Ce rol joacă lumina în evoluţia societăţii?

Prezentare

DE CE VEDEM OBIECTELE DIN JURUL NOSTRU?

Obiectele care nu emit propria lor lumină (nu sunt surse de lumina), reflecta lumina primita de la o sursa de lumina şi de aceea pot fi observate.

CE ESTE FENOMENUL DE REFLEXIE A LUMINII?

Fenomenul de intoarcere a luminii in mediul din care a venit, atunci cand intalneste suprafata de separatie dintre doua medii diferite se numeşte reflexia luminii.

CUM SE REFLECTA LUMINA?

 LEGEA I Raza incidentă, raza reflectată şi normala la suprafaţa de separaţie sunt în acelaşi plan.

 LEGEA II Unghiul de incidenţă este congruent cu unghiul de reflexie Unghi de inciden lexie Raza incidenta ta Suprafata reflectiva Punct de incidenta

CARE SUNT TIPURILE DE REFLEXIE?



CARE SUNT APLICATIILE REFLEXIEI?

CUM SE FORMEAZA IMAGINILE IN OGLINZILE PLANE?

 O suprafata plana, foarte neteda, care reflecta in mod dirijat aproape integral lumina incidenta, poarta numele de oglinda plana.

Prin aplicarea legilor reflexiei se poate stabili ca oglinzile plane determina formarea de imagini virtuale, in care punctele din spatiul-imagine sunt localizate simetric fata de planul oglinzii, cu punctele din spatiul-obiect.

REFLEXIA IN VIATA DE ZI CU ZI

  

CUM SE REFLECTĂ LUMINA ÎN APĂ Soarele se reflectă pe suprafaţa unei ape cu unde, creând o dungă de lumină pe apă de la linia orizontului până la observator.

Dacă valurile nu sunt direct perpendiculare pe dreapta soare observator, dunga luminoasă va părea înclinată într-o parte.

DE CE ESTE ZĂPADA ORBITOARE?

•

Fiecare fulg de nea se comportă ca o mică oglindă, iar zăpada în seamnă miliarde de mici oglinzi care trimit lumi-na în ochii privitorului, orbindu-l.

Dunga luminoasă este cel mai bine observată dacă apa este aproape calmă şi dacă soarele se afla la un unghi de 5 grade deasupra orizontului.

CE ESTE REFRACŢIA?

Fenomenul de trecere a luminii dintr-un mediu in altul, cu schimbarea direcţiei de propagare, atunci cand intalneste suprafata de separatie dintre doua medii diferite se numeşte refractia luminii.

CUM SE REFRACTĂ LUMINA?

 LEGEA I Raza incidentă, raza reflectată şi normala la suprafaţa de separaţie sunt în acelaşi plan.

 LEGEA II

n

1  sin

i



n

2  sin

r

, Un Raza incidenta gh i de in cid en ta Mediul transparent 1 Mediul transparent 2 Un gh i de re fle xie sin sin

r i



n

2

n

1 

V V

2 1 Un gh i de re fra ct Raza refractata ie

• DE CE APA MODIFICĂ IMAGINEA OBIECTELOR?

DE CE OBIECTELE DIN APĂ PAR A FI ÎN ALT LOC DECÂT SUNT ÎN REALITATE?

Dacă o persoană “vede” imaginea obiectului în punctul C (pe direcţia privirii sale), de fapt obiectul este în punctul B.



Se observă că tulpinile florilor din imagine se văd deformate prin apă, şi par a fi în alt loc decât sunt în realitate

n 1 A B n 2 C D 

Fenomenul “responsabil” este refracţia luminii

CUM IDENTIFICAM FENOMENUL DE REFRACŢIE IN VIATA DE ZI CU ZI?

MIRAJUL Mirajul se produce în zile călduroase, în apropierea nisipurilor sau soselelor încălzite de soare.

REFRACŢIA ASTRONOMICĂ Fenomenul de refracţie astronomică determină cu densităţi orizont.

curbarea optice razelor luminoase la trecerea prin straturile diferite ale atmosferei terestre. În felul acesta, astrele vor apărea pe bolta cerească întotdeauna mai sus decât sunt în realitate şi turtite. Deci atunci când Soarele se vede la orizont, el este de fapt cu aproape 5 grade sub

CARE SUNT APLICATIILE REFRACŢIEI?



LENTILE Lentila este o piesă realizată dintr-un material plastic, etc.), cu două suprafeţe transparent (sticlă, material opuse în general curbe, folosită singură sau împreună cu alte piese similare pentru a concentra sau diverge lumina şi a forma imagini ale obiectelor. Lentilele se bazează pe fenomenul de dintr-un mediu transparent în altul.

refracţie a luminii, adică schimbarea direcţiei de propagare a acesteia la trecerea

Lentilele se pot clasifica după modul în care acţionează asupra razelor de lumină în  lentile convergente, care transformă un fascicul paralel într-unul convergent;  lentile divergente, care transformă un fascicul paralel într-unul divergent.

REFLEXIA TOTALA

In general ,reflexia şi refracţia se produc amândouă odată. In fotografia din imagine, observaţi şi pietrele din apă(prin refracţie),dar şi reflexia cerului pe oglinda apei.

Uneori, reflexia se produce fără refracţie.Acest fenomen se numeşte reflexia totală şi se produce dacă lumina cade oblic,la un unghi de incidenţă mare, pe un mediu cu indice de refracţie mai mic. Unghiul limita se calculeaza cu formula: sin

l



n

2

n

1 Prin intermediul reflexiei totale se pot transmite semnale TV,radio, internet, prin fibre optice, chiar daca acestea nu sunt drepte

CE ESTE DISPERSIA LUMINII?

  

Lumina albă se separă în diverse culori (lungimi de undă) atunci când intră într-un strop de apă fiindcă roşul se refractă sub un unghi mai mic decât albastrul. La ieşirea din strop, raza roşie părăseşte stropul sub un unghi mai mic decât unghiul de refracţie al razei albastre, iar separarea culorilor realizează curcubeul, care în final, se produce pe retina privitorului.

Fenomenul de descompunere a luminii albe în cele 7 culori fundamentale datorită refracţiei diferite pe anumite medii se numeşte dispersie.

Uneori apare şi un al doilea curcubeu,mai mic decât primul şi având culorile în ordine inversă, de la violet spre roşu.

APLICATII ALE DISPERSIEI LUMINII

 PRISMA OPTICĂ Fenomenul de dispersie poate fi observat experimental cu ajutorul prismei optice.

La trecerea luminii albe prin prisma, aceasta se descompune în cele 7 culori ale spectrului fundamental.

 Prisma optică e un mediu transparent(cu indice de refracţie n) mărginit de două feţe plane care formează un unghi refringent .

CUM SE FORMEAZĂ CURCUBEUL?



Curcubeul este un fenomen optic şi meteorologic manifestat prin apariţia spectrului luminos atunci când lumina se refractă prin atmosfera suprasaturată de vapori de apă, de cele mai multe ori apărând după ploaie. Curcubeul ia forma unui arc roşu la exterior şi violet la interior. Secvenţa de culori cea mai acceptată este aceeaşi cu cea a spectrului luminii albe, adică: roşu, portocaliu (oranj), galben, verde, albastru, indigo şi violet (ROGVAIV).

Curcubeu produs în cascadă, în gheizer, pe mare, sau produs de fulger

De ce e cerul albastru?

Un cer clar şi însorit este albastru pentru că moleculele din aer dispersează lumina albastră de la Soare mai mult decât lumina roşie.Când ne uităm spre Soare la asfinţit, putem observa culori roşii şi portocalii pentru că lumina albastră este dispersată în afara razei vizuale.

Lumina albă este un amestec al culorilor curcubeului. Acesta a fost demonstrată de Isaac Newton, care a folosit o spectrul. Culorile de prismă pentru a separa diferite culori şi aşa a obţinut lumină se deosebesc datorită lungimii de undă care variază.

Partea vizibilă a spectrului începe de la lumina roşie cu o lungime de undă de 780 nm, până la violet cu lungimea de undă de 380 nm, cu portocaliu, galben, verde, albastru şi indigo între ele. Cei trei receptori ai culorii din ochiului uman percep mai mult undele roşii, verzi şi albastre, ce ne dau vederea colorată.



CUM A INFLUENŢAT LUMINA REALIZĂRILE TEHNICE?

Proprietăţile luminii au fost valorificate prin realizarea instrumentelor optice (ochelari, aparate de fotografiat, aparate de proiecţie, microscop, luneta, telescop), fibrelor optice(pentru Internet, TV , telefonie). Reflexia, refracţia şi dispersia luminii sunt fenomene deplin “implicate” în aceste realizări tehnice !

BIBLIOGRAFIE

        http://elfwood.lysator.liu.se/farp/theart/williamreflection/Reflective2.htm

http://www.weatherscapes.com/album.php?cat=optics&subcat=glitter_pat h http://www.weerfotografie.com/album.php?cat=optics&subcat=antisolar_r ays http://en.wikipedia.org/wiki/Zodiacal_light http://zebulon1er.free.fr/neige.htm

http://labs.cs.utt.ro/labs/Graphics/html/SPG/Download/C5_Iluminari_si_U mbriri.pdf

Mircea Mihail Popovici – Fizică fenomene optice, Editura Teora http://perso.id-net.fr/~brolis/docs/blue/blue.html