Transcript Prezentare Giurgiu

JUDEŢUL GIURGIU
JUDEŢUL GIURGIU este localizat în partea
de Sud a României , fiind unul din cele şapte
judeţe ale regiunii Sud Muntenia
Judeţul GIURGIU
Informaţii generale
aşezare: în partea extremă
sudică a României, limitrof
Dunării;
vecini:
la nord-Dâmboviţa;
la sud-Dunărea, Bulgaria;
la est-Ilfov, Călăraşi;
la vest-Teleorman;
Harta administrativă
suprafaţa: 3.526 kmp;
populaţie: 302.000 locuitori;
populaţie activă: 132.863;
oraşe: GIURGIU-resedinta de
judet (cu 73.000 locuitori, port pe
malul stang al Dunarii, vis-a-vis de
orasul bulgar Ruse); Bolintin Vale;
Mihaileşti.
relieful: este format din Câmpia
Română, cu subunităţile: Câmpia
Burnazului, porţiuni din Câmpia
Găvanu Burda şi Titu, Lunca
Dunării;
clima: este temperat continentală
de câmpie, cu veri calde si ierni
moderate;
cursuri de apă: reprezentate de
cele tributare Dunării (colectorul
general), Dâmboviţa la nord,
Sabar, Argeş, Câlniştea, Neajlov.
Altitudinea maximă este de 136 m, înregistrată în nordul judeţului, în
satul Cartojani, iar altitudinea minimă este de 12 m, în lunca Dunării.
Bogăţiile naturale ale subsolului le constituie zăcămintele de
petrol din partea de nord a judeţului,localitatea Bolintin-Deal şi
pietrişurile şi nisipurile care se extrag din albiile râurilor şi Dunăre.
Industrie şi agricultură
Procesul de restructurare început după Decembrie 1989, a făcut ca în
economia judeţului să existe în prezent o regie autonomă, 6339 societăţi
comerciale cu capital privat, 128 societăţi comerciale cu capital mixt
româno-străin, 150 societăţi comerciale cu capital integral străin şi 100
societăţi cu capital mixt de stat şi privat.
În prezent, numărul agenţilor economici cu activitate industrială (inclusiv
microîntreprinderi) se ridică la 996.
Principalele capacităţi de producţie industrială existente în judeţ sunt:
energie electrică şi termică la SC Uzina Termoelectrică Giurgiu S.A.,
preparate din carne la SC “Coren-Carnig” SA, produse de panificaţie la SC
“Panesim” SA, lapte şi produse lactate la SC ”Lacta” SA.
Fondul funciar al judeţului în profil teritorial în suprafaţă de 352602 ha,
cuprinde 277135 ha teren agricol şi 75467 ha teren neagricol.
Terenul agricol reprezintă 78,6% din suprafaţa judeţului, din care teren
arabil 259642 ha, păşuni 8805 ha, fâneţe 85 ha, vii 7599 ha şi livezi 1004
ha.
TURISM
JUDEŢUL GIURGIU
COMANA
Padurea Comana-(la 30 km sud de Bucuresti), rezervatie forestiera ce are aspectul unui
codru des si care conserva valoroase specii vegetale si animale de origine sudica. Este
construita din trei trupuri de padure: rezervatia naturala pentru protectia lacramioarelor
"Calugareni-Fantanelor", rezervatie naturala si stiintifica pentru protectia bujorului
romanesc "Padina Tatarului" si rezervatia naturala pentru protectia ghimpelui "Oloaga
Gradinari".
MĂNĂSTIREA COMANA
•Manastirea Comana, ctitorie a domnitorului Vlad Tepes a fost atestata
documentar din anul 1461.
Aici se afla mormantul lui Patrascu Voda, fiul lui Mihai Viteazu, important punct
de interes pentru turisti.
Manastirea este situata pe malul raului Neajlov, Intr-un cadru natural deosebit de
frumos, In imediata vecinatate a padurii Comana si a lacului cu acelasi nume de
un pitoresc aparte.
Rezervatia de bujori din padurea Comana atrage anual sute de turisti la
Sarbatoarea Bujorului, organizata de autoritati si localnici.
Padurea Manafu
Aflată la 36 km sud-vest de Bucuresti, în comuna Izvoarele, rezervatie
forestiera construita din amestecuri naturale de stejar brumariu, garnita. Aici
au fost colonizati fazanii si caprioarele devenind astfel si un important centru
cinegetic.
Ruinele cetatii medievale-Giurgiu
Cetatea a fost ridicata, pe o insula din fata orasului, în sec. XV, de Mircea
cel Batran. A avut o importanta strategica deosebita fiind disputata deseori
între munteni si turci;
Turnul Ceasornicului
Turnul ceasorniculuiGiurgiu,turn de observaţie
cu o interesantă
construcţie, a fost ridicat
de armata turcă în 1700,
din piatră masivă.
În sec. XIX a fost
adaugat un mare
ceasornic, care se
pastrează şi astăzi într-o
stare buna (în centrul
oraşului).
HEREŞTI
La Herăşti se află un vechi palat cunoscut sub numele de „Casa de piatră” care a
fost construit de Udrişte Năsturel în secolul al XVIII-lea.
Ansamblul medieval format din Conacul Drugănescu, construit în 1715, restaurat şi
amenajat ca muzeu de etnografie şi artă populară se află în comuna Floreşti
Stoeneşti.
Aspectul exterior îl aşează în rândul monumentelor de arhitectură
brâncovenească.
GIURGIU-ROMÂNIA
Giurgiu-port la Dunăre
Administraţia zonei libere GIURGIU
ZONA LIBERĂ GIURGIU
Obiective
Pe lânga functia traditionala de centru gravitational pentru fluxurile
comerciale internationale, Zona Libera Giurgiu are ca obiective prioritare
atragerea investitorilor straini pentru dezvoltarea de activitati industriale
precum si stimularea exporturilor de produse prelucrate. Zona Libera
Giurgiu se intinde pe o suprafata de 160 ha.
Ceea ce o distinge de zonele libere din România este faptul ca are un
profil preponderent industrial , aici functionand inca de la infiintarea sa
unitati de productie.
Se urmareste concentrarea capitalului investitional spre acest gen de
activitati, pornind de la considerentul ca exista deja spatii de productie
disponibile, care necesita minime îmbunatatiri, iar de pe alta parte în
municipiul Giurgiu exista forta de munca calificata, într-o mare diversitate de
meserii care se preteaza activitatilor productive.
FACILITATI
• marfurile aflate in zona libera sunt considerate ca fiind in afara
teritoriului vamal romanesc, atat timp cat ele nu sunt importate si nu sunt
supuse platii taxelor vamale si TVA, pe perioada cat stationeaza aici.
• marfurile straine pot stationa in interiorul zonei libere, fara plata de
drepturi de import (taxe vamale, TVA, accize) si fara o limitare in timp.
• marfurile straine se pot prelucra in zona libera sub regimul vamal de
perfectionare activa si/sau transformare sub control vamal, fara plata
drepturilor de import (taxe vamale, TVA, accize) si fara garantarea acestora.
• bunurile din zona libera pot fi transportate în alta zona libera fara plata
taxelor vamale. Aceste bunuri pot fi tranzitate pe teritoriul vamal al
României
• investitiile straine nu pot fi nationalizate, expropriate, rechizitionate decât
în cazuri de interes public (de exceptie) si cu plata unei despagubiri
corespunzatoare.
• la lichidarea sau restrângerea activitatii desfasurate în zona libera,
persoanele fizice sau juridice pot transfera în strainatate capitalul si profitul,
dupa plata tuturor obligatiilor catre statul român si partenerii contractuali.
• operatiunile financiare legate de activitatile desfasurate în zona libera se
fac în valuta liber convertibila, acceptata de Banca Nationala a României.
TERMINAL DE CONTAINERE
In Zona Libera Giurgiu a fost pus in functiune un terminal de transfer
intermodal de containere de 20' si 40' .
Agentii economici –importatori, ale caror marfuri se aduc in containere in
terminalele din Portul Constanta, au posibilitatea sa apeleze la transportul
pe apa din Constanta pana la Zona Libera Giurgiu , beneficiind astfel de
costuri de transport mai reduse.
Agentii economici –exportatori, care exporta marfuri prin Portul Constanta,
au posibilitatea transportului de containere pana la Zona Libera Giurgiu, CF
sau rutier, de aici acestea fiind preluate pe nave si transportate in
terminalele maritime din Constanta (CSCT-Agigea, MAERSK, SOCEP,
UMEX).
CAPACITATE
Există capacitatea de a asigura transportul containerelor cu nave fluviale
din terminalele din Constanta in Zona Libera Giurgiu si retur in conditii
foarte avantajoase.
In fiecare saptamana se asigura un transport, vineri nava incarcata cu
containere pline pleaca din Terminalul Constanta,şi incepand cu ziua de
duminica,pot fi livrate catre destinaţie, societatea prestand servicii in
program non-stop.
In fiecare zi de marti nava incarcata cu containere pline /goale pleaca din
Zona Libera Giurgiu,incepand cu ziua de miercuri,containerele putand fi
incarcate pe navele liniilor maritime. In functie de volumul de containere si
solicitarile inregistrate, existând posibilitatea de a efectua si curse
suplimentare.
In oferta privind pachetul de servicii pentru transport containere pe apa din
Terminal Constanta in Zona Libera Giurgiu sunt cuprinse si formalitatile de
tranzit din Constanta la Giurgiu-Zona Libera.
La cerere functie de numarul de containere, există posibilitatea efectuarii de
curse suplimentare
PORTUL ZONEI LIBERE GIURGIU
Portul Zonei Libere Giurgiu
1. LOCATIA: km 492, in Bazinul Plantelor din Giurgiu, pe malul Zonei Libere
2. DOTARI: - cheu vertical de 217 m lungime, poate cheia simultan 3 barje de cate
70 m lungime fiecare
- 1 macara de cheu de tip portal de 50/25 tf x 25/35 m
- 2 macarale de cheu de tip portal de 15/8 tf x 23/36 m a doua in
functiune de la 01.09.2006
- 1 reachstaker de 45 t care poate manipula containere de 40 picioare
pana la 12 m inaltime
- 6 motostivuitoare cu capacitate maxima de ridicare de 3 tf fiecare
- 2 platforme pentru transport intern de 60 tf (tone forţă) fiecare
3. CAPACITATI DE OPERARE:
a). Containere: 100 buc. T / 8 ore intr-o dana
b). Marfuri generale: - paletizate: 500 t / 8 ore intr-o dana, 1000 t / 8 ore in doua
dane incepand cu 01.09.2006
- vrac: 400 t / 8 ore intr-o dana, 800 t / 16 ore intr-o dana
4. MOD DE OPERARE: - normal 16 ore / zi lucratoare
- maxima capacitate 24 ore / non stop
PARCUL TEHNOLOGIC ŞI
INDUSTRIAL
GIURGIU-NORD (PTIGN)
AMPLASARE
Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord se aflã situat în zona de nord a oraşului
Giurgiu pe drumul naţional DN5.
Distanţa faţã de capitalã este de 65 km iar faţã de Aeroportul Otopeni de 75 km;
PTIGN se aflã la 3 km de portul Dunãrean din Giurgiu;
Vama Giurgiu se aflã la 1 km de PTIGN;
PTIGN are ieşire la calea feratã Giurgiu-Nord.




SUPRAFAŢÃ
Suprafaţa totalã a terenului este de 13,4 ha din care:
suprafaţa construitã este de cca. 8 ha;
suprafaţa construitã ocupatã de agenţii economici
este de cca. 6 ha;
suprafaţa construitã şi neocupatã încã este de cca. 2
ha.
UTILITÃŢI
Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord pune la dispoziţia societãţilor
din cadrul sãu infrastructura şi utilitãţile de care dispune:













canalizãri industriale, menajere şi pluviale;
staţie de epurare a apelor industriale;
2 puţuri de apã la mare adâncime (600 m);
6 staţii de transformare a energiei electrice de la medie la joasã tensiune;
centralã termicã;
cale feratã;
cãi de acces;
parcãri pãzite;
sãli de conferinţã;
laboratoare fizico-chimice;
cabinet medical de medicinã generalã şi medicina muncii cu toate dotãrile
necesare;
cabinet de protecţia muncii;
reţeaua de telecomunicaţii: telefon, fax, internet.
PATRIMONIU
Patrimoniul Parcului Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord se compune din
teren, clãdiri, infrastructurã, date spre folosinţã pe o perioadã de 30 ani de
cãtre acţionarii S.C. Dunãreana S.A. Giurgiu.
SOCIETATEA ADMINISTRATOR
Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord este administrat şi gestionat de
S.C. Parc Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord S.A., societate pe acţiuni
înregistratã la Registrul Comerţului al judeţului Giurgiu cu nr.
J52/350/04.12.2002.
Forma juridicã a societatii este de societate pe actiuni cu capital mixt.
Durata societatii este de 30 ani , incepand de la data inmatricularii la
Registrul Comertului.
Societatea are ca obiect de activitate : Administrarea Parcului Industrial
Giurgiu Nord, in conditiile Ordonantei de Guvern nr 65/30.08.2001 privind
constituirea si functionarea parcurilor industriale.
Activitatea desfãşuratã în calitate de societate
administrator (servicii oferite investitorilor din Parc,
activitãţi desfãşurate în scopul dezvoltãrii Parcului
Industrial):
Servicii oferite investitorilor din Parc:
- întreţineri şi reparaţii;
- activitãţi ştiinţifice (studii de piaţã BRIE);
- utilitãţi ;
- parcãri pãzite ;
- cãi acces ;
- servicii medicale ;
- sãli de conferinţã.
FACILITÃŢI
Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord pune la dispoziţia agenţilor
economici care funcţioneazã în cadrul sãu infrastructura şi utilitãţile de care
dispune precum şi o serie de alte servicii:

activitãţi de secretariat;

consultanţã financiarã;

activitãţi de contabilitate;

pazã permanentã;

servicii medicale;

comisionar vamal;

întreţinere permanentã a infrastructurii;

servicii bancare – bancomat;

acces la laboratoarele fizico-chimice;
Parcul Tehnologic şi Industrial Giurgiu-Nord urmãreşte atragerea
investitorilor strãini şi autohtoni care sã dispunã de tehnologii moderne şi a
cãror activitate sã corespundã standardelor UE.
Facilitãţile sunt oferite nediscriminatoriu şi, în plus, Parcul Tehnologic şi
Industrial Giurgiu-Nord oferã chirii foarte mici pentru primii 5-7 ani astfel
încât investitorii sã-şi recupereze investiţia într-un termen cât mai scurt.