Transcript fumatul pasiv - Ministerul Sanatatii

MINISTERUL
SĂNĂTĂŢII
INSTITUTUL NAŢIONAL DE
SĂNĂTATE PUBLICĂ
CENTRUL NAŢIONAL DE
EVALUARE ŞI PROMOVARE A
STĂRII DE SĂNĂTATE
CENTRUL REGIONAL DE
SĂNĂTATE PUBLICĂ IAŞI
ZIUA NAŢIONALĂ FĂRĂ
TUTUN
18 NOIEMBRIE 2010
Metodologie campanie
TEMA CAMPANIEI
“Informarea şi conştientizarea populaţiei,
privind efectele nocive ale fumatului
activ şi pasiv“
Sloganul campaniei
Fără tutun, pentru o viaţă mai lungă şi
sănătoasă !
POPULAŢIA ŢINTĂ
Populaţia generală şi în special:
 adolescenţi
 elevi
 tineri
 părinţi
 gravide
PERIOADA DE DERULARE A CAMPANIEI
19 -30 noiembrie 2010
Scopul campaniei
• Reducerea prevalenţei fumatului în rândul
tinerilor şi gravidelor prin promovarea unui
stil de viaţă fără tutun şi conştientizarea
populaţiei generale cu privire la efectele
nocive ale fumatului.
OBIECTIVELE GENERALE
 Creşterea
numărului
de
persoane
din
grupul ţintă informate cu privire la efectele
nocive ale fumatului;
 Creşterea numărului de persoane care nu
încep să fumeze şi a celor care renunţă la
fumat.
OBIECTIVE SPECIFICE
 Diseminarea de informaţii privind efectele
nocive ale fumatului asupra sănătăţii;
 Diseminarea de recomandări în vederea
renunţării la fumat.
MESAJELE CAMPANIEI
Tutunul ucide!
Trăieşte! Nu fuma!
Fără tutun, pentru o viaţă mai lungă şi
sănătoasă !
Date despre consumul de tutun
* Mai mult de 5 milioane de oameni mor în fiecare an din
cauza efectelor tutunului - mai mult decât prin HIV / SIDA,
malarie şi tuberculoza la un loc.
* Tutunul este singurul produs de consum acceptat legal,
care ucide atunci când este folosit exact aşa cum
producătorul intenţionează.
* Până la jumătate din toţi fumătorii vor muri de o boală
legată de tutun.
* Fumatul pasiv afectează pe toţi cei care sunt expuşi la
acesta.
FUMATUL PASIV
Fumatul pasiv ucide 600 000 de persoane în fiecare an.
La nivel global, aproximativ o treime dintre adulţi sunt în mod regulat
expuşi fumatului pasiv.
Din toate decesele care pot fi atribuite fumatului pasiv, 31% apar în rândul
copiilor şi 64% au loc în rândul femeilor.
Aproximativ 50000 de decese în Statele Unite, în fiecare an, adică aproximativ
11% din toate decesele legate de tutun, sunt atribuite expunerii pasive la fumul
de ţigară. În Uniunea Europeană, expunerea pasivă la fumul de ţigară la locul
de muncă cauzează aproximativ 7600 de decese pe an, expunerea la domiciliu
provocând suplimentar de 72100 de decese.
În plus faţă de creşterea poverii bolii în populaţie, fumatul pasiv presupune, de
asemenea, costuri economice mari pentru indivizi şi ţări, atât directe (costurile
de îngrijiri medicale), precum şi indirecte (generate de reducerea productivităţii).
Nu există nici un nivel sigur de expunere la fumul de ţigară.
Sursa: WHO Report on the Global Tobacco Epidemic, 2009
Fumatul în Europa (I)
* Prevalenţa generală a fumatului zilnic la adulţi este estimată la aproximativ
28,6% în regiunea europeană OMS.
* Prevalenţa medie a fumatului estimată este de 40% în rândul bărbaţilor şi
18,2% în rândul femeilor.
* Raportul OMS din 2002 estimează că tutunul a fost responsabil pentru 1,6
milioane de decese în regiunea europeană OMS.
* Conform celor mai recente date disponibile (2004), rata medie a mortalităţii
datorată tutunului pentru întreaga regiune a fost 35,2 la 100 000 de locuitori.
* Costurile directe şi indirecte ale fumatului în Uniunea Europeană au fost
estimate între 97,7 şi 103,3 miliarde € în 2000, corespunzând la 1,04-1,39% din
produsul intern brut al UE.
Sursa: European tobacco control report (2007)
Fumatul în Europa (II)
• Bolile legate de fumat fac anual în Europa 650 000
victime; 80 000 de decese sunt urmare a fumatului
pasiv;
• Prevalența fumatului în populația generală peste 15
ani a UE este 32 % la barbați și 21 % la femei;
Surse: 2007 European Parliament Resolution on the Green Paper "Towards a Europe free from tobacco smoke
March 2009 Eurobarometer (European Commission, Flash Eurobarometer, Survey on Tobacco Analytical report, Fieldwork:
December 2008
Fumatul în România
• Pentru prima dată în ultimele decenii studiile CPSS
arată scăderea prevalenței fumatului de la 35,1 % în
2003 la 30,0 % în 2007;
• Descresterea provine din scaderea* masiva a
fumatului la barbați (46,4 -> 33,0 %) combinată cu
cresterea* moderată a fumatului la femei (24,1->27,1 %)
mai cu seama în randul fetelor (toate statistic semnificative);
• România conduce detașat ierarhia UE în privința
proporției în care mesajele de sănătate de pe
pachetele de țigarete informează asupra fumatului:
pledează sa nu se înceapă, să nu se reia, să se
fumeze mai puțin, să se încerce abandonarea (Martie
2009 Eurobarometer). Aici se poate regasi si efortul
comunitatilor de promovare a sanatatii.
Surse : Cunostintele, atitudinile si practicile populatiei generale referitoare la de consumul de tutun si la prevederile legislative in domeniu. Centrul pentru
Politici si Servicii de Sanatate, Bucuresti, 2007
CRSP Bucuresti, Analiza de situatie, Ziua Mondială fără Tutun, 2010
March 2009 Eurobarometer
.
Fumători, ex-fumători, nefumători-România, 2007-2008
60
50
40
30
2007
57
2008
47
20
36
31
10
17
11
0
Fumatori
Sursă: March 2009 Eurobarometer
Ex-fumatori
Nefumatori
Prevalenţa fumatului la adulţi, în România
Descriere
Prevalenţa la adulţi bărbaţi
Prevalenţa la adulţi femei
Prevalenţa totală la adulţi
Perioadă
Rezultat
1994 - 1998
35,6
1999 - 2001
32,3
2002 - 2005
33,2
1994 - 1998
10.5
1999 - 2001
10,1
2002 - 2005
10,3
1994 - 1998
22,5
1999 - 2001
20,8
2002 - 2005
21,4
Comentarii:
Date pentru 1994 – definiţie: fumători zilnici, vârsta: 15+ ani, sursă: WHO Health for All Database
Date pentru 2000 – definiţie: fumători zilnici, vârsta : 15+ ani, sursă: Starea de sănătate a populaţiei în România, Bucureşti 2001,
Institutul Naţional de Statistică
Sursa: HFA database
Numărul mediu al anilor pierduţi prin
decese datorate fumatului, în România
Descriere
Valoare
Prevalenţa la adulţi bărbaţi
21
Prevalenţa la adulţi femei
Sursa: HFA databases
http://data.euro.who.int/tobacco/Default.aspx?TabID=2404
17
Decese datorate fumatului, la toate vârstele, în România
Descriere
Numărul deceselor datorate fumatului (bărbaţi)
Numărul deceselor datorate fumatului (femei)
Numărul deceselor datorate fumatului (total)
% deceselor datorate fumatului (bărbaţi)
% deceselor datorate fumatului (femei)
% deceselor datorate fumatului (total)
An
Valoare
1990
24200
2000
28000
1990
3000
2000
4900
1990
27200
2000
32900
1990
18
2000
20
1990
3
2000
4
1990
11
2000
13
Sursa: HFA database
Decese datorate fumatului la grupa de
vârstă 35-69 ani, în România
Descriere
Numărul deceselor datorate fumatului (bărbaţi)
Numărul deceselor datorate fumatului (femei)
Numărul deceselor datorate fumatului (total)
% deceselor datorate fumatului (bărbaţi)
% deceselor datorate fumatului (femei)
% deceselor datorate fumatului (total)
An
Valoare
1990
20000
2000
21000
1990
2200
2000
2200
1990
22200
2000
23200
1990
32
2000
33
1990
6
2000
7
1990
23
2000
24
Sursa: HFA database
Proporţia deceselor datorate fumatului, la toate vârstele, în România
Descriere
Cancer pulmonar (bărbaţi)
Cancer pulmonar (femei)
Alte cancere (bărbaţi)
Alte cancere (femei)
Boli cardiovasculare (bărbaţi)
Boli cardiovasculare (femei)
Alte cauze (bărbaţi)
Alte cauze (femei)
Toate cauzele (bărbaţi)
Toate cauzele (femei)
Toate cauzele (total)
An
Procent
1990
89
2000
91
1990
45
2000
50
1990
18
2000
20
1990
0.8
2000
1.3
1990
14
2000
16
1990
1.7
2000
3.3
1990
7.2
2000
8.1
1990
1.3
2000
2.1
1990
18
2000
20
1990
3
2000
4
1990
11
2000
13
Sursa: HFA database
Proporţia deceselor datorate fumatului, la grupa de vârstă 35-69 ani, România
Descriere
Cancer pulmonar (bărbaţi)
Cancer pulmonar (femei)
Alte cancere (bărbaţi)
Alte cancere (femei)
Boli cardiovasculare (bărbaţi)
Boli cardiovasculare (femei)
Alte cauze (bărbaţi)
Alte cauze (femei)
Toate cauzele (bărbaţi)
Toate cauzele (femei)
Toate cauzele (total)
An
Procent
1990
91
2000
94
1990
50
2000
56
1990
26
2000
29
1990
1.2
2000
1.1
1990
30
2000
32
1990
5.6
2000
7.5
1990
12
2000
12
1990
2.7
2000
3
1990
32
2000
33
1990
6
2000
7
1990
23
2000
24
Sursa: HFA database
Ratele standardizate de mortalitate, datorate cancerului
de trahee, bronhii şi plămân, în România, 2002
Descriere
RSM
Bărbaţi
66.2
Femei
11.23
Sursa: HFA database
Consumul de ţigări în Romania
Numărul de ţigări per persoană, per an
An
Valoare
1997
1392,63
Sursa: HFA database
Ţigara – compoziţie chimică
• Ţigările conţin mai mult de 4000 de
substanţe chimice diferite.
• Aproximativ 250 din acestea sunt toxice.
• Se ştie că cel puţin 50 dintre acestea
produc cancer.
FUMATUL - Factori de risc
Curiozitatea naturală a adolescenţilor
Opinia prietenilor
Uşurinţa de a procura ţigări
Mediu familial dezorganizat
Simptome depresive
Nevoia de noi experienţe şi emoţii
Insecuritatea/Agresiunea/Stimă de sine scăzută
Religiozitate scăzută
Lipsa unor reguli clare
Eşecul şcolar
Asociere cu grupuri care manifestă un comportament deviant
FUMATUL - Factori de protecţie
Mediu familial armonios
Monitorizare parentală
Rezultate şcolare bune
Colaborări cu asociaţii care promovează un stil de viaţă sănătos
Adoptarea de norme convenţionale despre consumul de ţigări
Disponibilitatea scăzută a ţigărilor
Convingerea că un consum de tutun nu este tolerat
Programe de prevenire
Fumatul, risc major pentru sănătate,
este asociat cu:

30% din decesele prin cancer

90% din decesele prin cancer pulmonar

25% din decesele prin boli coronariene

85% din decesele prin boli pulmonare cronice
obstructive

25% din decesele prin boli cerebrovasculare
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (I)
I - fumători (bărbaţi şi femei)
• Dependenţă de nicotină
• Hipertensiune
• Ateroscleroză
• Angină pectorală
• Infarct miocardic
• Accident vascular cerebral (AVC): tromboză cerebrală, hemoragii cerebrale
• Anevrism aortic
• Anevrism al aortei abdominale
• Trombangeită obliterantă
•BPOC - boli pulmonare cronice obstructive
• Bronşită cronică
• Emfizem pulmonar
• Insuficienţă cardiorespiratorie
• Infecţii respiratorii virale: gripă
• Infecţii respiratorii bacteriene: Pneumonii cauzate de pneumococ,
streptococi, stafilococi, Klebsiella pneumoniae, Legionella pneumophila,
Moraxella catarrahalis.
• TB
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (II)
• Cancer de - plămân, cavitate bucală, faringe, laringe, esofag,
stomac, pancreas, ficat, rinichi, vezică urinară, colon, rect, penis,
piele
• Leucemie mieloidă
• Limfomul
• Degenerescenţă maculară a retinei
• Cataractă
• Diabet zaharat
• Ulcer gastric
• Ulcer duodenal
• Parodontită
• Stomatită necrotică
• Leucoplazie
• Demineralizare osoasă
• Impotenţă la bărbaţi
•Cicatrizare dificilă a plăgilor chirurgicale
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (III)
II – femei
• Osteoporoză
• Fracturi osoase
• În asociere cu contraceptive orale:
• Infarct miocardic
• Hemoragie subarahnoidiană
• Infertilitate
• Ridare prematură
• Menopauză precoce
• Cancer de col uterin
• Cancer ovarian
• Cancer de sân
Efectele fumatului şi boli legate de fumat (IV)
 în timpul sarcinii
1) principalele complicaţii
• Placenta praevia
• Avort
2) Impactul asupra fătului şi copilului
• Defect al arhitecturii pulmonare
• Făt mort
• Făt cu greutatea mică la naştere
• Moarte subită copil
• Malformaţii congenitale
• Statură mică
• Despicătură labială
• Despicătură palatului
• Strabism
• Sindactilie
Efectele fumatului pasiv şi boli legate de fumatul pasiv (IV)
III - fumatul pasiv (bărbaţi şi femei)
A) COPII
•Bronşiolită
•Bronşită catarală
• Astm
• Pneumonie
• Bronhopneumonia
• Otită
• Amigdalită
• Sinuzită
• Scăderea capacităţii respiratorii
B) ADULŢI
• Scăderea capacităţii respiratorii
• Cancer pulmonar
• Infarct miocardic
• La femei există, de asemenea, riscul de:
•Cancer de col uterin
•Cancer de sân
Surse slideuri 31-38: CDC Atalnta, Australian Institute of Health and Welfare; World Health Organisation
Efecte ale fumatului asupra societăţii
• Fumătorii au mai multe probleme de sănătate
decât nefumătorii.
• Asistenţa medicală pentru fumători costă foarte
mulţi bani.
• Fumatul cauzează sărăcie, deoarece
persoanele care fumează au mai puţini bani
disponibili pentru familiile lor.
PREVENŢIE
• Educația grup-specifică adresată tineretului,
femeilor
însărcinate
considerată
tabagismului;
primordială
și
părinților
pentru
este
reducerea
Beneficiile asupra organismului şi calităţii vieţii în urma renunţării la fumat
După 20 de minute tensiunea arterială va scădea, pulsul va scădea, iar
temperatura mâinilor şi picioarelor va creşte.
După 8 ore nivelul monoxidului de carbon din sânge va scădea până la cote
normale, iar nivelul oxigenului din sânge va creşte până la normal.
După 24 de ore şansele unui atac de cord scad simţitor.
După 48 de ore capacitatea de a mirosi şi gusta se va îmbunătăţi.
După 2 săptămâni până la 3 luni, se va îmbunătăţi circulaţia dar şi funcţia
respiratorie.
După 1 până la 9 luni probleme precum tusea, congestionarea sinusurilor sau
oboseala se vor diminua.
După 1 an riscul unor afecţiuni coronariene va scădea până la jumătate
comparativ cu riscul asociat unui fumător.
După 10 ani riscul cancerului pulmonar va scădea până la jumătate faţă de cel
al fumătorilor; se va diminua şi riscul cancerului de gură, gât, esofag sau rinichi.
După 15 ani riscul afecţiunilor coronariene va scădea până la nivelul
persoanelor care nu au fumat niciodată.
Sursa: Societatea Americană a Cancerului
Fumătorii sunt dependenţi!
• Fumatul produce dependenţă.
• Foarte des, fumătorii nu doresc să fumeze.
• De multe ori ei cunosc toate pericolele la care se expun prin
fumat.
• Mulţi dintre fumători au încercat să renunţe la fumat de mai
multe ori.
• Uneori oamenii continuă să fumeze pentru că ei cred că este
prea târziu pentru a opri!
Renunţarea la fumat
Factori care fac dificilă renunţarea la fumat

Co-morbidităţi psihiatrice:
stres
 depresie
 alcoolism
 consumul altor droguri


Creştere în greutate
Strategii în vederea renunţării la fumat
• Motivaţia
• Eliminarea fumului din mediu
• Adoptarea unui stil de viaţă sănătos
• Gândire pozitivă
• Consiliere şi tratament
Motivaţia (I)
Oamenii care au motive întemeiate să renunţe la fumat, au mai multe
şanse de succes pentru a deveni nefumători şi a rămâne aşa!
Principalele motive de a renunţa la fumat:
* sarcina
* probleme de sănătate
* organism slăbit
* ai devenit părinte
* dorinţa de independenţă faţă de ţigară
* protejarea celor din jur şi a mediului înconjurător de expunerea la
fumul de ţigară
* dorinţa de schimbare
* costurile crescute ale ţigărilor
* stimulente cosmetice (piele mai frumoasă, ten fără riduri, dinţi albi
etc.)
* îmbunătăţirea gustului şi mirosului
Motivaţia (II)
Mai mulţi bani şi o sănătate mai bună!
1. O viaţă mai lungă. Studii recente arată că fumătorii care renunţă la
fumat la mijlocul vieţii, trăiesc cu şapte ani mai mult decât cei care
continuă să fumeze.
2. Mai mulţi bani pentru alte lucruri. 20 de ţigări pe zi costă
aproximativ 10 lei pe zi, 300 lei pe lună şi 3650 lei pe an.
3. Mediu fără fum, evitarea problemelor la locurile de muncă unde nu
se fumează.
4. Capacitatea de efort, circulaţia sângelui şi capacitatea respiratorie
se îmbunătăţesc considerabil.
5. Se îmbunătăţeşte calitatea spermei.
Motivaţia (III)
6. Creşte stima de sine atunci când există convingerea fumătorului
că el este capabil şi responsabil de renunţarea la fumat.
7. Mirosul şi gustul se îmbunătăţesc.
8. Creşte capacitatea de concentrare, se reduce stresul şi
anxietatea.
9. Pielea devine mai frumoasă, pentru că sângele transportă mai
mult oxigen la celule.
10. Se evită sechelele pe termen lung.
Eliminarea fumului din mediu
 Renunţarea la ţigările din locuinţă şi aruncarea
tuturor pachetelor goale
Verificarea hainelor pentru a nu conţine pachete
ascunse sau uitate
Curăţarea scrumierelor
Spălarea hainelor, prosoapelor, precum şi a altor
articole care miros a fum
Curăţarea temeinică a locuinţei şi autoturismului
Aerisirea frecventă a încăperilor pentru a
împrospăta aerul
Adoptarea unui stil de viaţă sănătos
Alimentaţie bogată în fructe şi legume
 Consum crescut de apă
 Mai multe exerciţii fizice
Drumeţii
Practicarea unui nou sport
Evitarea consumului de cafea sau alcool
Spălatul pe dinţi imediat după fiecare masă
 Evitarea stresului
Gândire pozitivă
Renunţarea poate fi neplăcută, dar este un semn că
organismul se recuperează după efectele tutunului.
Iritabilitatea, nevoia acută de a fuma şi lipsa de
concentrare sunt manifestări comune – dar nu trebuie să
fie motive de îngrijorare deoarece acestea dispar de
obicei după câteva săptămâni.
Tratamente:

Psihoterapia

Acupunctura

Antidepresive

Spray nazal

Plasturi cu nicotină

Gumă de mestecat cu nicotină
Activități recomandate DSP-urilor
Diseminarea de informaţii referitoare la efectele nocive
ale fumatului, factorii de risc, modalităţi de prevenire a
începerii fumatului şi de renunţare la fumat, către unităţi
de învăţământ, cabinete de medicină de familie, autorităţi
locale etc. în format electronic prin canale multiple:
e-mail și reţelele sociale
website-ul DSP urilor, website-urile instituţiilor
partenere
articole în ziarele locale, reviste, etc.
Activități recomandate DSP-urilor
- expo-antitabac în loc frecventat public: postere,
pliante, broșuri, volume, măsurări CO, consiliere prorenunțare;
- seminar urmat de consiliere individuală în
școală/universitate
- intervenții media
- parteneriate pentru marșuri de tineret anti-fumat
- editare si distribuţie de informaţie grafică destinată
grupurilor țintă
- activități publice (seminare, intervenții media, lobby
în consiliul local)
- participare la campanii regionale/naționale anti-fumat
Parteneriate
Se va completa la nivel local:
INDICATORI DE MONITORIZARE
-RAPORTARE LA FINALUL CAMPANIEI
 Nr. de materiale promoţionale distribuite ;
 Nr. de website-uri care afişează informaţii ale campaniei;
 Nr. de instituţii (şcoli, cabinete medicale, etc.) implicate în campanie;
 Nr. de autorităţi locale partenere/colaboratoare la campanie;
 Nr. articole scrise în presă;
 Nr. de unităţi de învăţământ participante ;
 Nr. estimat de beneficiari;