SONATA LUNII Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău O poveste cu tâlc Cine nu s-a simţit uneori singur, extrem de singur, având senzaţia pierderii.
Download ReportTranscript SONATA LUNII Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău O poveste cu tâlc Cine nu s-a simţit uneori singur, extrem de singur, având senzaţia pierderii.
SONATA LUNII Prof. Cornelia Cucu Liceul cu Program Sportiv Bacău O poveste cu tâlc Cine nu s-a simţit uneori singur, extrem de singur, având senzaţia pierderii oricărei speranţe? Care dintre noi n-a avut vreodată un moment de mare durere? Cine n-a simţit în vreun moment al vieţii dorinţa de a renunţa? Nici cei mai faimoşi, bogaţi şi importanţi oameni din lume nu sunt scutiţi de momente de solitudine şi extremă amărăciune. Este exact ce s-a întâmplat cu unul din cei mai remarcabili compozitori ai tuturor timpurilor, Ludwig van Beethoven. Beethoven trecea prin una din acele perioade de tristeţe deplină, sumbră şi întunecată. Era foarte trist şi deprimat după moartea prinţului Germaniei, care a fost binefăcătorul său şi un al doilea tată.Tânărul compozitor suferea de o mare lipsă de afecţiune. Tatăl său, un beţivan care obişnuia să îl agreseze fizic, a murit pe străzi din cauza alcoolismului. Mama sa a murit foarte tânără .Fratele său biologic nu l-a ajutat niciodată ,şi pe deasupra el simţea că boala sa se înrăutăţea.Simptomele surdităţii începuseră să îl deranjeze,făcându-l nervos şi iritabil. Beethoven putea auzi doar printr-un fel de trompetă introdusă în urechea sa.Totdeauna purta cu sine un caiet de notiţe ,unde oamenii puteau să scrie şi să comunice cu el.Dar ei nu aveau răbdare cu acesta ,dacă el nu le putea citi pe buze. Observând că nimeni nu îl înţelegea şi nu voia să-l ajute,Beethoven se retrăgea în sine şi evita oamenii.De aceea şi-a câştigat faima de mizantrop.Din toate aceste motive compozitorul a căzut într-o adâncă depresie. Se şi pregătise sufleteşte,spunându-şi că poate era mai bine pentru el să se sinucidă. Dar cum nici un copil al Domnului nu este uitat, mâna atât de necesară de ajutor a venit printr-o tânără femeie oarbă care locuia în aceeaşi casă unde el se mutase ,şi care într-o noapte i-a spus, ţipându-i la ureche: “ Aş da orice să văd lumina lunii ! “ Ascultând-o, Beethoven a fost mişcat până la lacrimi. La urma urmei, el putea să vadă !!! El putea compune muzică şi putea s-o transcrie pe hârtie ! O puternică dorinţă de a trăi a revenit la Beethoven şi l-a călăuzit să compună una din cele mai frumoase piese de muzică din toate timpurile : Sonata lunii ! În tema ei principală , melodia imită şi seamănă cu paşii înceţi ai oamenilor, posibil ai lui Beethoven şi ai altora, ducând sicriul prinţului Germaniei, prietenul, patronul şi binefăcătorul său. Uitându-se la cerul luminat de luna argintie ,şi amintindu-şi de tânăra femeie oarbă , întrebându-se în acelaşi timp de motivele morţii dragului său prieten, el a intrat într-o adâncă meditaţie. Unii învăţăcei în muzică spun că notele care se repetă insistent, în tema principală a primei părţi a Sonatei , ar putea fi silabele “ de ce “ sau a unui cuvânt asemănător în limba germană. Anii de după învingerea tristeţei, suferinţei şi durerii, au venit cu incomparabila “Odă bucuriei” din “Simfonia a noua”,capodopera sa , care a încoronat munca de o viaţă a acestui remarcabil compozitor. Şi-a intrepretat opera prima oară în 1824,dar fiind total surd,nu a putut auzi aplauzele. Unul dintre soliştii săi l-a întors blând, să vadă mulţimea aplaudând, ovaţionând şi vibrând. Se spune că “ Odă bucuriei” exprimă gratitudinea lui Beethoven faţă de viaţă şi de Dumnezeu pentru că nu s-a sinucis. Şi toate astea muţumită acelei femei tinere oarbe, care l-a inspirat în dorinţa de a traduce în note muzicale ,o noapte luminată de lună: razele lunii împletindu-se în dulcile acorduri ale minunat de frumoasei melodii. Folosindu-şi sensibilitatea , Beethoven ,compozitorul care nu putea auzi, a conturat prin această minunată melodie, frumuseţea unei nopţi scăldată de razele lunii, pentru o fată care nu o putea vedea cu ochii săi fizici. Adevărul istoric Sonata pentru pian nr. 14, op. 27 nr.2 în Do diez minor, de Ludwig van Beethoven, este probabil cea mai cunoscută dintre sonatele marelui compozitor. A fost compusă în 1801 şi dedicată elevei lui, în vârstă de 17 ani, contesa Giulietta Guicciardi, de care se pare că Beethoven era îndrăgostit. Beethoven a numit-o “Sonata quasi una Fantasia”, pentru că părţile care o compun nu urmează regulile obişnuite ca la celelalte sonate.Sonata este mai ales cunoscută sub denumirea de “Sonata lunii” (Mondscheinsonate), în engleză “Moonlight Sonata”. Motivul îl constituie comparaţia făcută de poetul Ludwig Rellstab în 1832, care, ascultând-o, a spus ca îi sugerează lumina lunii reflectată pe un lac. Personalitatea lui Ludwig van Beethoven Ludwig van Beethoven (n. 16 decembrie 1770, Bonn - d. 26 martie 1827, Viena) a fost un compozitor german,recunoscut ca unul din cei mai mari compozitori din istoria muzicii.Beethoven este considerat un compozitor de tranziție între perioadele clasică și romantică ale muzicii.El a lăsat posterității opere nemuritoare, printre care: • 9 simfonii ( a 3-a Eroica, a 5-a a Destinului, a 6-a Pastorala, a 9-a cu finalul Odă bucuriei pe versuri de Friedrich von Schiller, adoptată ca imn oficial al Uniunii Europene); • 5 concerte pentru pian și orchestră (remarcabile al 4-lea și al 5-lea Imperialul); • Un concert pentru vioară și orchestră; • Missa solemnis; • 32 Sonate pentru pian (printre care a 8-a Patetica,a 14-a Sonata Lunii, a 23-a Appassionata); • Sonate pentru vioară și pian (mai cunoscută Sonata Kreutzer); • 16 cvartete pentru coarde; • Opera Fidelio. Evoluția stilului muzical Producţia muzicală a lui Beethoven este considerată în mod tradițional ca o punte între Clasicism și Romantism și se poate împărți în trei perioade: Prima perioadă(1790-1802), cuprinzând compozițiile din tinerețe de la Bonn și primii ani în Viena, reprezintă continuarea stilului lui Haydn și Mozart, și desăvârșesc clasicismul vienez ajuns la maturitate. Un exemplu îl reprezintă Cvartetul de coarde în La-major op. 18, foarte apropiat de compozițiile similare ale lui Mozart. A doua perioadă (1807-1812), așa zisul "ciclu eroic", cuprinde compoziții ca Simfonia III-a (Eroica), concertele pentru pian și orchestră nr.4 și 5 (Imperialul), sonata pentru pian Appassionata. În toate aceste opere se remarcă profunzimea temelor, contrastele dramatice și noutățile armonice, neîntâlnite încă la predecesorii săi.Este supranumit “titanicul de la Bonn”. A treia perioada se profilează din anul 1813. Compozițiile din această perioadă nu mai pot fi grupate pe cicluri, fiecare din ele se prezintă cu o proprie și puternică individualitate, eliberate de convențiile tradiționale. În muzica instrumentală introduce recitative și arii, în fugi, variațiuni și elemente lirice, mereu în căutare de noi moduri de expresie. Cele două opere importante din această ultimă perioadă,Simfonia a 9-a și Missa solemnis, se depărtează complet de genul tradițional: astfel în finalul simfoniei se introduce o partitură pentru soliști vocali și cor, în timp ce Missa solemnis iese din tiparele messelor liturgice, devenind o confruntare subiectivă cu divinitatea. Moştenirea artistică Importanța lui Beethoven în muzică este semnificativă și din perspectiva transformării rolului compozitorului în societate.De la compozitorul medieval,artizan dependent (și de cele mai multe ori umil) aflat în serviciul Bisericii sau al aristocrației, compozitorul devine, odată cu prezența lui Beethoven, un artist care creează dintr-o necesitate interioară și nu la comandă.Influența sa asupra compozitorilor care l-au urmat a fost enormă.Admirat deschis de Franz Schubert, Felix Mendelssohn Bartholdy, Robert Schumann, Johannes Brahms, până la Richard Wagner și Arnold Schoenberg, ca întemeietor al unei ere noi în muzică,marele compozitor german este considerat până astăzi ca o figură cardinală în evoluția muzicii tuturor timpurilor, recunoscut și în limbajul și tehnica muzicii contemporane. Beethoven este revoluționarul întemeietor al unei noi generații de muzicieni și a unei alte atitudinii față de creațiile compozitorilor. Bibliografie: 1.povestiri-cu-talc.blogspot.com/.../sonata-lunii.html 2.ro.wikipedia.org/.../Sonata_pentru_pian_nr._14_(Beethoven... 3.ro.wikipedia.org/wiki/Ludwig_van_Beethoven 4.www.audioteca.ro/melodie/Beethoven---Sonata-Lunii 5.www.ola.ro/.../de-ce-a-compus-beethoven-sonata-lunii SFÂRŞIT