Transcript Anestezia

ANESTEZIA GENERALA
Analgezia generala
Neuroleptanalgezia ( NLA )
Miorelaxarea
Narcoza
ANALGEZIA GENERALA
– Reprezinta suprimarea temporara a sensibilitatii
dureroase la nivel central prin blocarea receptorilor .
Transmisia nociceptoare
-spino-talamica
-spino-reticulara
-spino-mezencefalica
Integrarea algica : spinala , supraspinala
, umorala .
SUBSTANTELE ANALGEZICE
a. Analgezice morfinice:
-Naturale ( morfina , codeina )
-Semisintetice (hidromorfona,codetilina)
-Sintetice(petidina,metadona,fentanyl
b. Antagonistii opiaceelor
(pentazocina,nalorfina,naloxona)
c. Ciclohexamina :
-Ketamina
-Fenciclidina
-Tiletamina
Continuare s. analgezice
d. Modulatoare adrenergice :
-Clonidina
-Xilazina
-Tiletamina
e. Analgezice antireumatice :
-Fenazona
-Amidopirina
-Acidul salicilic
ANALGEZCE MORFINICE
COMPUS
Morfina
Petidina
Metadona
Butorphanol
Buprenorfina
Pentazocina
Nalbufina
Nalorfina
Naloxona
Grupa farmacologica
Agonist
Agonist
Agonist
Agonist
Agonist+Antagonist
Agonist+Antagonist
Agonist+Antagonist
Agonist+Antagonist
Antagonist
ANTAGONISTII OPIACEELOR
Sunt reprezentati printr-o grupa de
substante care se leaga specific de
receptorii morfinici,dislocand moleculele
de opiacee.
Unele preparate sunt agoniste sau
antagoniste in functie de momentul
administrarii,altele sunt complet
antagoniste fiind folosite ca antidoturi in
supradozare sau intoxicatii morfinice.
Anestezia disociativa
La toate derivatele de ciclohexamina,
analgezia este foarte puternica dar efectul
hipnotic este slab, iar asupra musculaturii striate
produc efect cataleptic. Cel mai important
reprezentant al acestora-KETAMINA - a fost
denumit anestezic disociativ din cauza
marilor diferente dintre analgezie si celelalte
deziderate anestezice.
NEUROLEPTANALGEZIA
( NLA )
Este rezultatul interactiunii dintre
analgezicele centrale si tranchilizante sau
neuroleptice.
Efectele deosebit de favorabile, sunt
valorificate mai ales in domeniul
chirurgical
COMBINATII ANESTEZICE DE TIP
NEUROLEPTANALGEZIC
-Combelen+Ketamina
Combelen+Rompun+Ketamina
-Rompun+Ketamina
-Acepromazina+Ketamina
Acepromazina+Rompun+Ketamina
-Stresnil+Ketamina
-Stresnil+Sintalgon
-Rompun+Polamivet
PREPARATE TIPIZATE DE TIP NLA
TALAMONAL= Droperidol+Fentanil
IMMOBILON = Acepromazina+Etorfina
ZOLETIL = Zolazepam+Tiletamina pt
a.m.
TELAZOL = Zolazepam+Tiletamina pt
A.M.
CONTRAINDICATIILE
NEUROLEPTANALGEZIEI
Nu sunt contraindicatii specifice
- Decompensari grave cardiorespiratorii
-Insuficienta pancreatica
-Hipertensiune severa
-Tratament general cu organofosforice
Neuroleptanalgezia
Neuroleptanalgezia la animale
Neuroleptanalgezia la porc
Neuroleptanalgezia la porc
RELAXANTE MUSCULARE
( Curarizante )
Substantele curarizante sau blocante
neuromusculare relaxeaza,apoi paralizeaza
musculatura striata,interferand cu functia
de neurotransmitator a acetilcolinei la
acest nivel
Dupa mecanismul de actiune ,
curarizantele sunt : depolarizante ,
antidepolarizante si relaxante centrale.
Curarizante depolarizante
S. Depolarizante se fixeaza pe receptorii
colinergici pe care ii activeaza, provocand
depolarizare de lunga durata ( 3 – 5 minute ).
Se mai numesc
molecule mici.
leptocurare
-Succinilcolina
-Decametoniu
avand
Curarizante antidepolarizante
Sunt antagoniste ale acetilcolinei,
se fixeaza pe receptorii nicotinici ai placii
terminale printr-un mecanism competitiv.
Se mai numesc pahicurare.
-Tubocurarina
-Galamina
-Pancuroniul
MIORELAXANTE CENTRALE
Produc relaxarea musculaturii striate
printr-o actiune blocanta interneuronala.
Majoritatea au si efect
neuroleptic,tranchilizant sau analgezic.
-Diazepam – actiune GABAmimetica
-Rompun –stimularea
adrenoreceptorilor
-Baclofen – derivat al GABA (
Acidul gama-amino-butiric ) .
NARCOZA
Narcoza reprezinta suspendarea
temporara a sensibilitatii,motilitatii voluntare si
reflexe si a activitatii psihice, prin actiunea
narcoticelor, ramanand prezente functiile vitale
Un narcotic ideal, pe langa dezideratele
anestezice,trebuie sa produca o inductie rapida
si trezire scurta, fara perioada de ataxie sau
excitatie,sa fie lipsit de toxicitate,usor de
administrat si la un pret accesibil.
FAZELE CLINICE SI DINAMICA
NARCOZEI
Substantele narcotice exercita actiunea
deprimanta asupra sistemului nervos
central incepand cu scoarta cerebrala,
cuprinzand apoi straturile subcorticale,
diencefalul si centrii medulari,parcurgand
urmatoarele faze clinice :
1 – Stadiul cortical
2 – Stadiul narcozei cu reflexe
3 – Stadiul narcozei fara reflexe
4 _ Stadiul intoxicatiei narcotice
STADIUL CORTICAL
Corespunde perioadei de inductie a
narcozei, de la patrunderea anestezicului in
neuronii scoartei cerebrale si pana la
intreruperea completa a activitatii constiente.
Se produce analgezie superficiala, respiratie
neregulata si apar fenomene de excitatie (voma,
agitatie, hipersalivatie, mictiune, defecare ).
Se estompeaza printr-o premedicatie
neuroleptica si se folosesc narcotice cu actiune
rapida pentru inductie.
II STADIUL NARCOZEI CU
REFLEXE
Animalul este imobilizat in decubit dar
pastreaza reflectivitatea in
totalitate.Pupilele sunt miotice iar globii
oculari prezinta nistagmus rotator.Este o
faza periculoasa a anesteziei.
Accidente posibile : spasm glotic,
spasm bronsic, apnee, voma
,hipersalivatie si aspiratie bronsica, tuse.
Se intrerupe administrarea narcoticului
pana se restabileste functia afectata.
III STADIUL NARCOZEI FARA
REFLEXE
Este o narcoza profunda,reflectivitatea
este abolita, se pot efectua interventiile
chirurgicale in siguranta.
Durata stadiului chirurgical coincide cu
administrarea amestecului anestezic la
narcoza inhalatorie iar pentru alte metode
este caracteristica tipului de substante
folosit si interactiunilor dintre ele.
Narcoza fara reflexe
Reflexele dispar treptat, in
urmatoarea ordine : oculomotor,
corneean, fotomotor, cutanat, visceral,
anal.
Nu se recomanda atingerea nivelului
maxim al aprofundarii anesteziei, deoarece
se apropie riscul intoxicatiei narcotice.
Prin tehnicile moderne se pot regla
numai anumite componente (analgezia,
miorelaxarea ).
IV STADIUL INTOXICATIEI
ANESTEZICE
Este un accident grav, evolueaza intrun timp scurt spre modificari ireversibile,
determinate de supradozare.Scoaterea din
functie a centrilor bulbari, determina mai
intai oprirea respiratiei si apoi a cordului.
Pentru reanimare se asigura ventilatie
pulmonara si se administreaza analeptice
cardiorespiratorii.
NARCOZA PE CALE DIGESTIVA
Avantaje :
clisma
-se aplica la animale inabordabile
-narcoticul se adm. usor in apa,alimente sau
Dezavantaje :
-nu permite controlul riguros al dozei
-absorbtia neuniforma a dozei intarzie
instalarea efectului si prelungeste actiunea
-necesita doze mai mari cu 2o – 30 %
N . digestiva
Se impune dieta hidrica sau alimentara
pentru asigurarea consumului integral al
dozei
Se amesteca uniform intr-o cantitate
redusa de furaj sau apa
Sa nu prezinte gust sau mirosuri
neplacute
Se pot administra : Cloral
hidrat,Avertina sau Barbiturice.
NARCOZA PE CALE INJECTABILA
Avantaje :
-Se realizeaza usor
-Nu necesita aparatura speciala
-Nu necesita personal specializat
Dezavantaje :
-Riscul de accidente prin supradozare este mai
mare, indicele terapeutic este mic.
- La majoritatea substantelor anestezice, nu
exista antidot specific.
N. injectabila
N. Intravenoasa
Efectul se produce repede,dozele sunt mici
Se pot administra narcotice solubile :Cloral
hidrat,Cloraloza,Barbiturice,Epontol,etc.
ACCIDENTE posibile : coagulare
intravasculara,hemoliza,leziuni vasculare si
perivasculare,reactii febrile,soc.
N. intraperitoneala
Se foloseste cand nu este accesibila
calea intravenoasa , la animale mici ,
animale de laborator, pasari, porc.
Peritoneul are suprafata mare si ofera
conditii bune pentru absorbtie.
Solutiile vor fi mai diluate decat cele
intravenoase iar dozele cu 20-30 % mai
mari.
N. injectabila
Preparate utilizate :
CLORALUL HIDRAT – solutie apoasa 10% ,prep
extemporaneu,adm. lent , strict i.v.
Injectat lent , produce sedare progresiva cu
hipnoza, usoara relaxare musculara si analgezie
superficiala.Se poate completa anestezia cu
analgezice,sulfat de magneziu sau cu barbiturice . Se
poate valorifica fenomenul de
autodozare.La
doze mari, este hipotensiv si prezinta usoara
toxicitate pentru miocard,parenchim renal si
hepatic,produce hemoconcentratie,
hemoliza,traverseaza bariera placentara si
produce atonie digestiva persistenta.
N. injectabila
CLORALOZA - se foloseste cu bune
rezultate la caine si la rumegatoarele mici
in concentratie de 1-2 % .Este mai stabila
dar cristalizeaza usor sub 35 de grade si
se pot produce accidente.
EPONTOL - actiune de scurta durata
si instalare rapida la toate speciile. Injectat
perivenos, produce necroza peretelui
vascular.
N. injectabila
URETAN - se prepara sol. 10 sau 20
% si se adm. i.v. sau i.p. la animale de
laborator sau la pasari . Produce narcoza
de lunga durata
ALCOOLUL ETILIC - se adm. strict i.v
Efect rapid,analgezie de mica intensitate,
trezirea este lenta,cu ataxie si
dezorientare. Nu imprima miros carnii.
BARBITURICE
Clasificare dupa durata actiunii :
- B. cu actiune de scurta durata ( sub 50
min.)
Tiopental,Brevinarcon,Surital, Baytinal,
Kemital.
- B. cu actiune de durata medie ( 2-6
ore ) : Pentobarbital, Hexobarbital,
Metohexital, Ciclobarbital, Amobarbital.
Administrarea rapida poate duce la
apnee de scurta durata.
NARCOZA INHALATORIE
Substantele narcotice volatile sau
gazoase patrund in organism odata cu
schimbul de gaze la nivelul alveolelor
pulmonare.Eliminarea narcoticelor se face
in cea mai mare parte tot pe cale
respiratorie, nemodificate.
Sistemele moderne recupereaza
anestezicul, il purifica si il reintroduc in
circuit
N. inhalatorie
Patrunderea narcoticelor in organism
este conditionata de factori care asigura
schimbul de gaze :
-Conc.anest. in aerul expirat si cel
alveolar
-Ritmul si profunzimea respiratiei
-Debitul cardiac
-Integritatea functionala a ap.
respirator
N. inhalatorie
Narcotice volatile : Halotan,
Metoxifluran, Enfluran, Isofluran, Eter,
Cloroform
Narcotice gazoase : Protoxid
de azot, Ciclopropan
Tehnica narcozei pe cale
inhalatorie
I -Circuitul respirator deschis
II –Circuitul respirator
semideschis
III –Circuitul respirator
semiinchis
IV –Circuitul respirator
inchis
C. Respirator deschis
Sursa de anestezic
se aduce in
apropierea narilor
pacientului unde se
realizeaza amestecul
impreuna cu aerul
atmosferic.
Se pierde
anestezic care poate
afecta si personalul.
CIRCUITUL RESPIRATOR
SEMIDESCHIS
Presupune existenta unor dotari
minime care limiteaza pierderile de
anestezic dar expirul ajunge in totalitate in
incapere, afectand personalul. Din acest
motiv, se lucreaza numai in spatii aerisite.
Patrunderea anestezicului in caile
respiratorii se poate face liber sau prin
masca
C. resp. semideschis
Patrunderea amestecului anesteziant in
caile respiratorii se face tot liber dar
uniformizarea este asigurata in balonul de
respiratie anexat.
Printr-o supapa dubla aerul expirat este
dirijat in afara circuitului si la fiecare
inspiratie, patrunde o noua cantitate de
amestec anesteziant
Pierderile sunt mai reduse, dar
proportionale cu marimea spatiului mort
Circuitul respirator semiinchis
Presupune existenta unui aparat care
asigura epurarea gazelor expirate (
captarea apei si CO2 )
recuperarea partiala a anestezicului si
reintroducerea lui in circuit.Gazele expirate
sunt trecute printr-un filtru de calce
sodata care fixeaza CO2 ) :
CO2 + 2Na( OH ) = H2O + Na2CO3
Na2CO3 + Ca( OH )2 =
2NaOH+CaCO3
C. Resp. semiinchis
Aparatul este prevazut cu vaporizator
pentru narcoticele volatile si sistem Bypass.
Inhalarea se bazeaza pe respiratia
spontana a pacientului, stimulata de
presiunea pozitiva din prima parte a
circuitului, putandu-se asocia si ventilatia
artificiala manuala sau mecanica.
Cuplarea se poate face prin
intermediul unor masti sau prin intubatie
C.resp. semiinchis
C. resp. semiinchis
CIRCUITUL RESPIRATOR INCHIS
Sistemul asigura reinhalarea totala a
amestecului gazos din circuit.
Debitul de oxigen este egal cu
consumul metabolic al organismului.
Bioxidul de carbon se elimina din
circuit numai prin absorbtie ( pe calce
sodata ) .
Consumul de substante anestezice
este foarte redus dar necesita aparatura
performanta
si monitorizarea functiilor vitale.
Aparatul de anestezie pentru
cabaline
Sistemul anestezic inchis cu
vaporizatorul in afara circuitului
Sistemul anestezic inchis cu
vaporizatorul in interior
Anestezia pe masca
Mastile de anestezie se aleg dupaconformatia
faciala a animalului asigurand etanseizarea.
Incidente posibile : spasm glotic, tuse, voma
urmata de aspirarea continutului regurgitat,
aspirarea salivei, nu se poate face ventilatie
mecanica in siguranta .
Pacientul se pregateste prin dieta,
atropinizare , tranchilizare si curatarea cavitatii
bucale,
Metoda este folosita pentru circuitul deschis
sau semideschis,
Intubatia traheala
Se foloseste sonda de intubatie care face legatura intre
pacient si aparatul de anestezie si pacient.
Este confectionata din material plastic, metal sau cauciuc.La
capatul care patrunde in trahee este prevazuta cu un manson
gonflabil, pentru etanseizare.
Se aplica un speculum bucal sau un calus de lemn pentru a
preveni deteriorarea sondei intre tablele dentare.
Tehnica intubatiei traheale
Introducerea sondei traheale se face
dupa o pregatire minutioasa devenind un
act simplu, realizat intr-un timp cat mai
scurt.
Momentul optim este imediat dupa
inductia narcozei. Animalul se gaseste pe
masa de operatie in pozitia cea mai
convenabila pentru interventia
chirurgicala.
Manopere necesare pentru
realizarea intubatiei
-Se deschide cavitatea bucala
-Se exteriorizeaza limba
-Se vizualizeaza fanta glotica prin apasarea bazei limbii cu
laringoscopul
-Se introduce sonda unsa cu vaselina neutra
-Se introduce aer in balonetul de etanseizare
Se recomanda ventilarea de oxigen pe masca in timpul
inductiei parenterale provocand o hiperoxie tisulara pentru a
depasi mai usor momentul de apnee
Particularitati ale intubatiei la
animale
-La cal
- La rumegatoare
-La porc
-La caine
pisica
La
METODE ACTUALE DE
NARCOZA
NARCOZA SIMPLA
_ Mononarcoza
_Polinarcoza
Narcoza complexa
Se realizeaza in patru etape distincte din
punct de vedere tehnic si farmacologic,
valorificand interactiunile de tip sinergic,
cumulativ, sau potentializator.
1 – Preanestezia
2 _ Inductia narcozei
3 _ Narcoza propriuzisa
4 _ Reanimarea
ELECTRONARCOZA
Blocheaza transmiterea influxului nervos prin
orientarea biocurentilor pe directia celor doi electrozi
aplicati bitemporal sau fronto-occipital.
Creste semnificativ eliberarea endorfinelor iar prin
polarizarea membranara continua se intrerupe
conducerea si integrarea excitatiei dureroase.
Electronarcoza
-
Avantaje
Riscuri minime
Tehnica simpla
Economica
Fara reziduuri
Aparatul este portabil
Reversibilitate totala
Efectul este rapid
Dezavantaje
-
Faza de excitatie
- Desc. de catecolamine
- Creste secr. de ACTH
- Produce microleziuni
Aceste efecte
nefavorabile nefavorabile
sunt estompate printr-o
premedicatie neuroleptica
Tehnica electronarcozei
Foloseste curent alternativ de inalta frecventa ( pana
la 10000 Hz ), 25-60 v si 3-110 mA.
Electrozi de contact sau intratisulari
Se aplica dupa tranchilizarea animalului
-Curenti mai puternici la inceput si apoi reglaje
-Inducere gradata pana la 700 – 1500 Hz
-Inducere progresiva la 5000-6000 Hz si apoi scadere la
un nivel de intretinere.
ANESTEZIA GENERALA LA
CABALINE







Particularitati morfofiziologice
Neuroplegia si tranchilizarea
Neuroleptanalgezia
Narcoza
Intubarea
Perfuzarea intraanestezica
Reanimarea
ANESTEZIA GENERALA LA
RUMEGATOARE




Particularitati ; Masuri compensatorii
Tranchilizarea
Neuroleptanalgezia
Narcoza
-Intubatia
-Mentinerea anesteziei
-Reanimarea
ANESTEZIA GENERALA LA
PORCINE

Particularitati
Neuroplegia
Neuroleptanalgezia
Narcoza pe cale injectabila;
Narcoza inhalatorie
ANESTEZIA GENERALA LA
CAINE

Tranchilizarea

Neuroleptanalgezia

Narcoza
ANESTEZIA GENERALA LA
PISICA

Neuroplegia

Neuroleptanalgezia

Anestezia disociativa

Narcoza
Anestezia generala la alte
specii, la
animale de laborator, la
pasari, la reptile si la pesti