Transcript dacă - profs.info.uaic.ro

Semantica și
pragmatica
limbajului natural
Daniela Gîfu
[email protected]
Cursul nr. 9
De la lingvistică generativă la lingvistică
cognitivă. Teoria lui Ray Jackendoff
Ray Jackendoff
- lingvist american și filosof.
- oscilează între lingvistica generativă și cea cognitivă.
- semantica limbajului natural sprijinită pe structura formală de
cunoaștere și expresia ei lexicală și sintactică.
- ample cercetări cu privire la relația dintre conștiința lucidă și
teoria computațională a minții, pe teoria sintactică.
- cu Fred Lerdahl, pe cunoaștere muzicală, culminând cu teoria
generativă a tonului muzical.
- continuator al teoriei lui Noam Chomsky și Morris Halle.
Lingvistica generativă (LG) – privire de ansamblu
- în gramaticile sanscrite din secolul V î.Hr
- în civilizaţia elenistică.
- savanţii europeni s-au dedicat studiului retoricii, gramaticii, etimologiei
şi textelor scrise în limbile din vechime.
- sec. XX, domeniul lingvisticii propriu-zise foarte restrâns, bazat pe
empirism şi pe dispoziţia comportamentală.
- începutul anilor ’50 Noam Chomsky sugerează că toate limbajele
umane depind de structuri mentale înnăscute, pune bazele lingvisticii
generativ-transformaţionale.
Scop: „ de a prezenta într-o descriere a unui limbaj tot ce ţine de
competenţa lingvistică a unui vorbitor indigen ", R. H. Robbins.
„Am încercat să găsesc un sistem de reguli pentru a determina formele fonetice
ale propoziţiilor, (…) ce se numeşte în prezent o gramatică generativă“,
Chomsky.
Lingvistica generativă – studiu sicronic al limbii
(a) o operaţie de reducţie a fenomenelor concrete, variabile şi
nelimitate ale vorbirii la un inventar finit de unităţi invariante care
se succed în lanţul vorbirii;
(b) stabilirea posibilităţilor şi restricţiilor de combinare ale
unităţilor rezultate din reducţia de sub (a);
În lingvistică - două metodologii:
(a) analitică - Ip. Limba este o structură şi caută să descompună
această structură în elementele ei constitutive.
(b) sintetică. Ip. Reprezentarea structurii prin indicarea
dependenţelor, a interdependenţelor şi, în general, a posibilităţilor
şi restricţiilor combinatorii ale elementelor rezultate din analiză.
Rezultatul Analizei și a Sintezei
(a) R.A. - un inventar de unităţi (foneme, morfeme, cuvinte
etc.) şi o clasificare a acestor unităţi; cu alte cuvinte, un
sistem.
(b) R.S. - o reprezentare a structurii unei limbi (modul în
care unităţile degajate prin analiză se comportă în cadrul
unităţilor complexe - silabe, cuvinte, sintagme).
Descrierea structurii limbii – conform metodei
modelării
Model / Modelarea constă în:
- Construirea unui sistem logico-matematic (sistem axiomaticdeductiv) care reprezintă obiectul de studiat.
Ip. Sistemul axiomatic - ca izomorf cu obiectul de studiat. Dacă se
verifică - sistemul construit este adecvat obiectului.
Model (M) o construcţie presupusă a fi izomorfă cu obiectul studiat.
Modelare - procedeul de studiu al unui obiect prin confruntarea cu
modelul.
De reținut!
(a) M nu se confundă cu obiectul. (b) M reprezintă anumite aspecte
ale obiectului (cele pentru reprezentare);
(c) Modelul nu trebuie să fie doar o construcţie abstractă, ci poate fi
şi descrierea unui alt obiect cu un caracter mai concret. Ex - Temă
Exemplu simplu de model generativ
- o propoziție - o serie de alegeri succesive dictate de conţinutul
semantic al comunicării şi de anumite restricţii în succesiunea
cuvintelor.
- o propoziție - un ansamblu de posibilități de trecere de la un cuvânt
la altul.
Exemplu complex de model generativ
- posibilităţiile de combinare ale cuvintelor în propoziţii.
- cuvintele se grupează în clase caracterizate
printr-un anumit comportament gramatical.
- schema - înlocuirea cuvintelor cu simboluri ale claselor de
cuvinte (cu indicaţia flexiunii caracteristice).
S = substantiv, Aj = adjectiv, Prep = prepoziţie, V = verb, Av =
adverb, Aj Pos = adjectiv posesiv; indicii nom = nominativ, gen =
genitiv, ac = acuzativ, pers 30 = persoana a treia
Unde își găsește aplicabilitatea?
- în studiile de fonologie
(1) se descrie structura silabelor.
(2) se reprezintă posibilităţile de combinare a fonemelor în silabe.
Obs. construirea unor astfel de scheme este mult mai simplă în
fonologie (nr.foneme <<< nr.cuvinte!).
- la nivel sintactic (reprez. structurii unei propoziţii/ fraze).
- la nivel morofologic (cuvântul, elementele constitutive fiind
morfemele).
Mod de reprezentare a structurii (fonologice, morfologice sau
sintactice) - un analog în matematică.
Reține! O astfel de schemă s.n. un graf
(http://sourceforge.net/projects/ggs/)
Analog matematic – mașina cibernetică G
- pornind de la starea inițială S0 poate trece succesiv printr-un nr. finit de stări: S1 ...
S2 ... S3 ... Sn.
- execută un nr. finit de treceri de la o stare la alta (pornind de la starea iniţială S0,
poate parcurge de un număr infinit de ori un număr de stări (…Sj <= n) revenind de
fiecare dată la starea iniţială.
- fie V mulţimea tuturor simbolurilor care reprezintă vocabularul unei limbi L.
- maşina emite un simbol a ϵV.
- fiecare a produs de G = o pereche de stări: aceea de la care maşina porneşte şi
aceea la care maşina ajunge (în cazul în care a este produs prin trecerea şi …
Sj, a se va defini ca aij. Prin parcurgerea unui număr de stări, maşina G produce o
secvenţă de simboluri.
- dacă G parcurge stările S1 … S2 … S3 … S4
atunci G va produce secvenţa de simboluri a12 a23 a34.
- dacă vom conveni că simbolurile sunt cuvinte
atunci secvenţa a12 ... a23 ... a34 va fi o secvenţă de cuvinte
- dacă vom conveni că simbolurile sunt foneme
atunci secvenţa a12 ... a23 ... a34 va fi o secvenţă de foneme ş.a.m.d.
Analog matematic – mașina cibernetică G
Pp. - prin revenirea la starea iniţială (S0), maşina G produce totdeauna un
semn de încheiere, l.
Spunem că prin fiecare parcurgere a unui număr de stări S0 … Sk şi revenirea
la starea iniţială Sk S0, maşina G produce o propoziţie.
- Fiecare propoziţie se defineşte prin indicarea stărilor pe care maşina G le
parcurge succesiv, până la revenirea la starea iniţială.
Fie V alcătuit din cuvintele: copilul, vecinului, meu, din, curte,
aleargă. Definim fiecare cuvânt prin următoarele perechi de stări: copilul
= S1 S2, vecinului = S2 S3, meu = S3 S4, din = S2 S5, curte = S5 S4, aleargă
= S4 S6.
-dacă G va parcurge stările S1 S2 S3 S4 S6 S0
atunci va produce propoziţia copilul vecinului meu aleargă;
-dacă va parcurge stările S1 S2 S5 S4 S6 S0
atunci va produce propoziţia copilul din curte aleargă.
Mașina cibernetică G - schematic
copilul
aleargă
dacă stabilim că aleargă poate fi produs şi prin trecerea
S2 S4 modificând în acest fel schema de funcţionare a maşinii,
atunci maşina G va putea produce, alături de
propoziţiile de mai sus, şi propoziţia copilul aleargă.
Mașina cibernetică G - generalizare
Pentru a reprezenta în acest fel toate sau cât mai multe din propoziţiile
corecte ale limbii române, făcând uz de un număr cât mai mare de cuvinte...
Construim o maşină G - gramatică cu număr finit de stări, iar limbile
generate de o astfel de gramatică, limbi cu număr finit de stări.
dacă vom conveni să asociem fiecărei treceri de la o stare la alta
o probabilitate anumită, vom obţine o reprezentare a limbii sub forma
unui proces Markov cu număr finit de stări.
atunci G are posibilitatea de a produce un număr infinit de
propoziţii (G poate reveni de un număr infinit de ori la starea iniţială)
folosind un număr finit de stări.
Obs.
foarte folosită în teoria informaţiei şi a comunicaţiei, pentru
reprezentarea limbilor naturale şi artificiale.
Lingvistica cognitivă (LC) – limbaj & minte +
limbaj & cunoaștere
- o școală a gândirii și cercetării pe fondul nemulțumirii trăite de
lingviști în anii 1970 ca o reacție la abordările oficiale ale limbii
(resping LG - limba este unică și înnăscută);
- super-model care n-are încă impact în educație ca lingvistica
sistemică (LS Systemic Functional Grammar, Michael Halliday);
- asociată cu semantica.
Obs. Este regretabil că LS are monopol de influențare a educației
(coerență textuală, gen și diferențe de înregistrare, statusul
social) (v. Hudson, 1986). Fără întrebări despre structura formală
a limbajului (LG).
Lingvistica cognitivă (LC) – aspecte generale
- “nașterea” în 1989/ 1990 cu ocazia înființării Asociației
Internaționale a Lingvisticii Cognitive (AILC), împreună cu
propriul jurnal, Lingvistica cognitivă.
- se referă la interpretarea limbii în termeni de concepte care stau
la baza formelor de activitate de procesare a informației de către
creier, de la analiza stimulilor imediați până la clasificarea
experiențelor subiective.
- un domeniu cu o expansiune rapidă aflat la interferența dintre
lingvistică, psihologie și știință cognitivă.
- are legături interdisciplinare cu psihologia socială și cognitivă,
filosofia (în special interesul pentru categorizare), sociologie și
antropologie.
Lingvistica cognitivă (LC) – caracteristici
(A) negarea oricăror facultăți mentale autonome;
(B) aserțiunea cunoștințelor limbii izvorând din facultăți
lingvistice autonome în minte;
(C) aserțiunea cunoștințelor limbii izvorând din folosirea
limbii;
(D) pretenția că gramatica însăși urmează să fie explicată în
termeni de conceptualizare.
Fonetica și fonologia
Fonetica
- desemnează studiul
evoluțiilor sunetelor;
- analizează evenimente,
transformări, fiind în
contiună mișcare.
Citim în două feluri:
- cuvântul nou sau necunoscut este descifrat literă cu literă;
- cuvântul uzual și familiar este cuprins dintr-o privire,
independent de literele care îl alcătuiesc.
TANT
ET
TEMPS
EST
Mărturia scrierii nu are valoare
decât cu condiția de a fi interpretată.
Aparatul fonator
A – cavitatea nazală
B – cavitatea bucală
C – laringele
Clasificarea sunetelor
A) Apertura zero: oclusivele
B) Apertura 1: fricativele sau spirantele
C) Apertura 2: nazalele (palatale și guturale)
D) Apertura 3: lichidele
E) Apertura 4: i, u ...
F) Apertura 5: e, o ...
G) Apertura 6: a, deschidere maximală
lab. – labială;
labiodent. – labiodentală;
dent. – dentală;
vel. – velară (în partea posterioară a cavității bucale) & labiovel. – labiovelară
(rotunjirea buzelor) & pal. – palatală (înmuierea velarei) = monofonematice;
Loc de articulare
Mod de
articulare
Bilabiale
Labiodentale
Postalveolare
Alveolare
Dentale
Alveolopalatale
Retroflexe
Palatale
Velare
Faringale
Uvulare
Epiglotale
Glotale
Flux pulmonar
p
Oclusive
t̪
b
d̪
Africate
ɸ
Fricative
β
f
v
θ
ð
d
ʦ
ʣ
ʧ
ʤ
ʨ
ʥ
s
z
ʃ
ʒ
ɕ
ʑ
ʋ
Sonante
r̪
ʂ
-
-
-
Sonante laterale
-
-
-
-
Bătute laterale
-
-
-
-
ɬ
l̪
k
ɡ
q
ɢ
ʝ
ç
x
χ
ʁ
-
-
-
ɭ
-
-
ʎ
ɳ
n
ħ
ʕ
ʜ
ʢ
ʀ
ɮ
l
n̪
ʡ
ɰ
j
ɽ
ɣ
ʟ
ɺ
ɱ
m
Nazale
ʐ
ɻ
ɾ
-
ɟ
c
r
Bătute
Fricative laterale
ɖ
ʔ
-
ɹ
ʙ
Vibrante
ʈ
t
ɲ
ŋ
ɴ
-
h
ɦ
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Flux glotal (explozive și implozive)
Oclusive explozive
pʼ
Fricative explozive
ɸʼ
tʼ
fʼ
sʼ
ɓ
Implozive
ʃʼ
ɕʼ
ʈʼ
cʼ
kʼ
qʼ
-
-
ʂʼ
çʼ
xʼ
χʼ
-
-
-
-
ɗ
ʄ
ɠ
ʛ
Flux velar (clicuri)
Clicuri centrale
ʘ
Clicuri laterale
-
ǀ
-
-
-
ǃ
ǂ
ǁ
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
-
Articulații multiple
Fricativă postalveolovelară:
ɧ
Sonantă labiovelară:
w
Fricativă labiovelară:
ʍ
Sonantă labiopalatală: ɥ
PIE – proto – indo - european
Exemple – labială surdă *p
Exemple – dentală surdă *t
Exemple – velară surdă *k
Exemple – labiovelară surdă *kw
Exemple – labială sonoră *b
Ex. cannabis (lat.); canabum (lat. vulgară)
Exemple – dentală sonoră *d
Exemple – velară sonoră *g
Exemple – labiovelară sonoră *gw
Exemple – labială aspirantă *bh
Exemple – dentală aspirantă *dh
Exemple – velară aspirantă *gh
Exemple – labiovelară aspirantă *gwh
Închiderea = implozie
deschiderea = explozie
Appa
distingem o diferență între cei doi „p”
- primul corespunde unei închideri;
- cel de al doiea unei deschideri.
Schimbările
fonetice nu
ating cuvintele,
ci sunetele !
I) Aparatul fonator variază de la o
rasă la alta? – Discuții
II) Climatul si conditiile de viață pot avea
o mare influență asupra limbii. Discuții
III) Schimbările de pronunțare
educației fonetice primite în
copilărie. Discuții
IV) Asimilarea schimbărilor fonetice
cu schimbările modei. Discuții.
Teoria lui Ray Jackendoff - syntactocentrism
- Jackendoff combate centrarea pe sintaxă din gramatica generativă (numită
syntactocentrism).
- în contradicție cu modelele anterioare, cum ar fi Standard Theory (1968); Extended
Standard Theory (1972); Revised Extended Standard Theory (1975) etc., în care
sintaxa este componenta generativă unică din limba.
- Jackendoff - sintaxa, semantica și fonologia, toate sunt generative, conectate între
ele prin intermediul elementelor de interfață. Teoria sa – de a formaliza corespunzător
regulile de interfață.
SYNTACTOCENTRISM - sensul este un sistem combinatoric dependent parțial de
sintaxă.
- susține că sintaxa nu poate să determine singură semantica. Nici viceversa.
Contribuția lui Ray Jackendoff la cunoașterea
muzicală
- Jackendoff &Fred Lerdahl – interesați de capacitatea umană pentru muzică și relația
ei cu cea pentru limbă.
- În particular, muzica are structură precum gramatica (sunetele sunt combinate în
structuri).
Obs. Când cineva ascultă muzică într-un idiom, în fapt este familiarizat; muzica nu
este doar auzită ca un grupaj de sunete, ci mai degrabă, ca o înțelegere inconștientă a
muzicii, fiind capabil să distingă piesele muzicale nemaiauzite anterior.
- Jackendoff interesat în ce constau structurile cognitive sau "reprezentările
mentale" în mintea ascultătorului; cum un ascultător poate dobândi o gramatică
muzicală necesară înțelegerii unui anumit idiom muzical, ce resurse înnăscute face
această achiziție posibilă, ce părți ale capacității umane pe linie muzicală sunt
guvernate de funcții cognitive generale și ce părți rezultă din funcții orientate în
special pentru muzică (1983; 2002).
Referințe bibliografice
1. Jackendoff, Ray (1972). Semantic Interpretation in Generative Grammar.
Cambridge, MA: MIT Press.
2. Jackendoff, Ray (1983). Semantics and Cognition. Cambridge, MA: MIT Press.
3. Jackendoff, Ray (1990). Semantic Structures. Cambridge, MA: MIT Press.
4. Jackendoff, Ray (2002). Foundations of Language: Brain, Meaning, Grammar,
Evolution. Oxford: Oxford University Press.
5. Jackendoff, Ray (2007). Language, Consciousness, Culture: Essays on Mental
Structure (Jean Nicod Lectures). Cambridge, MA: MIT Press.
6. Jackendoff, Ray (2010). Meaning and the Lexicon: The Parallel Architecture
1975–2010. Oxford: Oxford University Press.
7. E. Vasiliu, Observaţii asupra structurii silabei în limba română, în Omagiu lui
Iorgu Iordan, Bucureşti, 1958, p. 877; S. Marcus şi E. Vasiliu, Matematică şi
fonologie. Teoria grafelor şi consonantismul limbi române, Fonetică şi
dialectologie, III, 1961, p. 15.
Vă mulţumesc!