Transcript Dr. Alupoaiei Iancu Alexie Ciprian – Raţionalitate, cauzalitate

,,Această lucrare/articol a beneficiat de suport financiar prin proiectul ,,Rute de excelență academică în cercetarea doctorală și postdoctorală – READ”, Contract nr. POSDRU/159/1.5/S/137926, proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul
Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013.”
Sublinierea
importanței
pe
care
o
are
tripletul
pentru teoria
economică aplicată – în vederea acestui fapt, topicul
aferent va fi studiat în raport cu problema consumatorului
în cazul economiei României.

John Maynard Keynes (1936) formulează ipoteza venitului absolut prin
definirea unei relații stabile, și nu neapărat lineară, între consum și venit.

Milton Friedman (1957) observă că volatilitatea consumului e mai redusă
decât cea a venitului curent și arată că indivizii iau decizii de consum pe
baza venitului permanent și nu a celui curent.

Robert Hall (1978,1988) evidențiază faptul că dacă premisa lui Friedman
este respectată, atunci consumul este predictibil decât de la o perioadă la
alta.

Robert Barro (1979) subliniază implicațiile pe care le are modul în care
gospodăriile iau deciziile de consum asupra sectorului fiscal.

Hansen, Sargent și Tallarini (HST,1999) descriu problema lui Hall
(1978) în termenii maximizării funcției de utilitate.

Sunt definite următoarele legi de tranziție între stări pentru
înzestrarea cu capital și dinamica șocurilor permanente ce afectează
înzestrarea cu capital:

Definind utilitatea marginală în consum ca
obținută va fi:
, ecuația Euler


Modul în care gospodăriile iau decizii cu privire la consum influențează
ipotezele de testare ale unor politici în cadrul modelelor DSGE, dar mai
important este că afectează pierderile de bunăstare ca urmare a fluctuațiilor în
consum, administrarea politicilor fiscale și inclinația marginală spre
economisire.
Testarea standard a modului în care gospodăriile iau decizii cu privire la
consum în cazul economiilor emergente poate conduce la concluzii incerte.


În vederea studierii directe a problematicii înaintate de Hall (1978) cu privire la
venitul permanent, problema consumatorului a fost rezolvată utilizând o abordare
bazată pe programarea linear-pătratică (LP), fiind ulterior calibrat Bayesian.
Descompunerea șocurilor arată faptul că venitul din muncă (proxy pt. venitul
permanent), își schimbă senzitivitatea față de șocurile asupra cererii în urma
survenirii crizei financiare și economice.



Șocurile asupra productivității încep să aibă un impact mai important pentru
evoluția consumului în special după survenirea crizei financiare.
Teoria lui Hall (1978) este respinsă în cazul țării noastre de rezultatele obținute.
Exerciții diferite de calibrare și estimare evidențiază un rol mai redus al șocurilor
asupra productivității asupra evoluției consumului.

Utilizarea unui proces de tip Ornstein-Uhlenbeck (OU) cu salturi Poisson
pentru modelarea dinamicii consumului:

Pentru a estima modelul OU cu salturi a fost utilizată următoarea
aproximare a funcției de densitate a procesului:

Estimarea parametrilor a fost pe baza abordării de tip Random Walk
Metropolis-Hastings (RWMH), în care probabilitatea de acceptare a noilor
parametri extrași din distribuțiile marginale țintă este:

Funcţiile de repartiție pentru simulările realizate cu metoda Monte Carlo – utilizând
parametrii estimați au fost simulate 10,000 de traiectorii posibile ale consumului
pentru fiecare model - cea mai ridicată performanţă de aproximare a fost
înregistrată de modelul OU cu salturi negative (sursa: Alupoaiei, 2013).

O altă modalitate de testare a influenței salturilor asupra seriei log-diferențiate a
consumului este investigarea efectelor acestora asupra volatilității integrate
(realizate în sensul dat de Andersen și Bollerslev,1998)

Aït-Sahalia şi Jacod (2011) propun o serie de statistici și de teste de tip LR
(Likelihood Ratio) pentru a investiga influența componentelor unui model de
difuzie manifestată asupra volatilității realizate, detectabile în timp discret.

Ce le patru teste sunt: T1T3-
și T4-
, T2-

Urmând ideea lui Working (1960), a fost investigat efectul scăderii frecvenței în
cazul ipotezei de venit permanent – o abordare bazată pe volatilitățile integrate
(sursa: Alupoaiei, 2013)
ambele abordări indică prezența salturilor în consum

Pe baza parametrilor estimați cu modele ARMA, s-au realizat 300,000 de simulări
pentru evoluția venitului din muncă și 100,000 de simulări pentru evoluția
consumului, prin metoda Monte Carlo – a fost reaplicată apoi metodologia lui AïtSahalia şi Jacod (2011) pentru datele simulate (sursa: Alupoaiei, 2013).

Exitinzând optica lui Working cu privire (1960) cu privire la neconcordanța
informațională între venit și consum, am calibrat modelul lui Pische (1991) pentru
a investiga implicațiile seturilor de informații la nivel agregat și individual, precum
existența rigidităților nominale.


Rezultatele calibrării modelului lui Pische (1991) pentru economia României indică
faptul că răspunsul la varianța relativă a șocului agregat va fi mai ridicată în
prezența rigidităților informaționale.
Răspunsurile obținute vor înregistra magnitudini asemănătoare în cele două cazuri
doar pentru valori ridicate ale șocului agregat.

Varianta modernă formulată de Hall (1978) cu privire la teoria venitului
permanent a lui Friedman (1957) a fost testată de Alupoaiei (2013) pe cazul
României prin verificarea ipotezei legate de raționalitatea în sens Lucas a
gospodăriilor.

În acest sens. Alupoaiei (2013) a urmat abordarea lui Campbell (1987) și
Campbell și Deaton (1989) ce vizează testarea ipotezei cu privire la
existența unui set superior de informații.

Abordarea lui Campbell și Deaton (1988), este recunoscută în literatură
drept modelul de “economisire pentru o zi ploioasă “ descrie
comportamentul gospodăriilor cu privire la consum și economisire de-a
lungul fazelor ciclului economic:

Modelul lui Campbell și Deaton (1988) este implementat prin estimarea
unui VAR(1) în formă redusă:

Alupoaiei (2013) propune un model cu parametri variabili în timp şi
volatilitate stohastică a inovațiilor pentru testarea importanței economisirii
în afectarea venitului.
Considerând sensul structural definit de Campbell (1988) şi Campbell şi
Deaton (1989), gospodăriile din România nu sunt înzestrate cu un set
superior de informaţii, deci nu sunt raţionale în sens Lucas .
 Această concluzie este evidențiată și de coeficientul de corelație de doar
64,7 % dintre anticipațiile gospodăriilor (aproximate cu modelul VAR prin
prognoza nerestricționată a venitului) și rata de economisire observată
empiric.

Alupoaiei (2013) utiliează abordările lui Campbell (1988) și Campbell și
Deaton (1989) pentru testarea implicațiilor pe care le are conținutul setului
de informații cu care sunt înzestrați agenții.
 În condițiile în care economisirea are putere de predicţie asupra ratei de
creştere a venitului, atunci condiţia de ortogonalitate implică şi o netezire a
consumului – rezultatele evidențiază faptul că economisirea cauzează
Granger evoluția venitului din muncă într-o abordare univariată.

Pentru robustificarea concluziilor finale, Alupoaiei (2013) analizează
cauzalitatea Granger și în cazul multivariat.
 Rezultatele sunt însă aceleași și indică faptul că economisirea cauzează
Granger evoluția venitului
mecanismele de transmisie sunt diferite de
cele descrise de Campbell şi Deaton (1989) pentru o economie matură, din
moment ce cauzalitatea dintre economisire și venit este una pozitivă.
 Modelele VAR au fost estimate și cu GLS, însă rezultatele au indicat
aceleași concluzii.


Pentru testarea diferitelor teorii cu privire la evoluția consumului,
Alupoaiei (2013) a propus următoarea metodologie ce pornește de la un
model VAR(2) în formă redusă pentru evoluția consumului și cea a
venitului din muncă:

Pe baza unei abordări de tip Minnesota Prior, pentru evoluția consumului
sunt realizate specificații ex ante astfel încât să se respecte ipotezele
diferitelor teorii – au fost proiectate 5 modele în acest sens.

Pentru stabilirea a priori a parametrilor este folosită o extensie a abordării
Minnesota Prior, recunoscută în literatură sub numele de metoda
Independentă a Inversei Normalei Wishart.

Specificațiile ex ante cu privire la evoluția consumului sunt formulate
astfel încât să respecte ipotezele diferitelor teorii ;I sunt realizate prin
restricționarea elementelor din matricea de varianță-covarianță a
parametrilor fixați a priori:


Odată construite modelele, validitatea ipotezelor cu privire la evoluția consumului
a fost realizată pe baza unor prognoze în afara eșantionului cu ajutorul modelului
VAR(2). Prognozele au fost elaborate pe un orizont de un trimestru, iar fereastra
mobilă a fost de 16 trimestre.
Realizarea de prognoze pe baza Modelului 2 – seria de venit desezonalizată cu
Census X12 (sursa: Alupoaiei,2013).


Performanța celor patru modele a fost comparată pe baza unor metrici.
Prognozele au fost derulate separat pentru varianta în care venitul a fost
desezonalizat cu CensusX12 și Tramo Seats.

Posch şi Trimborn (2013) propun o abordare prin care analizează
rolul incertitudinii generate de salturi de tip Poisson pentru
comportamentul unui consumator reprezentativ ce activează într-o
economie de tip RBC (Real Business Cycle):

Acest model se rezolvă prin utilizarea algoritmului numeric de tip
Waveform Relaxation, ce presupune găsirea, prin pași iterativi, a unui
punct fix pentru care soluția optimală să fie similară celei obținute
într-un sistem determinist. Modelul lui este calibrat pentru cazul
României pe baza estimării unui model RBC și a parametrilor
estimați cu modelul Ornstein-Uhlenbeck cu salturi Poisson

Rezultatele oferite de Alupoaiei (2013) arată că: i) incertitudinea generată
de evenimente rare (Poisson) determină efecte de economisire preventivă
(de exemplu scade inclinație marginală după survenirea crizei) ; ii ) saltul în
consum este neliniar în nivelul de capital.

Hansen și Sargent (2000, 2001, 2003) introduc o nouă abordare de
determinare a deciziilor optimale într-o serie de probleme economice
bazate pe metode de control robust (sursa: Hansen ;I Sargent, 2007).
Metodele de control robust definite de Hansen și Sargent conturează o
abordare diferită în vederea determinării politicilor optimale spre deosebire
de soluțiile oferite de metodele clasice de econometrie și control optimal.
 Abordarea lor practic reformulează condiția de echivalență certă din
metoda LP prin luarea în considerare a incertitudinii existente.


HST (1999) utilizează metode de control robust în condiții de echilibru
general pentru determinarea optimală a politicii de consum în cazul
modelului lui Hall (1978) – calibrarea Bayesiană a modelului HST arată o o
reducere a magnitudinii răspunsului consumului la un șoc de cerere spre
deosebire de abordarea LP .

Gali (2007) utilizeză un model DSGE cu agenți eterogeni pentru a analiza
echivalența Ricardiană – potrivit ipotezei lui Barro (1979) agenții
Ricardieni anticipează modificări ale politicilor fiscale și ajustează deciziile
de consum în conformitate (sursa: Alupoaiei, 2013).

Agenţii Ricardieni percep că reducerea din prezent a taxelor va fi urmată în
viitor de o creştere a lor pentru a echilibra balanţa fiscală; o creștere a
consumului guvernamentel în prezent va fi urmat în viitor de o creștere a
taxelor.