şi integratoare –
Ce avantaje ne oferă această metodă?




susţinerea autonomiei elevilor în alegerea modului în care se
informează pe o anumită temă şi a modului în care îşi prezintă
rezultatele studiului individual;
consultaţii oferite elevilor, cu scopul de a analiza preocupările lor
individuale cu privire la învăţare şi de a cere îndrumări în privinţa
eficientizării acestui proces;
dezvoltarea şi încurajarea competenţelor elevilor de a identifica
singuri informaţiile care le sunt necesare, evitându-se utilizarea
informaţiilor standardizate, gata prelucrate;
crearea de situaţii de învăţare favorabile dobândirii de achiziţii de
învăţare specifice anumitor domenii disciplinare, dar şi achiziţii
fundamentale, transferabile, precum lucrul în echipă, spiritul
antreprenorial etc;
Care este obiectivul nostru?
În urma parcurgerii acestei unităţi de învăţare prin metoda
proiectului urmărim să dobândim următoarele competenţe prevăzute
de Standardul de pregătire profesională pentru calificarea Tehnician
în automatizări:
U.C.3. Managementul relaţiilor interpersonale

C.3.1. Creează şi menţine relaţii profesionale.
U.C.17. Tehnici de măsurare în domeniu


C.16.1. Explică structura instalaţiilor/sistemelor de măsurare.
C.16.3. Utilizează tehnici de măsurare pentru determinarea /
monitorizarea mărimilor tehnice specifice
Rezultate aşteptate











Identificarea componentelor în schemele de măsurare a
impedanţelor prin metode de punte.
Explicarea rolului funcţional al fiecărui element din schema de
măsurare.
Precizarea mărimilor care se pot măsura prin metode de punte.
Determinarea condiţiei de echilibru într-o schemă de măsurare în
punte, în curent continuu şi curent alternativ.
Realizarea unei instalaţii de măsurare după o schemă structurală
dată.
Măsurarea / monitorizarea mărimilor tehnice specifice proceselor
industriale.
Analizarea rezultatelor măsurării.
Ascultarea activă şi încurajarea unui dialog constructiv.
Stabilirea unor relaţii de cooperare, în interesul reciproc al părţilor.
Susţinerea muncii în echipă.
Aplicarea unor modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor interpersonale.
Ce probleme vom aborda în cadrul unităţii de
învăţare?

Punţi de curent continuu:


Punţi de curent alternativ



Măsurarea rezistenţelor cu puntea Wheatstone
Măsurarea condensatoarelor cu puntea Sauty
Măsurarea bobinelor cu puntea Maxwell
Aplicaţii ale punţilor la măsurarea mărimilor
neelectrice.
Care sunt întrebările unităţii de învăţare?









Care sunt mărimile electrice obţinute la ieşirea unui traductor
parametric?
Prin ce metode se pot măsura aceste mărimi electrice?
Care sunt condiţiile impuse la măsurarea acestor mărimi şi ce
metode asigură o precizie de măsurare cât mai bună?
Care este structura schemei de măsurare în punte a rezistenţelor?
Care este structura schemei de măsurare în punte a capacităţii
electrice?
Care este structura schemei de măsurare în punte a inductanţelor?
Care sunt etapele procesului de măsurare?
Care este condiţia de echilibru a unei punţi de curent continuu sau
curent alternativ?
Ce utilizări au schemele de măsurare în punte a parametrilor de
circuit?
Ce capacităţi trebuie să am pentru a parcurge
cu succes unitatea de învăţare?
Aptitudini ştiinţifice necesare:




Cunoştinţe de bază de matematică şi fizică;
Cunoştinţe de bazele electrotehnicii;
Cunoştinţe referitoare la senzori şi traductoare.
Cunoştinţe referitoare la structura şi funcţionarea unui sistem de reglare
automată?
Aptitudini tehnice necesare:



Folosirea aparatelor de măsurat electrice;
Experienţă în crearea prezentărilor multimedia, publicaţiilor;
Abilităţi de documentare şi selectare a informaţiilor pentru rezolvarea unei
probleme.
Pentru aprecierea acestor capacităţi analizaţi rezultatele testului de evaluare
iniţială pe baza baremului şi completaţi lista pentru verificarea abilităţilor.
Ce veţi face pe parcursul proiectului?







activităţi de documentare
realizarea părţii scrise a proiectului şi publicarea pe siteul wiki
revizuirea proiectului în urma observaţiilor şi comentariilor
de pe blogul proiectului
realizarea unei aplicaţii practice – lucrare de laborator
realizarea prezentării Power Point a proiectului fiecărei
grupe; aveţi la dispoziţie un model pentru prezentare.
prezentarea proiectului şi a portofoliului de activitate
completarea unui formular de evaluare finală on line.
Care este structura părţii scrise a proiectului?
Redactarea părții scrise a proiectului implică tehnoredactarea
conținutului sub forma a 5 – 10 pagini, la care se adaugă eventualele
Anexe;
Prezentarea redactată a proiectului trebuie să respecte următoarea
structură:






Pagina de titlu
Cuprinsul
Argumentul – care sintetizează aspectele teoretice şi pe cele practice
Conținutul propriu-zis, structurat astfel încât să pună în valoare scopul şi
obiectivele proiectului, problemele soluționate, precum şi utilitatea practicaplicativă
Bibliografia;
Anexele: desene, schițe, fotografii ale produselor, rezultatele determinărilor
de laborator, descrierea experimentelor, fişele de observație, rezultatele
măsurătorilor.
Aveţi un exemplu de proiect realizat de colegii voştri din alte serii.
Ce vom realiza la activitatea practică?



Aplicaţia practică se va realiza în laboratorul de
Măsurări electrice şi traductoare.
Fişa de lucru pentru lucrarea de laborator
propusă o puteţi descărca aici.
Pentru documentare suplimentară în vederea
efectuării lucrării de laborator puteţi consulta
sursele indicate în următoare listă orientativă.
Cum vom afla dacă am ajuns la rezultatele
aşteptate?



Pe parcursul derulării proiectului, conform planului de
activitate al grupei, completaţi documentele pentru
autoevaluare şi aveţi în vedere grila de evaluare a
colaborării.
După fiecare secvenţă de activitate completaţi jurnalul
personal având în vedere obiectivele urmărite,
întrebarea esenţială, întrebările unităţii de învăţare şi
întrebările de conţinut.
La finalizarea activităţii analizaţi colaborarea în cadrul
grupei şi completaţi formularul de evaluare finală.
Resurse pentru documentare
Bibliografie orientativă
 Internetul poate reprezenta un instrument
util de documentare şi colaborare
 Instrucţiunile pentru utilizarea legală
descriu modul în care materialele protejate
de drepturile de autor pot fi folosite.
