Transcript esuturivegetale10

Ţesuturi vegetale
Def.
Ţesutul este format din celule care
au aceeaşi origine, aceeaşi
structură şi care îndeplinesc
aceeaşi funcţie.
Clasificarea ţesuturilor
După gradul de diferenţiere a
celulelor distingem:
 Ţesuturi
embrionare
 Ţesuturi definitive
Ţesuturile embrionare (meristeme)
Sunt ţesuturi tinere
 Celulele se divid
intens
 Ulterior se diferenţiază
şi se specializează
formînd ţesuturi
definitive
Caracteristicile celulelor:
 mici
 rotunde
 cu pereţi subţiri
 fără spaţii între ele
 cu nucleu mare

Embrionul seminţei
este format din
meristeme, de
aceea meristemele
mai sunt numite de
unii histologi şi
ţesuturi
embrionare.
Clasificarea meristemelor
După poziţia pe care o ocupă în organele
plantelor:
 Apicale - în vârful rădăcinii, tulpinii,
ramurilor, determină creşterea acestora.
 Intercalare - se întâlnesc la graminee
deasupra nodurilor şi determină creşterea
în lungime a internodurilor.
 Laterale - sunt dispuse în jurul axului
plantei, determină creşterea în grosime.
După origine şi gradul de dezvoltare,
meristemele se clasifică în:
 Primordiale-
sunt cele care apar din
primele diviziuni ale zigotului şi
alcătuiesc embrionul seminţei.
 Primare- iau naştere din cele
primordiale.
 Secundare- cambiul şi felogenul.
Cambiul - zona
generatoare liberolemnoasă - apare
între elementele de
lemn şi de liber
primar, generând
spre exterior liber
secundar şi spre
interior elemente
de lemn secundar.
Felogenul - zona
generatoare
subero-felodermică
– generează suber
secundar spre
exterior şi feloderm
spre interior.
Ţesuturi definitive
Ţesuturi de apărare (de acoperire,
de protecţie)
 Sunt
ţesuturi definitive care învelesc
organele plantelor şi au rol de a le
apăra împotriva agenţilor externi.
Ex:
 Epiderma
 Piloriza
 Suberul secundar






Un singur strat de
celule vii.
Celule turtite, strâns
unite între ele.
Pereţi laterali cu
ondulaţii.
Celule lipsite de
cloroplaste (exceptie
la ferigi, plantele de
apă şi de umbră).
Pereţii externi pot fi
cerificaţi, mineralizaţi.
Epiderma rădăcinii se
numeşte rizodermă.
Epiderma
Formaţiuni epidermice
Stomatele
Formaţiuni epidermice
prin care se stabilesc
legături între mediul
înconjurător şi
ţesuturile aflate sub
epidermă.
Alcătuire:
 Două celule stomatice
reniforme, cu
cloroplaste.
 Orificiu - ostiolă.

Perii


Formaţiuni epidermice
ce apar prin creşterea
şi alungirea
membranelor externe
ale celulelor
epidermice.
Apără planta contra
radiaţiilor solare, alţii
sunt agăţători,
absorbanţi sau
secretori, etc.
Piloriza (scufia, caliptra)

Masiv de celule
care protejează
vârful rădăcinii de
particulele dure de
sol.
Suberul secundar



Este un ţesut de
protecţie care ia
naştere prin
activitatea felogenului.
După exfolierea
epidermei preia rolul
de apărare.
Este format din celule
moarte, turtite, fără
spaţii între ele, cu
membranele
impregnate cu
suberină.
Ţesuturi fundamentale (trofice, de
hrănire)
Au răspândirea cea mai mare în organele
plantelor.
 Sunt alcătuite din celule vii, cu pereţi
subţiri, cu spaţii între celule.
 Se mai numesc şi parenchimuri.
 Clasificare:
 Ţesuturi de absorbţie.
 Ţesutuir de asimilaţie.
 Ţesuturi de depozitare.

Ţesuturile de absorbţie

Se află la rădăcină,
în zona perişorilor
absorbanţi.
Ţesuturi de asimilaţie
(parenchimuri clorofiliene,
clorenchimuri)
Formate din celule
bogate în
cloroplaste.
 Ocupă zonele de la
periferia plantei,
sub epidermă.
 Fac fotosinteză.

Ţesuturi de depozitare
 Depozitează
substanţe de rezervă.
 Depozitează apă (ţesuturi acvifere).
 Depozitează aer (ţesuturi aerifere).
Ţesuturi care depozitează
substanţe de rezervă
Sunt alcătuite din
celule cu mebrane
subţiri şi lipsite de
cloroplaste.
 Se întâlnesc în
rădăcini, rizomi,
bulbi, tuberculi,
seminţe, fructe,
etc.

Ţesuturi care depozitează apă

Se întâlnesc la
plantele care
trăiesc în regiunile
secetoase sau pe
terenurile
sărăturate.
Ţesuturi care depozitează aer
Se întâlnesc la
plantele acvatice şi
la plantele din
mlaştini.
 Sunt alcătuite din
celule cu spaţii
mari între ele, în
care se
depozitează aerul.

Evaluare
Ce tip de ţesut este
prezentat în
imagine?
 caracterizaţi
celulele.

Ce tip de ţesut este
cambiul?
 Ce generează
cambiul?

Ce tip de ţesut este
felogenul?
 Ce generează
felogenul?

 Daţi
exemple de ţesuturi de apărare.
Care sunt formaţiunile epidermice?
Daţi exemple de ţesuturi
fundamentale (trofice, de hrănire)
Ce este ţesutul?
The end