Transcript Pliant_valorificarea namolului info generale

EXTINDEREA ŞI REABILITAREA
INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APĂ UZATĂ
ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA
(VALEA JIULUI)
Proiect co-finantat din Fondul de Coeziune
Aspecte privind namolurile de epurare
Consumul uman de apa, indiferent de natura lui (industrial, menajer),
conduce la generarea de ape uzate care, datorita continutului de
substante poluante, necesita un proces de tratare (epurare) pentru a
putea fi reintroduse in circuitul natural fara riscuri pentru sanatatea
umana si mediul inconjurator.
In general, procesul de epurare a apelor uzate este un proces complex,
care cuprinde mai multe trepte de tratare ce retin diferitele tipuri de
materii reziduale organice sau anorganice, grosiere sau fine, existente in
apele uzate, si care urmareste obtinerea parametrilor calitativi ce permit
evacuarea apelor uzate tratate intr-un receptor natural (rau) fara a se
produce poluarea acestuia.
In urma procesului de epurare a apelor uzate rezulta un produs
secundar, denumit namol de epurare, care reprezinta, de fapt, un
produs indirect al activitatilor antropice.
Procesele de epurare a apelor uzate concentreaza si elimina materiile
reziduale din apele uzate tratate. Aceste materii reziduale concentrate, in
amestec cu apa, formeaza namolul de epurare.
Astfel, namolul de epurare poate contine o varietate de compusi
dizolvati sau in suspensie, din care unii au valoare agronomica (compusi
cu azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, silicati, aluminati, materie
organica, oligoelemente – bor, cobalt, selenium, iod, etc.), iar altii
reprezinta potentiali poluanti (metale grele, compusi organici, organisme
patogene).
Caracteristicile namolului de epurare depind de natura poluantilor si
gradul de poluare al apelor uzate supuse epurarii si de metodele de
tratare a namolurilor.
Surse de namol
Principalele surse de namol de epurare sunt reprezentate de statiile de
epurare a apelor uzate menajere si/sau industriale.
Aditional, in categoria namolurilor sunt considerate si namolurile de la
tratarea apei potabile rezultate din statiile de tratare a apei. In general,
namolul de tratare contine compusi organici sau anorganici existenti in
apa prelevata din surse naturale sau asociati cu hidrogeologia de fond si
substante chimice asociate cu procesul de tratare a apei potabile, iar
cantitatile de namol de tratare generate sunt mult mai mici decat cele de
namol de epurare provenite de la statiile de epurare.
Tratarea namolului
Namolul de epurare este supus unor procedee de tratare, in vederea
reducerii cantitatii si asigurarii unor parametrii de calitate care sa permita
evacuarea acestuia in conditii de siguranta pentru sanatatea umana si
mediul inconjurator.
Procedeele de tratare a namolului includ:
•ingrosarea si deshidratarea namolului (mecanica sau naturala – paturi
de uscare), in vederea reducerii continutului de apa si a volumenlor de
namol;
•conditionarea namolului (chimica sau termica) pentru cresterea
eficientei proceselor de ingrosare sau de deshidratare a namolului.
Aditional, conditionarea namolului poate contribui si la eliminarea
potentialilor agenti patogeni;
•stabilizarea namolului (chimica sau biologica – fermentare aeroba sau
anaeroba) in vederea reducerii fermentabilitatii acestuia (reducerea
materiilor organice biodegradabile), a mirosurilor si eliminarii
potentialilor agenti patogeni.
Gestionarea namolului tratat
Namolul de epurare, fiind un deseu rezultat din activitatile antropice, intra
sub incidenta reglementarilor legale referitoare la deseuri, care
prioritizeaza optiunile de gestionare a acestora in vederea reducerii
efectelor negative asupra mediului, optiunea ultima fiind considerata cea
a eliminarii intr-un depozit de deseuri. Producatorii de deseuri au obligatia
de a identifica si utiliza toate posibilitatile de valorificare a deseurilor
inaintea eliminarii acestora prin depozitare finala.
Astfel, in conformitate cu ierarhia gestionarii deseurilor,
namolul de epurare trebuie valorificat ori de cate ori
este posibil inaintea depozitarii finale.Deoarece namolul
de epurare contine compusi cu proprietati agronomice
utile (materii organice, azot, forfor, potasiu, calciu,
magneziu, microelemente, etc), principala modalitate de
valorificare a acestuia vizeaza utilizarea in agricultura,
nefiind insa excluse posibilitatile de utilizare in
silvicultura sau pentru remedierea terenurilor
degradate.
Aceasta modalitate de valorificare a namolului trebuie aplicata astfel incat sa nu
dauneze calitatii solului si sa nu prezinte riscuri pentru sanatatea omului, a animalelor
si pentru mediul inconjurator. Pentru utilizarea in agricultura, sunt stabilite cerintele
minime de calitate, atat pentru pentru namolul utilizat in agricultura, cat si pentru solul
pe care se aplica namol, precum si obligatiile producatorilor si utilizatorilor de namol
sau atributiile autoritatilor competente.
Urmatoarea alternativa de gestionare a namolului de epurare o reprezinta
recuperarea energiei din namol prin incinerarea acestuia in incineratoare de
deseuri sau coincinerarea in fabrici de ciment sau termocentrale. Aceste
optiuni sunt insa conditionate de mai multi factori: existenta
incineratoarelor, costurile asociate tratarii namolurilor pentru a corespunde
cerintelor specifice in vederea incinerarii/coincinerarii.
Optiunea ultima in ceea ce priveste evacuarea namolului o reprezinta
eliminarea acestuia prin depozitare finala in cadrul unui depozit de deseuri,
fiind recomandata doar in cazul in care nu exista alta cale de eliminare sau
de valorificare a namolului.
Surse de namol in Valea Jiului
Pentru imbunatatirea calitatii apelor uzate epurate, Proiectul “Extinderea
si reabilitarea infrastructurii de apa si apa uzata in Judetul Hunedoara
(Valea Jiului)” include extinderea Staţiei de epurare a apei uzate
Dănuţoni, prin marirea capacitatii de tratare a apelor uzate orasenesti si
instalarea unei trepte de tratare tertiara (biologica) care sa conduca la
reducerea continutului organic si eliminarea azotului in exces din apele
evacuate in raul Jiu.
Statia de epurare Danutoni nu colecteaza si nu trateaza ape uzate
industriale, astfel ca namolul rezultat in urma procesului de epurare are
in principal o compozitie apropiata de cea a apelor uzate menajere.
Proiectul prevede si modernizarea liniei existente de tratare a namolului,
care va cuprinde, in principal: instalatie mecanica de ingrosare,
fermentator anaerob, cu recuperarea biogazului, instalatie mecanica
secundara de ingrosare, instalatii de deshidratare si zona depozitare
temporara namol tratat inaintea evacuarii.
Linia de tratare va fi folosita atat pentru tratarea namolului generat in
cadrul Statiei de epurare Danutoni, cat si a cantitatilor (mai mici) de
namol generate in Statia de epurare Uricani si in statiile de tratare a apei
din Valea Jiului.
EXTINDEREA ŞI REABILITAREA INFRASTRUCTURII DE APĂ ŞI APE
UZATE ÎN JUDEŢUL HUNEDOARA (VALEA JIULUI)
Autoritatea de Management POS Mediu
Calea Serban Voda, nr 30-32 sector 4
Bucureşti
Tel: 021 300 62 50
Fax:021 316 07 78
[email protected]
Organismul Intermediar Timisoara, Regiunea 5 Vest
Str. Amurgului nr. 1,
Timişoara
Tel: 0256/226675
Fax: 0356/819064/ 0256/226675
E-mail: [email protected]
SC APA SERV Valea Jiului SA
Unitatea pentru Implementarea Proiectului
Strada Cuza Voda 23, Petroşani, Judeţul Hunedoara
Tel: 0254.543.144
Fax: 0254.546.672
[email protected]
www.asvj.ro
Pentru informaţii detaliate despre celelalte programe
cofinanţate de Uniunea Europeană, vă invităm să vizitaţi
www.fonduri-ue.ro”.
Conţinutul acestui material nu reprezintă în mod
obligatoriu poziţia oficială a Uniunii Europene sau a
Guvernului României
Proiect cofinantat din Fondul de Coeziune