Transcript RAPORT PRIVIND VIOLENŢA ÎN ŞCOLI -ianuarie 2006Subinspector de poliţie ANGELICA NEAG DEFINIREA TERMENILOR Prin „devianţă şcolară” se desemnează în general ansamblul comportamentelor care încalcă sau transgresează normele.

RAPORT
PRIVIND
VIOLENŢA ÎN ŞCOLI
-ianuarie 2006Subinspector de poliţie
ANGELICA NEAG
DEFINIREA TERMENILOR
Prin „devianţă şcolară” se desemnează în
general ansamblul comportamentelor care încalcă
sau transgresează normele şi valorile şcolare.
În contextul devianţei şcolare se folosesc o
varietate de termeni cu semnificaţii apropiate:
indisciplină,
delincvenţă
juvenilă,
inadaptare
şcolară, tulburare de comportament, deviere de
conduită.
Abordarea sociologică susţine că devianţa
şcolară este un fenomen normal; conduitele ce
încalcă normele şcolare sunt inacceptabile, dar sunt
forme normale de comportament, în sensul că
reprezintă încercări ale elevilor de a rezista/înfrunta
circumstanţele şcolare specifice în care se află.
METODOLOGIE
Scopul acestor dezbateri a fost culegerea informaţiilor
privind condiţiile de manifestare ale violenţei în mediul şcolar
la nivel local.
Dezbaterile s-au desfăşurat cu elevi şi cadre
din 2 licee şi 2 colegii din municipiul Cluj - Napoca,
pe baza informaţiilor obţinute de la inspectoratul
poliţiştii de la investigaţii criminale că au înregistrat
violente pe parcursul anului 2005.
didactice
selectate
şcolar şi
incidente
Au fost organizate două întâlniri cu câte 12 elevi din
clasele IX – XII şi două cu câte 12 cadre didactice:
profesori diriginţi, consilieri şcolari, directori şi 2 inspectori
şcolari.
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL
DEZBATERILOR CU ELEVII
1.Percepţia riscului violenţelor în mediul şcolar
Elevii se simt în general în siguranţă în perimetrul şcolar şi nu îi
îngrijorează posibilitatea de a deveni victime ale unor forme de violenţă,
zonele din preajma şcolilor fiind de asemenea percepute de majoritatea
subiecţilor ca fiind în general sigure.
2. Argumente care susţin percepţia riscului
violenţelor în mediul şcolar
Elevii sunt de părere că incidentele violente care se produc cel
mai frecvent sunt cele ale elevilor faţă de alţi elevi, urmate de cele ale
unor persoane din afara şcolii faţă de elevi şi de agresiuni ale
profesorilor faţă de elevi.
Cele mai frecvente tipuri de agresiuni întâlnite în şcoală sunt
injuriile şi vulgarităţile, ameninţările, gesturile agresive moderate
(îmbrânceli, piedici, loviri umilitoare), bătăi între elevi, presiuni psihice
(intimidări) şi elevi terorizaţi sistematic de alţi elevi, sub diverse pretexte,
acestea din urmă fiind întâlnite într-o mică măsură.
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL
DEZBATERILOR CU ELEVII
3.Factori care generează/întreţin circumstanţele
producerii incidentelor violente
Elevii care produc frecvent incidente violente sunt percepuţi de
către ceilalţi ca fiind, în cea mai mare parte, copii cu probleme familiale şi
materiale deosebite, urmaţi de categoria copiilor unor persoane importante
pe plan local.
Factorii care generează producerea incidentelor violente în şcoli sunt:
influenţa filmelor de acţiune şi a jocurilor PC ;
modele de comportament învăţate în familie ;
modele de comportament promovate între elevi care valorizează
impunerea în faţa celorlalţi ;
atragerea atenţiei prin atitudini sfidătoare, etalarea prestigiului prin forţă,
impresionarea fetelor prin atitudini zgomotoase ;
stresul datorat presiunii de a face faţă cerinţelor şcolare;
unii profesori fac diferenţe de relaţionare faţă de diverse categorii de
elevi, diferenţe care pot fi surse generatoare de tensiune şi conflicte;
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL
DEZBATERILOR CU ELEVII
4.Atitudinea cadrelor didactice faţă de
manifestările violente
Profesorii nu ignoră incidentele violente, deţinând abilităţi de
rezolvare a conflictelor, luându-se de asemenea măsuri faţă de cei
vizaţi.
La orele de dirigenţie s-a tratat tema rezolvării conflictelor pe cale
non-violentă şi cea a consecinţelor adoptării comportamentelor violente.
Elevii se simt în general înţeleşi, apropiaţi şi sprijiniţi de către
profesorii lor, existând o comunicare deschisă între ei, cadrele didactice
nelimitându-se doar la transmiterea unor informaţii şi directive.
5.Circumstanţele producerii incidentelor
violente
Cele mai frecvente incidente violente se produc în pauze şi după
ore.
Sunt sporadice situaţiile în care, în timpul orelor, nu se poate
menţine o atmosferă adecvată, existând schimburi de replici violente,
gesturi şi comportamente agresive care nu pot fi stopate de profesori.
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL
DEZBATERILOR CU ELEVII
6.Intervenţia poliţiei
Elevii au afirmat că reprezentanţii poliţiei îşi fac simţită
prezenţa în apropierea şcolilor şi răspund solicitărilor. Măsurile
luate de poliţişti au fost: legitimarea persoanelor suspecte
implicate în conflicte deschise, cercetarea cazurilor sesizate,
sancţionarea persoanelor vinovate.
Expectanţele elevilor pentru prevenirea incidentelor
violente în şcoli şi pentru creşterea gradului de siguranţă
vizează următoarele aspecte:
menţinerea atitudinii de implicare a profesorilor în rezolvarea
incidentelor violente dintre elevi;
intensificarea colaborării dintre elevi şi consilierii şi psihologii
şcolari;
sporirea numărului de ore de dirigenţie cu tematică de prevenire
antiinfracţională şi antivictimală;
prezenţa poliţiştilor şi a jandarmilor într-un număr mai mare în
preajma şcolilor.
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL
DEZBATERILOR CU CADRELE DIDACTICE
1.Percepţia riscului violenţelor în mediul şcolar
Violenţa nu a devenit o problemă majoră, ci este un aspect susţinut
fals de mass-media, violenţa moderată manifestându-se dintotdeauna în
mediul şcolar, nefiind vorba de un fenomen care tinde să ia amploare.
2.Argumente care susţin percepţia riscului
violenţelor în mediul şcolar
Incidentele violente care se produc cel mai frecvent sunt cele ale
elevilor faţă de alţi elevi, urmate de cele ale unor persoane din afara şcolii
faţă de elevi. Cele mai frecvente tipuri de agresiuni întâlnite sunt: injurii şi
vulgarităţi, ameninţări, presiuni psihice (intimidări) şi gesturi agresive
moderate (îmbrânceli, piedici, loviri umilitoare etc.).
Cazurile când diverse persoane au acostat şi agresat elevi pot fi
considerate sporadice, acestea nepetrecându-se în incinta şcolii. Au existat
însă situaţii conflictuale care au avut loc în zone adiacente şcolilor.
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL
DEZBATERILOR CU CADRELE DIDACTICE
3.Factori care generează/întreţin circumstanţele
producerii incidentelor violente
Elevii mai agresivi care produc frecvent incidente violente sunt
percepuţi de către profesori ca fiind, în cea mai mare parte, copii cu
probleme familiale şi materiale deosebite, copii ai căror părinţi sunt divorţaţi,
decedaţi sau plecaţi la muncă în străinătate.
Spre deosebire de elevi, profesorii sunt de părere că unele modele
comportamentale „la modă” influenţează atitudinea copiilor, aceştia dorind
să devină celebri prin intermediul mass-media şi de a atrage astfel atenţia
asupra lor.
Majoritatea cadrelor didactice participante la dezbateri au
menţionat că în şcolile în care predau nu sunt copii-problemă. Doar o parte
au susţinut că există asemenea cazuri, iar atitudinea cadrelor didactice
vizavi de aceştia este de a le îndrepta comportamentul prin sprijin şi
consiliere.
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL
DEZBATERILOR CU CADRELE DIDACTICE
4.Atitudinea cadrelor didactice faţă de
manifestările violente
Îmbucurător este faptul că majoritatea profesorilor nu ignoră
incidentele violente, ci le discută cu elevii, se implică în aplanarea
conflictelor şi iau măsuri faţă de cei implicaţi.
Colaborarea dintre profesori şi părinţii elevilor-problemă există,
dar în unele cazuri, diriginţii se confruntă cu atitudini de neimplicare şi
dezinteres ale părinţilor.
Acest fapt se concretizează în percepţia profesorilor că există
părinţi care încurajează comportamentele agresive ale unor
elevi, în special prin neimplicare şi neglijare, şi prin
învinovăţirea profesorilor.
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL
DEZBATERILOR CU CADRELE DIDACTICE
5.Circumstanţele producerii incidentelor violente
În opinia profesorilor, pentru stoparea actelor violente în şcoli ar
trebui avute în vedere următoarele aspecte:
existenţa în permanenţă a poliţiştilor în zonele adiacente perimetrului
şcolar;
asigurarea sistemului de pază cu jandarmi sau cu firme de pază
specializate;
implicarea mai activă a poliţiştilor de prevenire şi de proximitate şi
prezentarea unor cazuri concrete petrecute în şcoli şi a măsurilor luate;
sporirea numărului de ore educative susţinute de persoane de
specialitate;
dotarea şcolilor cu camere video de supraveghere;
înăsprirea regulamentului şcolar şi implicarea elevilor în activităţi
extracurriculare;
intensificarea muncii educative în cadrul orelor;
acordarea unei atenţii deosebite din partea părinţilor în ceea ce priveşte
aspectele educative;
promovarea unor emisiuni cu caracter educativ în mass-media şi de
asemenea interzicerea difuzării unor emisiuni TV care promovează actele
de violenţă.
ASPECTE CARE AU FOST URMĂRITE ÎN CADRUL
DEZBATERILOR CU CADRELE DIDACTICE
6. Colaborarea cu poliţia
În cea mai mare parte, cadrele didactice confirmă
prezenţa poliţiştilor în apropierea şcolilor, iar în cazul în care
au fost sesizaţi, aceştia au răspuns cu promptitudine. De cele
mai multe ori, poliţiştii au fost chemaţi nu pentru incidente
violente, ci pentru alte situaţii, de exemplu furturi. În aceste
cazuri s-a procedat la legitimarea suspecţilor, luarea de
declaraţii, întocmirea de procese-verbale şi sancţionarea
persoanelor vinovate.
CONCLUZII
Elevii şi cadrele didactice participante la dezbateri nu percep
incidentele violente de o asemenea amploare, încât să fie
considerate un fenomen.




Aceştia consideră că în general, devianţa şcolară un
mijloc de:
explorare a limitelor şi a libertăţii. Elevii pun frecvent la
încercare profesorii pentru a vedea până unde pot merge
acţiunile lor fără ca adultul să riposteze.
exprimare a dificultăţilor emoţionale determinate de relaţiile
interpersonale din şcoală sau din afara şcolii;
ripostă în conflictele cu părinţii;
semnalare a unor serii de disfuncţii sau deficienţe în
activitatea şcolii: calitatea slabă a predării, climatul excesiv
de autoritar sau de permisiv, lipsa de implicare şi indiferenţa
profesorilor faţă de evoluţia comportamentală a elevilor,
normele şcolare anacronice, lipsa de pertinenţă a
conţinuturilor în raport cu nevoile de învăţare ale elevilor.
CONCLUZII
 a accede la un status şi la un prestigiu social celor care au
experimentat eşecul şcolar;
 a indica apartenenţa elevilor la o „subcultură delincventă” din
şcoală sau din afara ei.
Noile practici şi structuri de prevenire a delincvenţei juvenile
implică crearea unui parteneriat social pentru elaborarea şi
aplicarea programelor /proiectelor de prevenire. Acest
parteneriat reuneşte poliţia, administraţia publică, serviciile
sociale, unităţile de învăţământ, dispozitivele de ajutor social
(guvernamentale şi neguvernamentale), asociaţiile de
proprietari, etc.