Transcript Management financiar public vs. privat

Sesiunea 2:
Managementul
bugetar şi financiar
Managementul financiar: sector
public vs sector privat
Importanţa descentralizării
Managementul financiar: aspectele
sectorului privat şi public
Managementul public şi privat
Punctele comune
•Strategie
Diferenţele
• Aspectul de timp
•Durata
• Gestionarea
componentelor interne
•Gestionarea factorilor
externi
•Măsura performanţei
•Flexibilitatea managementului
operaţional
•Echitate, eficienţă, momentul cheie
•Cercetarea amănunţită a proceselor
•Factorul politic
De ce este diferit?
 Structura constituţională şi de guvernare, inclusiv
diferenţa constituţională fundamentală
 Perspective diferite
 Perspectiva societăţii ca un tot întreg vs. cea a factorului
interesat
 Diferiţi factori interesaţi şi cerinţe de informare
 Sectorul public: Parlamentul, Guvernul, agenţiile centrale,
publicul
 Sectorul privat: acţionarii, consumătorii, reglementatorii
Managementul financiar: Diferenţele
 Raportarea financiară şi evidenţa contabilă
 De angajamente vs de casă
 Flexibilitatea şi controlul managerial
 Eficienţa şi eficacitatea
 Stimulente pentru angajaţi
 Abordarea faţă de investiţiile de capital
 Analiza financiară vs. Analiza financiară +
economică
Principiile managementului privat
în sectorul public
 Un accent mai mare pe eficienţă
 Modelul contractual (UK, NZ)
 Privatizarea şi utilizarea mai mare a sectorului privat în
programele de finanţare publică (UK, NZ)
 Reforma structurala şi managementului din sectorul public
(NZ)
 Conectarea performanţei cu recompensa
 Flexibilitatea de a gestiona resursele în baza
responsabilităţii
 Folosirea sporită a performanţei bugetării din lume
 Descentralizarea
 Tendinţa de folosire a evidenţei contabile de angajamente
Caracteristicile managementului financiar
în sectorul public
Trei obiective ale MFP
Tendinţa fiscală
Cadru de lucru fiscal şi macroeconomic îmbunătăţit
O predictibilitate bugetară mai mare
Managementul cheltuielilor şi
responsabilităţi îmbunătăţite
Valoarea pentru bani
Majoritatea bugetului
diecţionată la stabilirea
priorităţilor
Presupune cercetare
amănunţită a eficienţei şi
eficacităţii de calcul
Priorităţile strategice
Fondurile urmăresc priorităţile
inter şi intra sectoriale
Permite folosirea efectivă a
finanţării “plicurilor” pentru
domeniile considerate priorităţi
Procesul bugetar ce susţine cele trei
obiective ale MFP
 Planificarea bugetară pe termen – mediu
 Constrângeri clare legate de cheltuieli în general
 Eficienţa de alocare: direcţionarea resurselor pe domeniile
de prioritate între şi pe sectoare
 Priorităţile strategice susţin mai bine valoarea pentru bani
 Sistem de auto-susţinere
 Programul / Performanţa procesului de bugetare
 Conectează politica cu bugetul
 Disponibilitatea informaţiei despre performanţa ne-
financiară susţine politicile eficiente şi efective
 Responsabilitate mai severă şi politici mai eficiente şi
efective susţin mai bine stabilitatea economică şi socială
Strategii fiscale şi de cheltuieli
 Strategia fiscală este un element cheie a procesului de
planificare a bugetului pe termen mediu
 Elaborată la începutul procesului de planificare a bugetului şi
actualizată pe parcursul anului
 Include planuri macro-economice, obiective fiscale pe termen
scurt şi scopuri fiscali pe termen lung în conformitate cu
principiile fiscale
 Strategie de cheltuieli
 Integrarea abordărilor de sus în jos şi de jos în sus
 Alocarea vastă a resurselor suplimentare pe sectoare
 Plafoane de cheltuieli în baza strategiilor sectoriale
Beneficiile strategiilor fiscale şi de
cheltuieli
 Susţine stabilitatea socială şi economică şi echitatea inter-
generaţională;
 Siguranţă mai mare pentru sectorul privat cu privire la
cerinţa sectorului privat pentru venituri (impozite)
 Predictibilitate mai mare a resurselor disponibile
 Poate ajuta la elaborarea politicilor sectoriale realistice, efective şi
disponibile
 Sistemul independent:
 Planificarea şi proiectarea devine tot mai uşoară cu o stabilitate
socială şi economică mai bună.
Descentralizarea ca o tendinţă politică
majoră în guvernarea publică modernă
Elementele cheie
Principalele elemente pe agenda mai multor ţări din
cauza:
 Presiunii politice, în special evidente în ţările cu:
 Etnii multiple,
 Şi/sau disparităţi regionale în alocarea veniturilor sau
resurselor.
 Dorinţa de a avea un constituent local mai mare la
alocarea resurselor bugetare.
Funcţiile sectorului public în
finanţarea publică
 Stabilizarea
 Redistribuire
Centru
 Alocarea resurselor
 Există un domeniu de îmbunătăţire a
distribuirii resurselor în sectorul public prin
descentralizare.
Descentralizarea funcţiei de
stabilizare
Dezavantaje
Avantaje
 Centralizarea politicilor
de stabilizare:
 Permite o coordonare mai
bună/uşoară
 Exploatează economiile de
scară (acces la baza fiscală
mai mare şi condiţii mai
bune de împrumut)
 Oferă oportunităţi de
împărtăşire a riscurilor
 Nici o expunere raţională
în favoarea
descentralizării
Descentralizarea funcţiei de
stabilizare
Dezavantaje
Avantaje
 Fonduri centrale insuficiente
pentru egalare:
 Pentru a reduce inegalităţile
inter-regionale
 Selectarea adversă:
 Contribuitorii neţi merg spre
domenii de transfer/impozite
scăzute, iar beneficiarii neţi se
concentrează pe domeniile de
transfer/impozite mari.
 Focusarea mai bună a
serviciilor sociale
Descentralizarea funcţiei de
stabilizare
Riscuri
 Preferinţele sunt destul de
omogene şi de bază:
Avantaje
 Eficienţa de alocare datorită
avantajului informaţional a
jurisdicțiilor locale:
 Argumentul “avantajul informaţional”
poate să nu fie aplicat.
 Eficienţa îmbunătăţită a
 Externalităţi:
prestării serviciilor publice
 Entităţile nu iau în consideraţie
efectelor deciziilor sale cu privire la
jurisdicţii, ce duce la ineficienţe.
 Competiţie excesivă printre
jurisdicţiile locale devin dăunătoare
 Corupţia poate predomina la luarea
deciziilor este înlăturată din centru
Politicienii locali concurează să
atragă forţa de muncă mobilă şi
capitalul
 Prestarea este mai aproape de
consumător
 Flexibilitate mai mare pentru
managementul eficient al
resurselor de prestare a serviciilor
mai bune

 Alegerile consumătorului
Practica de descentralizare: lecţii şi
concluzii
Impactul descentralizării fiscale
 Dovadă empirică a impactului cu privire la performanţa
macroeconomică este mixtă
 Dificultatea de compilare a măsurilor comparabile pe ţări
 Dificultatea de verificare a altor factori posibili
 Dovadă conclusivă cu privire la îmbunătăţirea calităţii
serviciilor publice rămâne limitată
 Măsurile de cheltuieli administrative deseori lipsesc
Problemele şi riscurile cheie
 Slăbirea disciplinei fiscale:
 Problema “rezervelor comune”
 Problema “Constrângerii soft a bugetului”
 Dificultatea de asigurare a conformării cu obiectivele fiscale
pentru guvernul general.
 Eşecul de îmbunătăţire a prestării serviciilor datorită:
 Lipsei clarităţii responsabilităţilor de cheltuieli, responsabilitate
slabă şi abuz
 Lipsa coordonării la planificare şi implementare ce rezultă din
descentralizarea parţială
 Lipsa capacităţii adecvate la nivel de guvernare locală
Asigurarea unui MFP stabil
 Management finanţelor publice clar şi transparent
(MFP)
 Un plic bugetar realistic pregătit într-o manieră oportună;
 Un sistem de clasificare bugetară adecvată şi un cadrul de
lucru al evidenţei contabile;
 Mecanisme efective de audit şi control,
 Cerinţe aprobate pentru raportarea oportună şi corectă.
 Raportare transparentă şi de monitorizare oportună a
operaţiunilor fiscale la toate nivelele de guvernare
 Folosirea conturilor unifice ale trezoreriei la toate
nivelele de guvernare
 Coordonarea centrală
Asigurarea prestării serviciilor
publice mai bune
 Claritate în responsabilităţile de cheltuieli: evitarea





suprapunerii
Coordonarea efectivă şi împărtăşirea informaţiei
Ajustarea distribuirii resurselor la responsabilităţile de
cheltuieli
Monitorizarea şi raportarea efectivă la nivel de guverne
administrative
Mecanisme politice viabile (alegerile locale)
Ajustarea ritmului cu capacitatea guvernelor locale şi
luând în consideraţie specificul sectorului:
 Descentralizarea asimetrică
Stabilirea responsabilităţilor de cheltuieli
 Măsuri asemănătoare
 De ex., asistenţa medicală, învăţământul, bunăstarea socială,
infrastructura, apă şi canalizare.
 Repartizarea funcţiilor administrative şi de prestare a
serviciilor
 De ex., serviciile de colectare a gunoiului
 Mărfuri publice naţionale trebuie să fie oferite în mod
central:
 De ex., apărarea, afacerile externe, stabilizarea
macroeconomică
 Descentralizarea cheltuielilor semnificative din punct de
vedere fiscal pot impune o povară excesivă pe guvernele
locale
 De ex., achitarea pensiei în China