Transcript Oul nazdravan

A fost odată un moşneag şi o babă, atât de săraci, că nu aveau
altceva decât o biată găinuşă.
Găinuşa oua mereu, dar ouăle piereau toate din cuibar. Nedumerit,
moşul se puse odată la pândă.
Găina ouă, dar oul, rostogolindu-se, porni la drum. Moşneagul se
luă după el, gata să-l apuce.
Oul, fiind năzdrăvan, îl rugă să-l lase să plece că-l va răsplăti.
Moşul se înduplecă şi oul porni mai departe la drum.
Mergând, întâlni un
rac. –Încotro, oule ?
-Merg la bine, hai şi tu
cu mine !
Şi porniră amândoi.
Mergând aşa, hop un şoricel.
- Încotro, oule?
- Merg la bine, hai şi tu cu
mine ! Şi porniră tustrei.
Tot chicotind, întâlniră o pisică.
–Încotro, oule ?
-Merg la bine, hai şi tu cu mine !
Şi porniră împreună.
Dar iată un cocoş pintenat.
-Încotro oule?
-Merg la bine, hai şi tu cu mine ! Şi porniră.
Întâlniră şi un ţap.
-Încotro oule?
-Merg la bine, hai şi tu cu mine ! Şi porniră spre pădure.
Acolo ajunseră la casa celor doisprezece vulpoi, care erau plecaţi
după furat.Oul se gândi să-i pedepsească.
Îşi chemă tovarăşii înăuntru şi găsi fiecăruia o ascunzătoare,
spunându-le ce aveau de făcut. El intră în cenuşa din vatră,...
... şoricelul sub sobă, racul în ceaunul cu apă, pisica pe cuptor, cocoşul
la gura podului şi ţapul după uşă.
Într-un târziu veniră şi vulpoii.
Unul vru s-aprindă focul!
Dar pufff ! oul îl împroşcă cu cenuşă drept în ochi. Frăţâne-su
dădu fuga la ceaun să ia apă.
Racul îi prinse laba şi o strânse cât putu de tare.
Chiţ ! Chiţ! Chiţ ! făcu şoricelul. Miau-miorlau, mâţa.
Speriaţi, vulpoii dădură buzna către uşă. Cocoşul începu şi el :
-Cucurigu ! iar ţapul îi lovi cu coarnele.
Scăpând o luară la fugă în neştire.
Oul cu prietenii lui dădură o raită prin ogradă, coteţe, pod.
Şi găsiră găinuşe, raţe, gâşte, curcani, saci cu mei, porumb şi câte
şi mai câte prăzi d-ale vulpoilor.
Oul încărcă din toate câte ceva şi le duse în dar moşnegilor, lângă
care trăi fericit.
SFÂRŞIT
REEDITARE 1972