Transcript Bune practici pentru prevenirea expunerii la agenţi chimici în construcţii Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Muncii, Bucureşti Dr.ing.

Bune practici pentru prevenirea expunerii la agenţi
chimici în construcţii
Institutul National de Cercetare Dezvoltare pentru Protecţia Muncii,
Bucureşti
Dr.ing. Steluţa NISIPEANU
Chim. Sanda POP
Biol. Anca RACOVITA
Ing. Raluca ŞTEPA
Agent Chimic
definiţie conform NGPM /2002
Orice element sau compus chimic, singur sau în
amestec, în stare naturală sau fabricat, utilizat sau
eliberat, inclusiv ca deşeu, din orice activitate,
indiferent dacă este sau nu produs intenţionat şi este
sau nu pus pe piaţă.
Expunerea la Agenţi Chimici in Construcţii
COMPUŞI ANORGANICI
 Pulberi de siliciu liber cristalin- din nisipuri şi alte materiale
 Azbest – din materiale izolante, acoperişuri, pardosele, etc
 Crom, cadmiu, cobalt -din cimenturi
 Oxizi de azot , monoxide de carbon – de la sudură (în mediu CO2), tăiere cu
flacără oxi-acetilenică
COMPUŞI ORGANICI
 Benzopiren şi alte HAP-uri – din smoală, mortar sintetic
 Solvenţi – de la vopsele, agenţi de degresare, adezivi, etc,
 Acrilamida – de la materiale izolante
Pericole pentru sănătate asociate agenţilor
chimici prezenţi în construcţii (1)
COMPUŞI ANORGANICI
Bioxid de siliciu liber cristalin - silicoză, deficienţe pulmonare
 Azbest - azbestoză, cancer pulmonar, deficienţe pulmonare
Crom, cadmiu, cobalt - dermatite, dermatoze, alergii
Oxizi de azot, monoxid de carbon intoxicaţii, iritaţii angina,
slăbiciune
Pericole pentru sănătate asociate agenţilor
chimici prezenţi în construcţii (2)
COMPUŞI ORGANICI
 Benzopiren cancer, intoxicaţii
Alte HAP-uri
reproductive,
cancer,
afecţiuni
imunologice,
neurologice,
Solvenţi cancer, disfuncţii hepatice şi renale, dermatite, ameţeli
etc
Acrilamida scăderea tonusului muscular, anihilarea reflexelor ,
transpiraţia excesivă a mâinilor, letargie, iritaţii
Bune practici pentru prevenirea riscurilor
chimice în construcţii
Pentru bioxid de siliciu liber cristalin:
Măsuri pentru protecţie colectivă:
- automatizarea proceselor (ori de câte ori este posibil)
- procesarea în sistem închis (ori de câte ori este posibil)
- prevenirea migrării pulberilor (ori de câte ori este posibil)
- etichetarea corectă a agenţilor chimici ce conţin bioxid de siliciu
liber cristalin
- instruire şi conştientizare.
Măsuri pentru protecţie individuală:
- folosirea măştilor respiratorii adecvate
- decontaminarea echipamentului de lucru
- păstrarea unei bune igiene.
Bune practici pentru prevenirea riscurilor
chimice în construcţii
Pentru azbest:
 Măsuri de protecţie colectivă:
- alegerea celei mai sigure tehnologii/procedură de lucru;
- prevenirea migrării fibrelor de azbest;
- umectarea materialelor cu conţinut de azbest în zonele de lucru (atunci
când este posibil);
- etichetarea corectă a agenţilor chimici cu conţinut de azbest;
- delimitarea şi marcarea zonelor periculoase;
- utilizarea mijloacelor de curăţare adecvate;
- gestiunea adecvată a deşeurilor cu azbest;
- instruire şi conştientizare.
 Măsuri de protecţie individuale:
- utilizarea echipamentului de protecţie adecvat;
- păstrarea echipamentului de lucru curat (necontaminat);
- păstrarea unei bune igiene.
Bune practici pentru prevenirea riscurilor
chimice în construcţii
Pentru ciment:
 Măsuri de protecţie colectivă:
- automatizarea proceselor (ori de cate ori este posibil);
- procesarea în sistem închis (ori de câte ori este posibil);
- prevenirea migrării pulberilor;
- etichetarea corectă a agenţilor chimici;
- instruire şi conştientizare .
 Măsuri de protecţie individuală:
- evitarea contactului direct cu pielea;
- păstrarea echipamentului de lucru curat (necontaminat);
- păstrarea unei bune igiene utilizând agenţi adecvaţi de curăţare;
- utilizarea unguentelor de protecţie;
- utilizarea măştii de protecţie respiratorie adecvată.
Bune practici pentru prevenirea riscurilor
chimice în construcţii
Pentru oxizi de azot şi monoxid de carbon:
 Măsuri de protecţie colectivă:
- spaţiu de lucru adecvat;
- captarea locală şi evacuarea noxelor;
- prevenirea migrării noxelor.
 Măsuri de protecţie individuală:
- Folosirea măştilor respiratorii adecvate;
Bune practici pentru prevenirea riscurilor
chimice în construcţii
Compuşi organici:
 Măsuri de protecţie colectivă:
-Înlocuirea produselor pe bază de solvenţi organici cu cele pe bază
de apă (dacă este posibil);
-Înlocuirea produselor cu conţinut mare de COV cu cele ce au un
nivel redus de COV;
- etichetarea corectă a agenţilor chimci.
 Măsuri de protecţie individuală:
- evitarea contactului direct cu pielea;
-păstrarea echipamentului de lucru curat (necontaminat);
-păstrarea unei bune igiene utilizând agenţi adecvaţi de curăţare;
-utilizarea unguentelor de protecţie;
-utilizarea măştii de protecţie respiratorie adecvată.
Analysis performed by INCDPM
Chemical Risk Department
Spectofotometrie UV-VIS
Spectofotometrie
atomică
Gaz cromatografie
de
absorbţie
Unguentele de protecţie
mijloc eficient de prevenire a expunerii
cutanate la agenţi chimici
Unguentele sunt un mijloc modern de protecţie
tegumentară ce formează o peliculă ce acţionează ca o
barieră mecanică şi ca agent neutralizant al factorului
nociv.
RECOMANDĂRI DE UTILIZARE A
UNGUENTELOR DE PROTECŢIE (1)
Unguentele de protecţie se utilizează:
- cu rol profilactic – pentru o varietate mare de agenţi
chimici şi biologici;
- pentru substituirea purtării mănuşilor de protecţie, în
cazul unor activităţi cu durată limitată;
- pentru a permite purtarea pe o durată îndelungată şi în
condiţii suportabile a mănuşilor de protecţie, atunci
când acestea sunt indispensabile.
RECOMANDĂRI DE UTILIZARE A
UNGUENTELOR DE PROTECŢIE (2)
Unguentele de protecţie NU se utilizează:
- pentru aplicarea pe pielea cu afecţiuni;
- în cazul contactului cu:
- produse toxice;
- agenţi chimici deosebit de corozivi (acizi şi baze
concentrate);
- agenţi chimici cu capacitate alergizantă rapidă;
RECOMANDĂRI DE UTILIZARE A
UNGUENTELOR DE PROTECŢIE (3)
Unguentele de protecţie sunt preparate ce se aplică , la
începutul programului, pe suprafaţa pielii, în zonele ce
vor fi expuse, în scopul realizării protecţiei tegumentare.
Pelicula de protecţie formată de unguent se îndepărtează
printr-o simplă spălare cu apă şi săpun, la sfârşitul
lucrului.
AVANTAJELE UTILIZĂRII
UNGUENTELOR DE PROTECŢIE
 Previn afecţiunile cutanate: eczeme, dermite, dermatoze, alergii
etc, ce reprezintă 65% din îmbolnăvirile profesionale declarate,
întâlnite în toate sectoarele industriale.
 Sunt eficiente.
 Sunt uşor de aplicat.
 Nu incomodează activităţile profesionale.
 Se pot utiliza în combinaţie cu MIP.
 Sunt ieftine.
Tipuri de unguente furnizate de INCDPM
Există mai multe tipuri de unguente adecvate diferitelor locuri de muncă:
 CPlrv – pentru lucrul cu lacuri, răşini, vopsele;
 CPu – pentru lucrul cu uleiuri şi unsori consistente;
 CPAc – pentru lucrul cu soluţii acide apoase, soluţii concentrate de săruri ale
acizilor sub formă cristalină ex. pulberi şi aerosoli;
 CPAl – pentru lucrul
cu soluţii apoase alcaline (hidroxizi, carbonaţi,
bicarbonaţi alcalini), etc;
 CPp – pentru lucrul în mediu cu pulberi minerale şi organice, gudroane, negru
de fum;
 CPMet – pentru toate locurile de muncă cu metale grele;
 ZINCOL cremă curăţire – pentru medii de lucru cu: negru de fum, gudroane,
săruri de mercur şi bismut;;
 CPdp – pentru mediu cu derivaţi petrolieri: benzină, white-spirit, petrosin,
petrol, motorină) şi unii solvenţi organici (benzen, toluen, xilen şi diverşi
diluanţi);
 CPAm – pentru locurile de muncă cu încărcare biologică nocivă;
 Cremă de întreţinere pentru toate locurile de muncă.