TERAPIA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ PROF. NICA AURELIA A.TERAPIE GENERALĂ I. EDUCAREA AUZULUI FONEMATIC II. DEZVOLTAREA RESPIRAŢIEI CORECTE III. DEZVOLTAREA MOBILITĂŢII APARATULUI ARTICULATOR I. DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC 1. DEFINITIE Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin care sunetele vorbirii sunt percepute.

Download Report

Transcript TERAPIA TULBURĂRILOR DE LIMBAJ PROF. NICA AURELIA A.TERAPIE GENERALĂ I. EDUCAREA AUZULUI FONEMATIC II. DEZVOLTAREA RESPIRAŢIEI CORECTE III. DEZVOLTAREA MOBILITĂŢII APARATULUI ARTICULATOR I. DEZVOLTAREA AUZULUI FONEMATIC 1. DEFINITIE Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin care sunetele vorbirii sunt percepute.

Slide 1

TERAPIA TULBURĂRILOR
DE LIMBAJ
PROF. NICA

AURELIA

A.TERAPIE
GENERALĂ

I.
EDUCAREA
AUZULUI
FONEMATIC

II.
DEZVOLTAREA
RESPIRAŢIEI
CORECTE

III.
DEZVOLTAREA
MOBILITĂŢII
APARATULUI
ARTICULATOR


Slide 2

I. DEZVOLTAREA AUZULUI
FONEMATIC
1. DEFINITIE
Auzul fonematic este o particularitate a auzului uman prin
care sunetele vorbirii sunt percepute ca elemente
semantice sau fonetice.
Tulburarea auzului fonematic se refera la lipsa de
maturizare a acestei particularitati si la lipsa de exersare
a laturii expresive a limbajului verbal.


Slide 3

2. OBIECTIVELE EDUCARII AUZULUI
FONEMATIC









Formarea capacitatii de diferentiere
fonematica, prin distingerea si
discriminarea sunetelor si a
cuvintelor.
Formarea perceptiei fonematice
corecte.
Analiza fonematica acustica.
Educarea pronuntiei ritmice.
Educarea pronuntiei melodice.


Slide 4

3.EXERCITII
a. Imitarea sunetelor din natura si
pronuntie de onomatopee,in
soapta,tare,in ritm stacato si
prelungit,dupa indicatii
Exemple:
ş–ş–ş–ş
(ritm stacatto,
prelungit, şoptit)


Slide 5

s–s–s–s
(prelungit)

bâzzz – bâzzz
(“b” accentuat şi
“z” prelungit


Slide 6

chiţ – chiţ – chiţ
(executarea in ritm
rapid a grupelor de
cate trei silabe)

cirip/cip – cirip/cip


Slide 7

zurr – zurr - zurr

cucuriguuuuuuu


Slide 8

cot-cot-cot-codaac
(pronunţie ritmată)

ga-ga-gaaa
(pronunţie ritmată)


Slide 9

glu – glu – glu

oac – oac; oac - oac


Slide 10

tic-tac, tic-tac
(alternante de tonalitati)

muu – muu - muuuu
(se accentueaza pe “u”)


Slide 11

morrr – morrr – morr
( “r” prelungit)

bârrr – bârrr - bârrr
(repetarea tonalitatii
lui “r”)


Slide 12

ham – ham – ham
(cu inspir si expir
puternic)

i-ha, i-ha, i-ha
(sunetul “i” se pronunta
cu aspirarea fortata a
aerului)


Slide 13

miauuu – miauuu
– miauuu
( pronunţie
ritmată)

crrrrr – crrrrrr
(repetarea
tonalităţii lui “r”)


Slide 14

mac – mac – mac
(pronunţie
ritmată)

beeee – beeee
(prelungirea
tonalităţii lui “e”
pe expir
puternic)


Slide 15

piu – piu - piu
(pronunţie
ritmică)

cu – cu, cu – cu
(cu alternarea
tonalităţii)


Slide 16

b).
Pronuntarea unor serii de silabe opuse
luate din cuvinte paronime.

pa-pe-pi-po-pu-pă-pî
ba-be-bi-bo-bu-bă-bî
ta-te-ti-to-tu-tă-tî
da-de-di-do-du-dă-dî
sa-se-si-so-su-să-sî
za-ze-zi-zo-zu-ză-zî


Slide 17

şa-şe-şi-şo-şu-şă-şî
ja-je-ji-jo-ju-jă-jî
fa-fe-fi-fo-fu-fă-fî
va-ve-vi-vo-vu-vă-vî
la-le-li-lo-lu-lă-lî
ra-re-ri-ro-ru-ră-rî
za-ze-zi-zo-zu-ză-zî
ja-je-ji-jo-ju-jă-jî


Slide 18

c). Diferentierea consoanelor surde de cele sonore (cuvinte
paronime)
C-G

cocoşi
cară – gară
caz – gaz
coală – goală
cât – gât

gogoşi
crai - grai
luncă - lungă
stâncă – stângă
creier – greier


Slide 19

T-D

tună
tata – data
tare – dare
tura – dura
tac – dac
trepte – drepte
topor – dobor

dună
tuş – duş
lată – ladă
pot – pod
roată – roadă
spate – spade
clătite - clădite


Slide 20

P-B

pară
paie – baie
papa – baba
pat – bat
poală – boală
pere – bere
pot – bot

bară
pile – bile
pun – bun
pompă – bombă
prună – brună
alpine - albine
prici - brici


Slide 21

F-V

file
fată – vată
fin – vin
fiu – viu
facă – vacă

vile
foi – voi
far – var
fază – vază
fals - vals


Slide 22

S–Z

sare
sac – zac
seu – zeu
vase – vaze
varsă – varză

zare
sar – zar
seamă – zeamă
oase – oaze
groasă - groază


Slide 23

Ş-J

şoc
şale – jale
şapcă – japcă
prăşit – prăjit

joc

şir – jir
şură – jură
prăşitură - prăjitură


Slide 24

d). Diferentierea sunetelor cu punct de
articulare apropiat:

Ţ – Ce – Ci
aţe – ace
ţine – cine
ţel – cel
înţeapă – înceapă
plăţi – plăci
ţeapă - ceapă


Slide 25

R–L

rac
ramă – lamă
radă – ladă
rege – lege
care – cale
rampă – lampă
car – cal

lac
rup – lup
rob – lob
roz – loz
rupă – lupă
cremă – clemă
par - pal


Slide 26

Ş–S

muşcă
şoc – soc
şine – sine
şold – sold
şură – sură
coş – cos

muscă
laş – las
peşte – peste
paşte – paste
pişc – pisc
naş - nas


Slide 27

J-Z

jar

zar
coji – cozi
joi – zoi
jale – zale
gaj - gaz