OLTENIŢA Organizarea spaţiului geografic Aşezare  Municipiul Oltenita, este asezat in Lunca Dunarii, in dreptul km 430, in aval de confluenta Dunarii cu raul Arges. Localitatea apartine.

Download Report

Transcript OLTENIŢA Organizarea spaţiului geografic Aşezare  Municipiul Oltenita, este asezat in Lunca Dunarii, in dreptul km 430, in aval de confluenta Dunarii cu raul Arges. Localitatea apartine.

OLTENIŢA
Organizarea spaţiului
geografic
Aşezare

Municipiul Oltenita, este asezat in
Lunca Dunarii, in dreptul km 430, in aval
de confluenta Dunarii cu raul Arges.
Localitatea apartine din punct de vedere
administrativ judetului Calarasi, fiind a doua
localitate ca numar de locuitori, activitate
economico - sociala si culturala, dupa
municipiul Calarasi.
Aşezare în cadrul judeţului
Elemente de favorabilitate

Zona Oltenitei ca asezare geografica
S-a impus dinainte de Hristos ca vad favorabil de trecere din
Bulgaria la noi datorita ingustimii Dunarii (750m). Alexandru
Macedon a trecut cu o armata de 7000 - 8000 de osteni
Dunarea, ajutat de pescari (nu se stie precis prin ce loc).
Accesul în localitate se face :
 rutier :
- dinspre Bucureşti, pe DN 4 – 62 km
- dinspre Giurgiu, pe DN 41 – 75 km
- dinspre Călăraşi, pe DN 31 – 69 km
 feroviar, dinspre Bucureşti - 59 km.
DUNĂREA


Dunarea izvoraste din localitatea Donaueschingen
(Germania), strabate 1076 km pe teritoriul tarii
noastre si 430 km pana la Oltenita. Are o diferenta
de nivel de 64 m fata de Marea Neagra si 10,01 m la
Oltenita, ce o face sa curga de aici cu 8 km pe ora.
Se varsa in mare.
Denumita pe rand: Istru, Donaris, Danubiu a fost
considerata Gangele sfant al stramosilor nostri getodaci. Anfidius sec. II d.Hr. afirma ca juramantuI
solemn al dacilor era pe apa Dunarii, ceremonial
savarsit in cadru solemn. Virgiliu (70-19 i.Hr.) scrie
ca apa Istrului ca si a lui Anasis (Gangele) erau
curatatoare de pacate.
ARGEŞUL



Argesul - (Ordesos) lung de 340 km izvoraste din
Fagaras (Carpatii Meridionali) strabate peste 220
localitati si este sursa lacului Vidraru cu 500 milioane
mc apa.
Afluentii: Neajlov, Calnita, Glavacioc si Dambovita.
Pe o portiune de 50 km albia i-a fost excavata pentru
canalul Oltenita - Bucuresti. Dupa ingrosarea Vadului
la Budesti si cu Dimbovita, Argesul intra in Dunare cu
un debit de 60 mc/s.
ACTIVITATEA ECONOMICĂ


Funcţiunea de bază a localităţii a fost cea de port la
Dunăre, la care s-a adăugat în timp şi cea industrială
(construcţii şi reparaţii de motonave, vase fluviale
pentru călători, remorchere, şlepuri ş.a., turnătorie,
fabrică de mobilă, elemente prefabricate pentru
construcţii, industrie alimentară şi uşoară). Datorită
restructurării economice din ultimii ani, cea mai mare
parte a unităţilor industriale şi-au închis porţile.
În aceste condiţii, forţa de muncă neocupată reprezintă
un potenţial care trebuie redirecţionat, prin reconversie
socială, spre alte domenii de activitate care să utilizeze
resursele locale. În acest context, dezvoltarea
turismului reprezintă o alternativă viabilă pentru
relansarea economică a zonei.
TURISMUL IN OLTENIŢA


Importanţa ofertei turistice a cursului Dunării în
ansamblu şi a amenajării porturilor dunărene reprezintă
o prioritate pentru autoritatea centrală din domeniul
turismului prin reluarea programului « Croaziere pe
Dunăre », prin care sosesc în România, prin porturile
dunărene, cca. 20.000 de turişti străini, municipiul
Olteniţa fiind din acest punct de vedere prioritar având în
vedere accesul rapid şi facil cu Bucureştiul.
Până în prezent au fost doar încercări timide de
amenajare şi valorificare a potenţialului turistic al
Dunării, toate în subsidiarul altor obiective economice
realizate în zonele porturilor dunărene (a se vedea
Orşova, Turnu Severin, parţial Giurgiu).
POTENŢIAL TURISTIC NATURAL
Potenţialul turistic al localităţii se concentrează în special pe cursul
fluviului Dunărea, reprezentative pentru turism fiind:
- oglinda de apă pentru croaziere, plimbări cu şalupa, concursuri
sportive
- domeniu pentru pescuit sportiv;
- zona de plajă - zona Dunărica
- fondul forestier adiacent cursului, pentru odihnă - recreere sau
vânătoare
- insula Albina – pentru agrement (pescuit, picnic),
La acestea se adaugă zonele din preajma oraşului, propice activităţilor
de agrement, pescuitului sportiv şi sportului în general, respectiv:
- portul turistic;
- balta Valea Mare;
- malul râului Argeş;
RESURSE TURISTICE ANTROPICE
Sunt concentrate în special în oraş şi anume:
- rezervaţia arheologică Gumelniţa (I, II), aflată la
marginea oraşului, la jumătatea distanţei dintre acesta
şi balta Valea Mare;
- Muzeul de arheologie şi istorie;
- Biserica de zid cu hramul “Sfântu Nicolae”, ctitorită în
anul 1855;
- Turnul de apă ;
- Biserica de lemn (construcţie nouă în parcul oraşului);
- Parcul central al oraşului.

ZONA PORTUL
TURISTIC




Zona se află amplasată pe malul Dunării, în dreptul bornei
indicatoare „km 430”, la circa 1,5 km de oraş, unde se află
amplasate cele două pontoane plutitoare de ancorare a navelor de
pasageri(inclusiv a navelor de croaziere). Se întinde pe o distanţă
de circa 500 m, între clădirea în care actualmente îşi are sediul
Poliţia de Frontieră până la platformele de beton de acostare pentru
mici ambarcaţiuni. Lăţimea zonei este de circa 60 m, între malul
Dunării şi drumul ce face legătura între şantierul naval - portul
comercial şi zona portului ce urma să se construiască pe malul
canalului Bucureşti Dunăre.
Suprafaţa propusa pentru amenajare: 3 ha
Coeficient maxim de ocupare a terenului : 20 %
Suprafaţă luciu de apă pentru agrement nautic : 50 ha
AVANTAJELE LOCAŢIEI
-
-
se află pe un promontoniu (o zonă mai înaltă) care oferă
o imagine panoramică a cursului Dunării, pe o distanţă de
peste 5 km;
este situată vis-a-vis de oraşul bulgăresc Turtucaia;
este utilizată ca punct de oprire al navelor de pasageri,
fiind de altfel singura locaţie propice pentru această
activitate ;
are ancorate în prezent două pontoane pentru acostarea
navelor de pasageri, inclusiv a celor de croazieră;
are drum modernizat de acces din oraş, precum şi
celelalte utilităţi, apă, energie electrică, canalizare;
terenul permite realizarea unor construcţii şi alte de
amenajări turistice şi de agrement.
DEZAVANTAJE
- cele două clădiri existente se află, una în patrimoniul
Direcţiei generale a vămilor, iar cealaltă în administrarea
Poliţiei de Frontieră. Această din urmă clădire a fost în
cea mai mare perioadă în administrarea Consiliului local;
- restul suprafeţei de teren, fost în administrarea
Consiliului local, a fost transferat în administrarea
Administraţiei Porturilor Dunărene.
 Cerinţe urgente privind implementarea proiectului:
- transferul clădirii Poliţiei de Frontieră în patrimoniul
Consiliului local Olteniţa;
- transferul terenului liber, în administrarea Consiliului local
Olteniţa.
Obiective investiţionale
- Zona Portului Turistic
- construirea unui minihotel;
- construirea de spaţii comerciale pentru vânzarea produselor cu
specific românesc;
- construirea unui ponton pentru nave maritime de călători şi a
unei platforme de lansare pentru ambarcaţiuni de agrement
(bărci cu motor, şalupe, windsurfuri, Yole etc.);
- construirea unui hangar pentru ambarcaţiuni nautice;
- amenajarea aleii de promenadă de pe faleză;
- amenajare unui loc de joacă pentru copii;
- construirea unor grătare pentru cei sosiţi la agrement şi picnic;
- montarea de mobilier urban;
- realizarea lucrărilor de infrastructură generală;
- ecologizarea şi ambientarea zonei
ZONA PARC –
ARGEŞ






Este o zonă situată în continuarea parcului central al
oraşului, pe malul râului Argeş (în amonte de podul care
traversează râul). Cuprinde atât o zonă liberă, propice
unor amenajări pentru sport şi agrement, cât şi un lac
propice pentru agrement şi pescuit.
Suprafeţe propuse pentru amenajare:
Suprafaţă liberă - 55.000 mp
Coeficient de ocupare a terenului: 20 %
Suprafaţă lac : 20.000 mp
Lungime lac: 1000 ml
AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE
Avantaje:
- suprafaţa foarte mare;
- accesul foarte facil din oraş, atât pe jos, cât şi auto;
- apropiere de oraş, în continuarea parcului, putând forma cu
acesta o zonă de maximă atracţie pentru sport, turism şi
agrement;
- existenţa în cadrul zonei a lacului ce poate fi amenajat atât
pentru sport, cât şi pentru agrement;
- statutul juridic cert, în patrimoniul Consiliului local;
- investiţii reduse pentru asigurarea infrastructurii generale.
 Dezavantaje:
- apropierea de cursul râului Argeş, intens poluat.

Obiective investiţionale
- Zona Parc – Argeş
- construirea infrastructurii de acces şi de utilitate publică;
- construirea unei teatru în aer liber;
- construirea unui restaurant cu specific ;
- construirea şi dotarea unui parc de distracţii pentru copii şi adulţi;
- construirea unei săli polivalente;
- drenarea lacului şi construirea de standuri de pescuit;
- amenajarea unei expoziţii floristice;
- construirea a două debarcadere;
- amenajarea unui loc de joacă pentru copii;
- montarea de mobilier urban;
- amenajarea unei platforme pentru desfăşurarea săptămânală a
târgului comercial de cereale, animale şi alte produse agricole
- ecologizarea şi ambientarea zonei.
ZONA BALTA
VALEA MARE



-
Balta (lacul) Valea Mare este situată în partea de nord-est a oraşului,
aceasta fiind formată pe un vechi curs de apă. Este orientată N-S şi
are aproximativ 1,4 km lungime şi o lăţime medie de 100 m. În prezent
este în cea mai mare parte colmatată şi acoperită de vegetaţie (stuf).
Accesul din oraş către zonă se poate face, fie pe DN 4 către Bucureşti
(3 km), iar de aici pe un drum nemodernizat (1-2 km), fie de pe DN 31
spre Călăraşi (2km), iar de aici pe un drum nemodernizat (2km).
Suprafeţe propuse pentru amenajare:
suprafaţă lac: cca. 11,0 ha
lungime maluri lac: 3.000 m
suprafaţă teren liber : 15 ha
coeficient maxim de ocupare a terenului: 20 %
AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE


-
Avantaje:
suprafaţa foarte mare a lacului şi a zonei adiacente acestuia;
posibilităţi multiple de valorificare pentru activităţi turistice şi de
agrement;
statutul juridic cert, în patrimoniul Consiliului local Olteniţa;
interesul manifestat până în prezent de diverşi investitori pentru
amenajarea acestuia.
Interesul autorităţilor locale de valorificare a potenţialului acestuia.
Dezavantaje:
lipsa infrastructurii generale (de acces, alimentare cu apă, canalizare);
efortul investiţional foarte mare pentru decolmatare;
efortul investiţional foarte mare pentru ecologizarea zonei
Obiective investiţionale
- Zona Valea Mare
- amenajarea drumului de acces din DN4 către lac şi către rezervaţia
arheologică Gumelniţa;
- realizarea reţelelor de utilităţi generale (energie electrică, apă,
canalizare);
- drenarea lacului şi construirea de standuri de pescuit;
- construirea unei unităţi de alimentaţie publică cu specific românesc;
- construirea unui popas turistic (20 căsuţe) - la baza lacului
- construirea unui club de agrement nautic (debarcader, loc de
campare, bar, discotecă, teren de sport), în partea de nord a
lacului
- plantarea de arbori pentru protecţia lacului şi ambientarea zonei;
- ecologizarea zonei.
ZONA
DUNARICĂ



Este o zonă situată pe malul Dunării, în amonte
de vărsarea Argeşului în Dunăre şi la punctul de
confluenţă cu fluviul vechiului braţ, Dunărica, în
dreptul bornei indicatoare „km 433”.
Cuprinde o plajă de circa 6.000 m2 pe malul
stâng al fluviului şi pădurea de luncă adiacentă,
lată de aproximativ 400 m.
Zona este folosită în prezent, pentru plajă, în
mod neorganizat, de către locuitorii oraşului.
AVANTAJE ŞI DEZAVANTAJE

-

-
-
Avantajele locaţiei:
suprafaţa mare de plajă, cu nisip fin propice plajei, fiind
singura locaţie din zona municipiului Olteniţa care oferă
astfel de condiţii.
Dezavantaje:
distanţa mare de oraş;
accesul foarte dificil, pe un drum desfundat situat lângă
digul de protecţie al râului Argeş sau pe drumul care
traversează terenul agricol al fostului IAS Chirnogi;
lipsa utilităţilor, energie, apă, canalizare;
pericolul inundării zonei în perioade abundente în ploi
PROIECTUL DEZVOLTARII TURISTICE
Obiectivele proiectului
Obiectivul general al proiectului este acela al relansării activităţilor
economice şi sociale ale municipiului Olteniţa prin dezvoltarea
activităţilor turistice.
 Obiectivele specifice ale proiectului sunt reprezentate de :
- valorificarea potenţialului turistic al zonei;
- realizarea infrastructurii necesare unor servicii turistice şi de utilitate
publică;
- dezvoltarea activităţilor economice din oraş şi localităţile învecinate;
- crearea de locuri de muncă ;
- creşterea veniturilor populaţiei;
- creşterea veniturilor administraţiei locale;
- dezvoltarea serviciilor sociale şi culturale din municipiul Olteniţa şi din
zona învecinată;
- dezvoltarea durabilă a zonei;

Rezultatele aşteptate în urma
implementării proiectului:
valorificarea superioară a potenţialului turistic reprezentat de fluviul
Dunărea, fondul forestier adiacent cursului, domeniile pentru pescuit
sportiv, zonele pentru odihnă, recreere sau vânătoare sportivă, la
care se adaugă resursele turistice antropice (Rezervaţia arheologică
Gumelniţa, Parcul oraşului Olteniţa, Muzeul de arheologie şi istorie,
Biserica de zid cu hramul “Sfântu Nicolae”, ctitorită în anul 1855,
Biserica de lemn etc.);
- creşterea numărului de turişti români şi străini sosiţi în zonă prin
oferirea de posibilităţi pentru practicare diferitelor forme de turism,
precum: turismul de croazieră, turismul de tranzit, turismul de weekend, turismul pentru vânătoare şi pescuit sportiv, turismul de odihnă
şi recreere, etc.;
- sporirea eficienţei economice şi sociale a activităţii de turism din zonă
prin alocarea judicioasă a teritoriului şi valorificarea eficientă a
resurselor materiale, financiare şi umane;
- păstrarea şi conservarea mediului înconjurător şi a obiectivelor
turistice.
-
Activităţi implicate pentru atingerea
obiectivelor proiectului
- identificarea resurselor turistice care să constituie oportunităţi pentru
dezvoltarea unui turism eficient la nivelul municipiului Olteniţa;
- identificarea unor locaţii optime din punct de vedere natural, juridic şi
al posibilităţilor de dezvoltare a unor amenajări turistice eficiente, din
municipiu;
- identificarea activităţilor turistice cu posibilităţi reale de dezvoltare,
specifice fiecărei locaţii în parte;
- evaluarea impactului social şi de mediu al activităţilor turistice
viitoare;
- stabilirea segmentelor de clienţi pentru activităţile viitoare propuse;
- estimarea costurilor pentru implementarea obiectivelor investiţionale
(turistice şi cele de utilitate publică) care să susţină activităţile
turistice propuse;
- evaluarea efectelor economico – financiare ale implementării
obiectivelor investiţionale;
- diseminarea modelului de dezvoltare turistică a municipiului Olteniţa.
TURNUL DE APĂ
TRIBUNALUL
MUZEUL DE ARHEOLOGIE
GARA OLTENITA
MONUMENTUL EROILOR
HOTEL
PARCUL PRIMARIEI
BISERICA SF NICOLAE
RESTAURANT PE DUNARE