Mijloace de masurare

Download Report

Transcript Mijloace de masurare

DE CE MĂSURĂM DIMENSIUNEA
LUCRURILOR CE NE INCONJOARA?
Pentru că …..
2
Unitatea de masura in SI: metrul (m)
Mijloace de masurare:
1. masuri de lungime:
- cu repere
- terminale
2. instrumente pentru masurat si controlat
lungimi:
- cu rigla si cursor
- cu surub micrometric
3. aparate comparatoare
3
Metrul etalon – prototip internaţional: este o bară
executată dintr-un aliaj cu 90%Pt şi 10% Ir, cu secţiunea în
formă de “k”, înscrisă într-un pătrat cu latura de 20 mm. La
capete are trasate câte trei repere, astfel încât distanţa
dintre reperele centrale este de 1 m, la temperatura de
200C.
Metrul etalon – prototip naţional: este o riglă
confecţionată din acelaşi aliaj ca şi prototipul internaţional,
având în plus un reper trasat la 0,5 m; are simbolul 6c şi
este păstrat la Institutul Naţional de Metrologie Bucureşti.
4
5
Instrumente
 Rigle : - rigide
- articulate
 Rulete
 Panglici
6



sunt utilizate ca marimi
etalon
la masurarea si reglarea
aparatelor de masurat
Masuri terminale :
- cale;
- cale plan paralele;
- calibre
- lerele pentru grosime
7
Denumire
instrument
Dupa
precizie
Dupa
destinatie
Subere
0,1;0,02;
0,05mm
de exterior
de interior
de trasat
Micrometre
0,01mm
Comparatoare 0,01;0,002;
cu cadran
0,0001mm
de exterior
de interior
speciale
8
 Este cel mai răspândit mijloc pentru măsurat
lungimi şi este format dintr-o riglă cu scară
gradată şi un cursor cu vernier. Precizia de
măsurare: 0,1 mm; 0,05 mm; 0,02 mm.
 Şublerele sunt caracterizate de: limita
superioară de măsurare (mm), exactitatea de
măsurare, grosimea peste cele două ciocuri,
lungimea ciocurilor şi greutatea lor.
 Limita superioară de măsurare, L: 150; 200;
300; 500; 800; 1500; 2000 mm.
9
1 – rigla gradata
2 – surub de fixare
3 – cursor
4 – surub de
blocare
5, 6 – ciocuri
scurte
7, 8 – ciocuri lungi
9 – vernier
10 – dispozitiv de
avans fin
11 – tija
10
Subler pentru
adâncime
Subler cu ceas
comparator
Subler cu
vernier
Subler digital din
otel inox, (precizie
0.02 mm)
11
1. Se prinde piesa de 2. Se citeşte numărul de
milimetrii de pe rigla
măsurat între
gradată depăşiţi de
ciocul riglei şi cel
reperul „0” de pe vernier la
al cursorului,
care se adaugă o
lungimea care se
fracţiune calculată în felul
măsoară fiind
următor: se observă a
egală cu distanţa
câta diviziune de pe
dintre suprafeţele
vernier se aliniază cu una
de măsurare ale
de pe riglă şi se
ciocurilor.
înmulţeşte cu precizia de
măsurare a şublerului.
12
 Funcţionează pe baza transformării mişcării de
rotaţie a unui şurub micrometric în mişcare de
translaţie
 Pasul şurubului micrometric este de 0,5 mm,
deci la o rotaţie completă a tamburului,
deplasarea liniară a tijei este de 0,5 mm.
 Au precizie de măsurare mai mare ca şublerele
(0,01;
0,002 sau 0,001 mm).
13
1 - corp in forma de potcoava
2 – nicovala
3 – tija surubului micrometric
4 – dispozitiv de fixare a tijei
5 – bratul cilindric
6 – tambur
7 – dispozitiv de limitare a apasarii
Pe bratul cilindric se deosebesc doua scari
gradate: scara milimetrilor numerotata din 5 in 5
mm si scara jumatatilor de mm nenumerotata;
scara gradata de pe tambur este un vernier cu
ajutorul caruia se citesc sutimile de mm
14
 Măsuri terminale, folosite
la controlul dimensiunilor, al formelor si al poziţiei
relative a pieselor.
 Sunt mijloace de verificare, deoarece nu măsoară
efectiv dimensiunile, ci verifică dacă acestea
corespund sau nu prescripţiilor din desenul de
execuţie.
 Se folosesc la:
- verificarea valorilor
- extreme admisibile.
15
Sunt aparate cu amplificare, folosite la compararea
dimensiunilor liniare ale pieselor măsurate, în raport
cu dimensiunea de comparaţie.
Clasificare:
-comparatoarele cu cadran circular;
-comparatoarele cu pârghie;
-comparatoarele de interior;
-minimetrele,
-ortotestele;
-pasametrele,
-optimetre.
16
Unitatea de masură pentru
unghiul plan in SI este
radianul
Se mai utilizeaza :
- gradul sexagesimal si
- gradul centesimal
17
Metode directe (goniometrice), unghiul este
determinat direct in grade, minute si secunde
folosind raportoare, microscop universal.
 Cu masuri terminale: echere, cale unghiulare,
sabloane
 Metode indirecte
(trigonometrice) folosind:
- rigla de sinus
- rigla de tangenta

18
Goniometru optic
Trusă de cale
19
 La mijlocul muchiei diametrale este marcat
centrul “0” al cercului iar la periferia semicercului
este trasata o scara gradata de 180 diviziuni,
valoarea unei diviziuni fiind de 1 grad.
 Pentru masurare se suprapune centrul 0 pe
varful unghiului de masurat si muchia diametrala
pe una din laturi apoi se citeste valoare unghiului
pe scara gradata in dreptul celeilalte laturi.
20












A. Ciocirlea – Vasilescu, I. Neagu, M. Constantin – „Tehnici de
măsurare în domeniu”, Manual pentru clasa a XI-a Ruta directă/ XIIa Ruta progresiva, Editura CD Press, Bucureşti, 2007
C.Leonte, C.Jilaveanu, I. Ionescu – „Măsurări Tehnice”, Manual
pentru clasa a X-a, Editura LVS Crepuscul, Bucureşti, 2005
G. Lichiardopol, E. Ciocan, - „Îndrumar pentru laborator tehnologic”
clasa a X-a, profil tehnic, Editura Aramis, Bucuresti, 2002
http://www.didactic.ro/lectii-discipline-tehnice-tehnologii-13masurarea-marimilor-geometrice-p60908-t0
http://www.didactic.ro/lectii-discipline-tehnice-tehnologii-13mijloace-pentru-masurarea-marimilor-geometrice-1-p78199-t0
Masurarea lungimilor
http://www.referat.ro/referate/Sublerul_si_Micrometrul_8bcd8.html
http://facultate.regielive.ro/proiecte/mecanica/masurarea_lungimil
or-29931.html?in=proiecte&s=anod
http://www.legestart.ro/Criteriu-din-2000-%28MzU4NjI-%29.htm
http://www.masurari.ro/masurari/masurari2-1/im12002.html
http://www.masurari.ro/masurari/masurari2-1/im12002.html
http://www.softedu.eu/_cad/indexcad.html
21