Transcript Descarca prezentare.

Cresterea competitivitatii intreprinderilor prin
perfectionarea si specializarea resurselor umane in
domeniul noilor tehnologii, intr-o societate bazata
pe cunoastere si pentru o dezvoltare durabila
Program Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 - 2013
Cererea de propuneri de proiecte nr. 81 Competente pentru competitivitate
ID Proiect: 53084
Knowledge Management and
the Enterprise of Future
Managementul cunostintelor si
Intreprinderea Viitorului
•
•
•
•
•
Provocari
Viziunea asupra intreprinderii
Evolutia stiintei si a tehnologiei
Formarea resurselor umane: Educatie – Cercetare – Inovare
Managementul Cunostintelor – cerinta pentru o
intreprindere adaptiva
• Formarea continua a specialistilor
• ComHighTech: promotor al formarii resurselor umane pentru
o societate bazata pe cunoastere
• Concluzii
Contextul si provocarile
economiei globale pentru Intreprinderea Viitorului
• Cresterea complexitatii sistemelor
• Globalizarea pietei de servicii ingineresti
• Infrastructuri complexe cu restrictii specifice pentru
exploatare eficienta
• Cresterea interconectivitatii si retelarii dispozitivelor de
conducere – Internet of Things/ Web of Things
• Schimbari climatice cu impact socio-economic major – criza
alimentara ?
Provocarile
economiei globale pentru Intreprinderea Viitorului
•
•
•
•
•
O noua revolutie: paradigma Cyber-Physical Systems
Utilizarea eficienta a energiei solare
Fuziunea nucleara
Managementul ciclului azotului
…
Intreprinderea Viitorului
Lean: maximizare profit/
produs prin organizare
Masa: reduce costul/
produs prin tehnologie
De la intreprindere
la retea de
organizatii
De la produs la
gama de produse
Agile: reduce cost/ gama de
produse prin organizare
Flexibil: reduce cost/ gama
de produse prin tehnologie
Inteligent: schimbare de perspectiva:
organizare si tehnologie pentru adaptare
pro-activa: MANAGEMENTUL
CUNOSTINTELOR
Intreprinderea Viitorului - caracteristici
• Adaptabilitate la cerintele pietei/ evolutia stiintei si
tehnologiei
• Agilitate
• Eficienta/ Competitivitate
• Interoperabilitate/ Colaborare/ Competitie
• Orientare catre cunostinte si inovare
• Integrarea CPS
Provocarile inceputului de mileniu
• Reducerea resurselor naturale – inclusiv hrană și apă potabilă
• Schimbări climatice globale – Protecția mediului
• Îmbătrânirea populației – noi tehnologii asistive - asistență
medicală
• Creșterea complexității infrastructurilor de transport,
alimentare cu energie, apă, combustibil, etc
• Dezvoltare regională inegală, accesul limitat și inegal la
resurse inclusiv la educație și cultură; inechități, conflicte,
criză economică și financiară
• Globalizare – Competiție – Cooperare!
Provocarile inceputului de mileniu
• Evoluția spectaculoasă a tehnologiilor ICT și a tehnologiilor
emergente – biotehnologii, nanoștiințe – nanotehnologii,
biomateriale
• Paradigme C4 / Paradigme CPS
• Inteligența ambientală
• Internetul obiectelor, al serviciilor
• Trecerea de la societatea informațională la societatea bazată
pe cunoaștere
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
• Inginerii sunt în primul rând creatori, prin gândire profundă și
logică, prin inventivitate și muncă ordonată;
• Inginerii sunt creatorii bunurilor materiale – contribuție
majoră la dezvoltarea civilizației, la dezvoltarea știintei și
tehnologiei;
• Tehnica, tehnologia, produs al ingineriei, a determinat
revoluțiile industriale, ale căror consecințe se constată la
nivelul civilizației contemporane;
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
• Se poate afirma ca societatea moderna nu poate exista fără
ingineri – viitorul civilizației omenirii depinde, în cea mai mare
masură, de ingineri;
• Inginerii reprezintă pilonul esențial pentru soluționarea
marilor și complexelor provocări ale acestui secol;
• Profesia de inginer presupune efort continuu, acumulare de
cunoștințe, capacitate de analiza și sinteză, abilități creative și
inovative, capacitate de a rezolva probleme, de a implementa
soluții, capacitate de organizare și conducere de procese de
colective și instituii;
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
• Ingineria reprezintă pilonul pe care se sprijină cele trei
obiective strategice majore pentru economie:
- Creștere inteligentă bazată pe cunoaștere și inovare;
- Creștere sustenabilă prin eficientizarea utilizării resurselor
într-o economie competitivă;
- Creștere bazată pe incluziune socială.
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
• Educația inginerilor trebuie să cultive creativitate, inovare și
antreprenoriat;
• Pregătirea fundamentală solidă cu abilități practice
consistente reprezintă cerințe pentru inginerul viitorului –
conceptul educational STEM include matematica, științele
(fizică, chimia, biologia), tehnologia și ingineria
• Educatia continua a specialistilor este singura care mentine
contactul inginerilor cu noile tehnologii si creste valoarea
resurselor umane ca resursa-cheie pentru intreprinderea
viitorului
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
Ingineria este chemată să răspundă provocărilor secolului al
XXI-lea:
• Utilizarea eficientă și consistentă a energiei solare;
• Producerea de energie prin fuziune nucleară;
• Dezvoltarea de metode eficiente de captare a bioxidului de
carbon;
• Managementul ciclului azotului în natură;
• Soluționarea problemelor legate de necesarul de apă potabilă;
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
• Reabilitarea și îmbunătățirea infrastructurii urbane în
contextul creșterii populației;
• Dezvoltarea
informaticii
medicale
–
bioingineriei,
telemedicinei, echipamentelor asistive;
• Personalizarea producerii și administrării medicamentelor;
• Securitate, protecție a cyber spațiului și prevenire a atacurilor
nucleare;
• Educație avansată personalizată;
• Descifrarea mecanismelor operaționale ale creierului uman și
ingineria mintii.
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
Întrebări
• Ce trebuie făcut pentru a prospera în economia globală?
• Ce rol au cercetarea si inovarea in intreprinderea viitorului?
• Cum se poate crește atractivitatea meseriei de inginer ?
• Pregătirea actuală a inginerilor asigură compatibilizarea cu
cerințele actuale și de perspectivă ale științei și tehnologiei?
• Cum se poate crește diversitatea forței de muncă în inginerie?
Aceste întrebări apar ca deosebit de importante în condițiile în care
tehnologia devine un discriminator esențial pentru succesul în piața globală
de idei, bunuri și servicii.
Provocarile inceputului de mileniu pentru ingineri
• Ingineria are la bază ingineria cunoştinţelor – “know-what” şi
ingineria de proces (KP) – “know-how “
• Știința și tehnologia – două componente esențiale ale
ingineriei: activitățile inginerești se bazează diferențiat pe
știință, dar în mod cert au un nivel corespunzător al
tehnologiei
• Știința ajută să înțelegem lumea în timp ce ingineria ajută la
schimbarea lumii
• Scopul ingineriei este de a produce bunuri utile și de a genera
beneficii umanității
Meta-mijloace asociate
•
•
•
•
•
•
•
•
Integrarea ICT si CPS
Sisteme Inteligente
Managementul cunostintelor
Retele colaborative
Productie bazata pe stiinta
Implementarea ideilor inovative
Leadership/ management strategic/ viziune
Paradigme: C2 – C3 – C4 – CPS – Intelligent CPS
Meta-mijloace asociate
•
•
•
•
•
Comportament reactiv si pro-activ
Obiective flexibile, conectate la resurse si cerinte de piata
Predictabilitate pe termen mediu si lung
Colaborare orientata pe cunostinte
Tehnologii web pentru interoperabilitatea intreprinderilor –
retele de intreprinderi
Context – provocarile secolului 21
• Globalizare – structuri socio-economice complexe si puternic
intercorelate
• Cresterea gradului de retelare si conectionism
• Presiune crescuta a pietei pentru maximizarea profitului
De la economia la societatea bazata pe cunoastere
• Schimbarea paradigmei sociale catre societatea bazata pe
cunostinte & competente (Societatea Globala)
• Cresterea importantei unor tehnologii emergente – ICT, nano,
bio, ingineria materialelor – schimbare accelerata a profilului
profesional
• Trecerea de la structuri centralizate la cele descentralizate
bazate pe autonomie locala si negociere de competente
(Living Labs, Internet of Future Enterprise Systems)
• De la ierarhie stricta catre retele dinamice si reconfigurabile
• Trecerea catre e-economie
De la economia la societatea bazata pe cunoastere
Elemente definitorii ale economiei bazate Trasaturi ale societatii bazate pe
pe cunoastere
cunoastere
• Orientarea spre capitalul intelectual al
afacerilor
• Implicarea directa a resursei umane
capabila sa opereze in sisteme puternic
informatizate si cu baze de cunostinte
• Intensificarea procesului de diseminare
activa a informatiei si cunostintelor
• Utilizarea eficienta a resurselor
naturale si protectia mediului Produse si servicii cu valoare adaugata
mare
•
•
•
•
Calificarea inalta a fortei de munca
Accent pe educatie, cercetare, inovare
Dezvoltare durabila
Emergenta unui nou cadru legislativ si
institutional
• Mecanisme de finantare competitiva
• Dezvoltarea culturii inovarii
• Formarea pe tot parcursul vietii
Rolul educatiei
• Probleme de rezolvat:
– Regandirea invatamantului ca sistem coerent de formare a resurselor
umane pentru o societate bazata pe cunoastere
– Pregatirea adecvata a fortei de munca
– Asigurarea unui sistem adaptiv de perfectionare a cunostintelor in
concordanta cu dinamica sociala
• Solutie: intelegerea rolului care revine fiecarui segment –
social, guvernamental, educational, economic – in societate,
implicarea fiecaruia si o colaborare eficienta
Rolul educatiei
• Stabilitate: din etapa formativa initiala – fixarea unor
cunostinte fundamentale, referitoare la legile naturii si
societatii, formarea capacitatilor de rationament corect,
fixarea unor norme etice de comportament; capacitatea de
autoevaluare a aptitudinilor si abilitatilor personale
• Diversitate/ Curiozitate: din etapa formativa medie –
dobandirea de cunostinte generale despre diverse domenii;
incurajarea explorarii; identificarea interconexiunilor intre
domenii si cunostinte diverse; incurajarea creativitatii si
abordarilor alternative; identificarea corelatiei intre interesele
si aptitudinilor personale
Rolul educatiei
• Adaptivitate/ Reactivitate: din etapa formativa medie deprinderea competentelor de evaluare si autoevaluare;
formarea deprinderilor de comunicare si negociere;
deprinderea capacitatii de a stabili un obiectiv operational si a
planifica pasii si resursele necesare; dobandirea capacitatii de
a stabili alternative de lucru si factorii de selectie ai acestora
• Pro-activitate: din etapa formativa superioara – stabilirea de
obiective strategice; estimarea evolutiei pe baza istoricului;
stabilirea de modele functionale si actualizarea lor; stabilirea
unui plan de formare personal, pe baza preferintelor,
aptitudinilor si capacitatii personale si a evolutiei economicosociale
Rolul educatiei
• Flexibilitate: pe tot parcursul formativ si al vietii profesionale
active:
– capacitatea de a selecta/schimba domeniul de activitate, in
functie de constrangerile economico-sociale , formarea
profesionala anterioara, aptitudinile individuale,
– posibilitatea de specializare intr-un domeniu strict delimitat;
– posibilitatea de actualizare si aliniere a cunostintelor deja
dobandite intr-un domeniu dat in conformitate cu evolutia
tehnologica
printr-un plan personalizat de dobandire si acreditare de
cunostinte si competente modulare, bine definite;
Sistem continuu de formare: de la 5 la 90 de ani
Studiu de caz: ingineri
- Selectie pentru etapa formativa superioara pe baza:
aptitudinilor identificate, cunostintelor acumulate,
competentelor dobandite si preferintelor exprimate
- Etapa formativa superioara de baza: aprofundarea
cunostintelor fundamentale (matematica, fizica, informatica si
comunicatii, chimie, biologie), dezvoltarea capacitatilor de
rationament, de comunicare specifica, de rezolvare de
probleme
Sistem continuu de formare: de la 5 la 90 de ani
- Etapa formativa superioara medie (licenta): acumularea de
cunostinte tehnice generale in domeniile mecanicii,
electrotehnicii, electronicii, ingineriei sistemelor,
calculatoarelor etc. (formarea domeniala) si sociologie,
legislatie, economie, management (formarea si deschiderea
socio-economica) – inginer practician
- Etapa formativa superioara (master): specializarea intr-un
domeniu selectat, dobandirea si demonstrarea de
competenta si autonomie profesionala – inginer de conceptie
Sistem continuu de formare: de la 5 la 90 de ani
- Formarea pe tot parcursul vietii:
 Training – conectarea la - si formarea pentru problematica specifica a
unei companii (utilizarea unei tehnologii anume, deprinderea regulilor
si culturii organizationale, patternuri de rezolvare de probleme) –
formare pragmatica, de regula conforma strategiei companiei
 Formare profesionala – generala, strategica – actualizarea
cunostintelor de baza, deschidere spre un domeniu conex – formare
generalist-pragmatica, intr-un centru de formare profesionala, orientat
spre rezolvarea de probleme generice, cu aplicatii in companii
Sistem continuu de formare: de la 5 la 90 de ani
- Formarea pe tot parcursul vietii:
 Formare pentru cercetare si invatamant: doctorat: orientat spre
cresterea capacitatii de inovare , abordari noi in rezolvarea de
probleme, deschiderea de directii noi de cercetare, definirea de
probleme noi, identificarea de noi conexiuni intre cunostinte din
domenii diferite – generica, in cadrul unei universitati sau a unui
institut de cercetare
Cu caracter profund formal – cercetare fundamentala
Cu caracter formal/ aplicativ – cercetare aplicativa
Impact asupra economiei bazate pe cunoastere
•
•
•
•
•
•
Proiectarea integrata a proceselor si produselor
Cresterea eficientei IMM
Cresterea profitului
Dezvoltarea regionala si colaborarea internationala
Dezvoltare sustenabila si economie ecologica
Exploatarea creativitatii si a capacitatilor inovative ale
resurselor umane
• Managementul integrat al resurselor si cunostintelor
Tendinte
•
•
•
•
•
•
Noi tipuri de intreprinderi, cu nivel ridicat de adaptabilitate
ICT – integrate in toate produsele si procesele
Colaborare bazata pe cunostinte
Productie bazata pe stiinta
Tehnologii web pentru interoperabilitatea intreprinderilor
Retele de intreprinderi
Particularitati ale cercetarii in inginerie
• Activităţile inginereşti implică în mare măsură cunoştinţele
tacite
• Ingineria practicată este o activitate cu un puternic conţinut
creativ iar intuiţia joacă un rol important în actul creativ
Ingineria presupune:
– dezvoltarea de noi cunoştinţe (ştiinţă)
– realizarea de noi obiecte (tehnologie)
– elaborarea de noi cai de lucru de a realiza si a crea noi
produse utile sau servicii (praxis, practica)
Particularitati ale cercetarii in inginerie
Particularitati ale cercetarii in inginerie
• Ingineria și inovația tehnologică – drivere ale economiei și
calității vieții
• “Concepe - proiectează - implementează - operează”
elemente esențiale ale activității inginerești care vizează
conexiunea naturală între INGINERIE - ȘTIINȚĂ și TEHNOLOGIE
• Ingineria este susținută de știință, tehnologie și practică
Particularitati ale cercetarii in inginerie
• Cercetarea în inginerie presupune cunoaștere avansată,
abilități creative, capacitate de a finaliza, capacitate de a testa
și valida rezultate aplicate
• Cercetarea în inginerie presupune resurse umane calificate,
infrastructură de cercetare, posibilități de implementare
pentru a valida rezultate
• Inginerii trebuie să lucreze în grupuri interdisciplinare
complexe în contextul evoluției rapide a tehnologiilor,
globalizării și schimbărilor climatice
Particularitati ale cercetarii in inginerie
• Cercetarea inginerească: dezvoltarea de idei, procese,
materiale și dispozitive care contribuie la imbunătățirea
calității vieții oamenilor
• Cercetarea și inovarea inginerească:
• contribuții la dezvoltarea științei și tehnologiei
• impact societal major
• Educație – Cercetare – Inovare → Economia bazată pe
cunoștințe
Economia bazata pe cunostinte
• Educația și creativitatea cetățenilor – elemente esențiale ale
dezvoltării societății
• Dezvoltarea durabilă globală influențată major de dezvoltarea
regională inegală, accesul limitat și inegal la resurse inclusiv la
educație și cultură;
• Sistemul de educație la nivel global este într-o reală regândire
și restructurare încercând să răspundă provocărilor globalizării,
ale societății bazată pe cunoaștere și competitivitate;
Economia bazata pe cunostinte
• Noua societate bazată pe cunoştinţe presupune creşterea
nivelului de pregătire profesională a tuturor membrilor
societatii si implicarea directa în crearea de bunuri şi produse
inovative pentru dezvoltarea şi auto-reglarea economiilor
bazate pe inovare si creaţie.
• Dezvoltarea reţelelor inovative globale şi impactul lor
potenţial asupra performanţelor economiei reprezintă un
factor cheie în adoptarea unor politici care să faciliteze
dezvoltarea de noi întreprinderi inovative.
Economia bazata pe cunostinte
• Prin transmiterea cunoașterii în societate și prin cooperare cu
mediul economic, universitatile contribuie la dezvoltarea
capitalului intelectual, la creșterea productivității și inovării.
• Procesul de formare a resurselor umane trebuie regândit şi
orientat spre dezvoltarea de noi competenţe şi abilităţi care să
permită înţelegerea schimbării ca pe o oportunitate, în noua
societate bazată pe cunoaştere.
• Creşterea capacităţii inovative, valorificarea capacităţii
creatoare prin transferul de cunoştinţe, produse şi tehnologii
în mediul economic reprezintă unul dintre factorii
determinanţi ai progresului socio-economic.
Economia bazata pe cunostinte
• Prin transmiterea cunoașterii în societate și prin cooperare cu
mediul economic, universitatile contribuie la dezvoltarea
capitalului intelectual, la creșterea productivității și inovării.
• Procesul de formare a resurselor umane trebuie regândit şi
orientat spre dezvoltarea de noi competenţe şi abilităţi care să
permită înţelegerea schimbării ca pe o oportunitate, în noua
societate bazată pe cunoaştere.
• Creşterea capacităţii inovative, valorificarea capacităţii
creatoare prin transferul de cunoştinţe, produse şi tehnologii
în mediul economic reprezintă unul dintre factorii
determinanţi ai progresului socio-economic.
Economia bazata pe cunostinte
• Trecerea de la economia bazată pe resurse la economia bazată
pe cunoaștere impune regândirea întregului sistem de
educație-cercetare și inovare în contextul globalizării
• Se impune crearea centrelor strategice de excelență în știință,
tehnologie și inovare cu participarea integrată a universităților,
institutelor de cercetare și mediul de afaceri
• Inginerii trebuie pregătiți pentru a învăța pe întregul parcurs al
vieții și pentru a colabora în echipe interdisciplinare
• Inginerii trebuie să probeze capacitatea de a înțelege și
tranforma inovațiile tehnologice în produse viabile-vandabile
Reteaua Nationala
de Centre de Consultanta si Pregatire a Resurselor Umane
Educatia tertiara
Formare profesionala
continua
Training specializat
Locatie: universitati
Caracteristici: predominant formala, generica,
bazata pe concepte si modele adaptabile,
Moderat dependenta de tehnologii si implementare,
Centrata pe rationamente; relativ si inerent rigida,
confirmata
Locatie: CCPRU
Caracteristici: ?
Locatie: companii
Caracteristici: predominant aplicativa,
particularizata, bazata pe metode si tehnici definite,
Puternic dependenta de tehnologii si implementare,
Centrata pe rezultate; adaptata la necesitati
punctuale, actuala
Reteaua Nationala
de Centre de Consultanta si Pregatire a Resurselor Umane
• Caracteristici ale formarii oferite:
 Flexibilitate: portofoliu bogat de cursuri/ consultanta in
construirea traseului formativ individualizat
 Actualitate: cursuri bazate pe cele mai noi dezvoltari
tehnologice/ consultanta pentru alegere informata de solutii
organizationale si tehnologii
 Caracter hibrid teoretic & aplicativ/ consultanta pentru
rezolvarea problemelor concrete
 De nivel european – acorduri de colaborare, consultanta si
schimb de cursuri & formatori cu entitati similare
Reteaua Nationala
de Centre de Consultanta si Pregatire a Resurselor Umane
• Concepte de baza:
 Adaptivitate – portofoliul de cursuri este actualizat pe baza
solicitarilor
 Comunicare – cu formatorii si cu colegii de studii
 Implicare – orice specialist de prestigiu poate deveni
formator in cadrul retelei; consiliile de coordonare ale
centrelor includ specialisti din mediul economic
 Personalizare – structura cursurilor include module de lucru
individual; traseul formativ poate fi individualizat
Reteaua Nationala
de Centre de Consultanta si Pregatire a Resurselor Umane
• Domenii de formare:
 Automatica avansata (40)
 Tehnologia informatiilor si comunicatii (80)
 Managementul cunostintelor (7)
 Probleme legate de mediu (7)
Reteaua Nationala
de Centre de Consultanta si Pregatire a Resurselor Umane
• Caracteristici cursuri:
• Durata intre 36 si 42 ore (curs + aplicatii/ prezenta + e-learning),
completat cu studiu individual
• Raportul ore prezenta/ e-learning: intre 30%/70% si 50%/ 50%,
in functie de specificul cursului.
• Structura modulara – alternand module de prezenta cu module
de lucru individualizat
• Prezenta la cursuri poate fi reala sau virtuala (cu conditia unei
conexiuni pe internet) – dar obligatoriu participativa
Reteaua Nationala
de Centre de Consultanta si Pregatire a Resurselor Umane
• Caracteristici formatori:
– Cunoasterea domeniului si subiectului cursului
– Calitati de comunicare
– Competente de formator
– Capacitati de moderator si de consultanta
Rezultate finale
• Reteaua Nationala de Centre de Consultanta si Pregatire a
Resurselor Umane pentru personal inalt calificat si pentru
manageri/ antreprenori
• Catalog dinamic de cursuri (~ 100): disponibil pentru
preinscrieri si actualizari la
http://www.comhightech.ro/chestionar-specializari.php
• Sistem flexibil, inteligent, de instruire la distanta (inclusiv
instruire personalizata)
• Biblioteca la nivelul retelei nationale
Va multumesc pentru atentie !