Transcript Asocierea autorităţilor locale. Rolul Asociaţiilor de Dezvoltare

PRIMĂRIA MUNICIPIULUI BRĂILA
Asocierea autorităţilor locale.
Rolul Asociaţiilor de Dezvoltare Intercomunitară
AUREL GABRIEL SIMIONESCU
Primarul Municipiului Brăila
Cadrul legislativ
• Înfiinţarea, organizarea, înregistrarea şi funcţionarea asociaţiilor
intercomunitare cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice,
acte normative:
– Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată;
– Legea-cadru a descentralizării nr. 195/2006;
– Legea finanţelor publice locale nr. 273/2006, cu modificările şi
completările ulterioare;
– O.G. nr. 26/2000 cu privire la asociaţii şi fundaţii, aprobată cu modificări
şi completări
– prin Legea nr. 246/2005, cu modificările ulterioare;
– Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, modificată şi
completată
– prin O.U.G. nr. 13/2008;
– Hotărârea Guvernului nr. 855/2008 pentru aprobarea actului constitutivcadru şi a statutului-cadru ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară
cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice.
Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară (ADI)
• Structuri de cooperare cu personalitate juridică, de drept privat,
înfiinţate, în condiţiile legii, de unităţile administrativ teritoriale
pentru realizarea în comun a unor proiecte pentru dezvoltare de
interes zonal sau regional ori furnizarea în comun a unor servicii
publice (Legea adminstraţiei publice locale nr. 215/2001)
• Două sau mai multe unităţi administrativ-teritoriale au dreptul ca, în
limitele competenţelor autorităţilor lor deliberative şi executive, să
coopereze şi să se asocieze, în condiţiile legii, formând asociaţii de
dezvoltare intercomunitară, cu personalitate juridică, de drept privat
şi de utilitate publică. Asociaţiile de dezvoltare intercomunitară sunt
de utilitate publică, prin efectul prezentei legi, prin derogare de la
prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociaţii
şi fundaţii, cu modificările ulterioare.
Județul Braila
• Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Dunărea Brăila
Municipiul Brăila a devenit membru al ADI „Dunărea” Brăila, în urma
emiterii H.C.L.M. nr. 316/31.10.2007 privind „Aprobarea asocierii
Municipiului Brăila, prin Consiliul Local Municipal Brăila, cu judeţul
Brăila şi unităţile administrativ teritoriale de pe raza judeţului Brăila”.
"Reabilitarea şi modernizarea sistemului de alimentare cu apă şi canalizare în
judeţul Brăila"
• Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară “Eco Dunărea” Brăila
H.C.L.M. nr. 250/30.09.2009 s-a aprobat asocierea Municipiului Brăila la
ADI ,,ECO DUNĂREA”, ce are drept scop promovarea şi reprezentarea
unităţilor administrativ – teritoriale membre
“ Sistem de management integrat al deşeurilor în judeţul Brăila”
Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară
Brăila – Galaţi – Tulcea « Dunărea de Jos ».
• Scopul
– dezvoltarea în vederea finanţării a unor acţiuni,
lucrări de investiţii, servicii
– realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare
de interes zonal şi regional.
Obiectivele Asociaţiei de Dezvoltare
Intercomunitară Brăila –Galaţi – Tulcea
« Dunărea de Jos »
1. promovarea strategiei de dezvoltare economică a zonei;
2. elaborarea de proiecte de interes comun pentru zonă;
3. obţinerea de fonduri de finanţare nerambursabilă şi elaborarea de documentaţii
tehnico-economice pentru dezvoltarea zonei;
4. atragerea de investiţii directe pentru zonă, atât din categoria celor străine, cât şi a
celor autohtone;
5. promovarea şi susţinerea activităţii sectorului de întreprinderi mici şi mijlocii;
6. dezvoltarea durabilă şi protecţia mediului;
7. dezvoltarea echilibrată a infrastructurii;
8. dezvoltarea transportului fluvial şi maritim;
9. dezvoltarea turismului;
10.conservarea biodiversităţii şi patrimoniului natural;
11.punerea în valoare a patrimoniului cultural, construit şi natural;
12.întocmirea de studii şi proiecte pentru prevenirea dezastrelor
13. participarea în programe de dezvoltare regională;
14. participarea activă şi eficientă la procesul de modernizare şi
descentralizare a administraţiei publice din România;
15. îmbunătăţirea cadrului legislativ în conformitate cu Carta Europeană a
autonomiei locale şi a altor norme internaţionale care vizează interesele
colectivităţilor locale şi judeţene, regionale;
16. consolidarea parteneriatului cu administraţia publică centrală;
17. reprezentarea unitară a intereselor comune ale colectivităţilor locale în
raporturile cu administraţia publică centrală, organizaţii neguvernamentale
şi terţi, pe plan intern şi internaţional;
18. promovarea unor forme de colaborare şi întrajutorare reciprocă a
colectivităţilor locale în domeniul economic, financiar, social, cultural şi
instituţional;
19. crearea şi întreţinerea unui sistem informaţional integrat, precum şi a unor
corpuri de specialişti capabili să analizeze şi să ofere soluţii pentru
rezolvarea problemelor colectivităţilor locale.
20. susţinerea iniţiativei locale urmărind sistematizarea propunerilor din
domeniile economice, sociale culturale în contextul dezvoltării regionale
Investiţii teritoriale integrate (ITI)
• Sunt instrumente de dezvoltare teritorială care presupun existenţa:
– unei strategii de dezvoltare teritorială integrată aferentă unui teritoriu
desemnat,
– a unui set de acţiuni care pot fi puse în aplicare pentru atingerea
obiectivelor stabilite prin strategia de dezvoltare teritorială integrată,
– a unor mecanisme de guvernanţă pentru gestionarea investiţiilor
teritoriale integrate.
• Practic, ITI sunt subprograme care cuprind măsuri integrate multidimensionale.
• Propunerea legislativă a Comisiei Europene cuprindea iniţial o prevedere
potrivit căreia minimum 5% din fondurile FEDR alocate la nivel naţional
trebuiau să fie destinate investiţiilor teritoriale integrate.
• Cel puţin o parte din gestiunea investiţiilor teritoriale integrate va fi delegată
oraşelor sau altor autorităţi regionale sau locale responsabile cu implementarea
strategiilor de dezvoltare urbană durabilă.
Arii potenţiale de aplicare a instrumentului de
dezvoltare teritorială
• La delimitarea teritoriilor în care se pot aplica investiţiile teritoriale
integrate, trebuie avute în vedere următoarele criterii şi elemente:
– existenţa unei strategii de dezvoltare integrată;
– caracteristici teritoriale specifice;
– lipsa oricărei dependenţe faţă de limitele administrative;
• Exemple posibile de teritorii pe care se pot aplica investiţii teritoriale
integrate:
–
–
–
–
–
–
–
zone metropolitane (poli metropolitani şi zona polarizată din vecinătate);
sisteme urbane formate din mai multe oraşe apropiate;
cartier cu probleme specifice dintr-un oraş mare;
reţea de oraşe mici dintr-un judeţ sau dintr-o unitate fizico-geografică;
teritorii transfrontaliere (ex: punerea în aplicare a unei strategii integrate de
dezvoltare urbană în oraşe transfrontaliere);
zonă cu probleme specifice (ex: Delta Dunării);
Avantaje şi dificultăţi în implementarea ITI
Avantaje
Dificultăţi
Avantaje financiare:
Dificultăţi financiare:
- siguranţa alocării unor sume de bani pentru - necesitatea susţinerii investiţiilor teritoriale
realizarea proiectelor care contribuie la obiectivele integrate în perioada cuprinsă între realizarea
strategiilor integrate, având în vedere faptul că cheltuielilor şi rambursarea lor;
alocările pentru ITI trebuie menţinute în Acordul
de Parteneriat;
- creşterea eficienţei utilizării fondurilor, datorită
unui potenţial sporit de corelare a proiectelor
propuse (efecte sinergice) şi de oferire a unor
rezultate superioare pentru aceeaşi valoare a
investiţiei;
Alte beneficii:
Alte dificultăţi:
- asigurarea implicării actorilor la nivel regional şi
subregional, prin delegarea (fie şi parţială) a
managementului investiţiilor teritoriale integrate;
- stimularea corelării intervenţiilor la diferite scări
teritoriale şi a coordonării intersectoriale;
- creşterea capacităţii administrative locale,
datorită necesităţii de implicare în managementul
ITI;
- dificultăţile de realizare a coordonării
intersectoriale;
- cooperarea dificilă între mai multe unităţi
administrativ-teritoriale care formează o arie de
aplicare a investiţiilor teritoriale integrate;
AEROPORT
Infrastructura de transport carosabil si feroviar este gândita in asa fel incat sa
traseze legături cat mai bune cu zona aeroportului, fara a afecata buna
functionare a acestuia.
ZONA MIXTA
• Zona mixtă este constituită din instituţii, servicii şi echipamente publice,
servicii de interes general (servicii tehnice, profesionale, sociale, colective şi
personale, comerţ, alimentaţie publică, loisir), mici activităţi manufacturiere şi
locuinţe.
CENTRU DE AFACERI
• Centrul de afaceri beneficiaza de vecinatatea a numeroase zone verzi cat si de o
esplanada pietonala catre canalul nou creat ce este echipata cu derbacadere, locuri de
odihna si amenajari moderne.
Concluzii
• ADI- urile au in vedere:
– realizarea în comun a unor proiecte de dezvoltare de interes zonal şi regional
– obtinerea de finanţări pentru lucrări de investiţii,
•
Urmaresc furnizareîn comun a unor servicii publice, pot creste competitivitatea in
asigurarea acestora
•
Valorificarea de către ADI a oportunităților de accesare a programelor de investii
•
Rolul ADI –urilor va creste in următoarea perioada, având in vedere finanțarea pe
programele operaționale
•
Pot contribui la armonizarea unor relatii institutionale in plan regional