Transcript DIAGNOSTIC IMAGISTIC ÎN AFECŢIUNILE DUODENULUI ANOMALII DUODENALE - ANOMALII DE FORMĂ ŞI CALIBRU: - atrezia duodenală - stenoze congenitale (bride, membrane endoluminale, pancreas inelar, etc.) - megaduodenul -

DIAGNOSTIC IMAGISTIC ÎN
AFECŢIUNILE DUODENULUI
ANOMALII DUODENALE
- ANOMALII DE FORMĂ ŞI CALIBRU:
- atrezia duodenală
- stenoze congenitale (bride, membrane
endoluminale, pancreas inelar, etc.)
- megaduodenul
- ANOMALII DE TORSIUNE - absenţa torsiunii
- mezenterul comun 0-90°
- torsiunea incompletă 90-270°
- torsiune inversă
- duoden invers
- situs inversus abdominal
- ANOMALII DE FIXARE - duodenul total sau parţial mobil
- DUPLICAŢIA DUODENALĂ
- DIVERTICOLII DUODENALI
DUODENITELE
- DUODENITE ACUTE
- DUODENITE CRONICE
ETIOLOGIE: ulceroasă, parazitară, alergică, carenţială,
hepatită epidemică, Boală Crohn, reacţională
MODIFICĂRI FUNCŢIONALE: - modificări de tonus
- hipertonie
- hipotonie
- modificări de peristaltică - acc.
MODIFICĂRI ORGANICE: - hipertrofia glandelor Brunner
- edemul mucoasei - aspect
pseudopolipoid,lacună centrală, în
seceră,reticular, ftizic, aspect în acordeon teanc de farfurii
- fibroză, scleroză - duoden rigid,
neregularităţi de contur, deformări
- periduodenita
ULCERUL DUODENAL
Localizare - 90% bulb
- 10% postbulbar
MODIFICĂRI RADIOLOGICE
PERIOADA INCIPIENTĂ - aspect de duodenită
PERIOADA DE STARE
Semne directe: - nişa - 75% faţă posterioară
- 24% faţă anterioară
- 1% curburi
- nişă penetrantă
Semne indirecte: DUODENALE: - retracţia curburilor
- edemul periulceros, ulcus Wall
- modificările reliefului mucos,
convergenţe
- imagini care intră în contur
- ancoşă
- incizură
- imagini care ies din contur
- diverticol Cole
- diverticol Ackerlund
- GASTRICE: hipersecreţie, hiperkinezie, tulburări ale evacuării gastrice
- PILORICE: - pilor spastic
- pilor excentric
PERIOADA FINALĂ
- deformări bulbare (bulb în trifoi, treflă, jerbă de
flori, ftizic, punga Hart)
- peribulbită - antero sau retropoziţie
- retracţia curbuilor
- neregularităţi ale contururilor
COMPLICAŢII - perforaţia
- hemoragia
- stenoza
ULCERUL POSTBULBAR
LOCALIZARE: - segmentul extern DI
- DII până la ampulă Vater
MODIFICĂRI RADIOLOGICE: - nişă
- spasm accentuat
- aspect de mărgea înşirată pe aţă
TUMORILE DUODENALE
- rare
TUMORILE BENIGNE
- localizare – în ½ superioară a duodenului
- polipi - unici, multipli
- polipi gastrici migraţi
- leiomioame
- lipoame
- adenoame Brunneriene
- neurofibroame
- duplicaţia chistică
Imagistic: lacună benignă, uneori exulcerată (target sign).
Lipoamele îşi modifică forma cu peristaltica
TUMORILE MALIGNE
A. TUMORI DUODENALE PRIMARE - adenocarcinoame
- sarcoame
Localizare:
Cancere supra ampulare - rarisime, posibilă invazie de la un
cancer piloroantral evoluţie spre stenoză
Cancere ampulare - tip coledocian (epiteliom cilindric)
- tip Wirsungian (epiteliom cubic)
- tip ampular ( din epiteliul papilei Vater)
Clinic: produc icter progresiv + sângerări fără
hepatomegalie
Radiologic: - stenoză
- regiditatea pereţilor
- pliuri longitudinale - neovaterian
- pliuri circulare - neoperivaterian
- lacună în formă de 3 inversat (semnul Frostberg)
Cancere subampulare - se manifestă ca stenoze duodenale
- metastazează rapid în ficat
Radiologic: - stenoză segmentară
- rigiditate
- calibru neregulat
- uneori aspect polipoid lacunar
B. TUMORI MALIGNE SECUNDARE
- deobicei prin contiguitate de la organele din jur (pancreas, căi
biliare, antru gastric)
Radiologic: - lărgirea cadrului duodenal
- rigiditatea conturului intern
- pliuri mucoase care se termină brusc (semnul
rabotajului)
- semnul Frostberg
- fistulă duodeno-pancreatică
- stenoză a lumenului duodenal
COMUNICĂRI BILIODIGESTIVE
1.Comunicări patologice: fistule - bilioduodenale
- coledocoduodenale
- vezicoduodenale
●fistule interne
Etiologie - inflamatorie
- litiază biliară, ulcer penetrant
- traumatică
- iatrogenă, chirurgicală
●fistule externe
Imagistic:
Ultrasonogrfic - aerobilie
Radiologic: Radiografia abd. simplă - aerobilie
- ileus biliar
Bariu pasaj - refluxul bariului în canalele biliare
- timpul de stagnare în căile biliare
- calcul în lumenul intestinal
2. Comunicări biliodigestive prin anomalii
- coledoc scurt implantat pe faţa posterioară a bulbului
- coledoc lung implantat pe D3
- traiect intramural scurt cu deschidere a coledocului
perpendicular pe peretele duodenal
- creşterea presiunii intraduodenale prin:
- tonus crescut al sfincterului medioduodenal
- pensă mezenterică
- alte cauze de stenoză
- insuficienţa sfincterului Oddi
3. Comunicări biliodigestive prin anastomoze.
- colecistogastrostomia
- coledocoduodenostomia
- cisticoduodenostomia
- hepaticoduodenostomia
- hepaticojejunostomia
INTESTINUL SUBŢIRE
ANOMALII CONGENITALE
EMBRIOLOGIE
5-6 săpt. - 3 anse: - superioară - stomac + ½ sup. a
duodenului
- mijlocie -½ inf. a duodenului, i.s.,
cecul,
ascendentul, transversul până
la flexura
stg.
- inferioară - colon descendent,
sigmoid,
rect
- stomac dilatat, AMI tubul digestiv este dispus sagital
- dezvoltarea ficatului şi pancreasului – orizontalizează
stomacul, duodenul formează potcovă
ANOMALII DE ROTAŢIE ŞI FIXAŢIE
- oprirea rotaţiei în ST I – omfalocel
În ST II - oprirea rotaţiei la 90°, rotaţie incompletă - mezenter comun
- rotaţie inversă: situs inversus
În ST III - mezenter lung cu bază de implantare redusă - volvulus
- absenţa fixării cecului şi ascendentului (cec mobil cu
mezou, flotant)
- cec subhepatic
- apendice retrocecal
- benzi peritoneale care comprimă ansele → ocluzie
ANOMALII ALE LUMENULUI INTESTINAL
- atrezia - totală
- parţială
- stenoze intestinale - unice
- multiple
- megaintestin subţire
- duplicaţii I.S.
- diverticoli: diverticolul Meckel – inflamaţie, ulceraţie,
invaginaţie - ocluzie
MODIFICĂRILE DE POZIŢIE ALE INTESTINULUI SUBŢIRE
Topografia normală a intestinului subţire
Modificări de poziţie - congenitale
- dobândite
Ptoza viscerală - unghiul Treitz alungit
- jejun în micul bazin
- stază, atonie
Modificări de poziţie prin mărirea organelor vecine: sarcină,
glob vezical, aerocolie,tumoră uterină, t. renală stg.,
splenomegalie, ascită, aderenţe postoperatorii, peritonite chistate
- anse (conglomerate, nedisociabile, fixate,
supraumplute cu SDC)
- disociere de anse prin edem sau infiltraţie mezenterică
Modificări de poziţie prin angajare în sac herniar, eventraţie
RADIOLOGIC: ansele pot fi angajate în: hernie ombilicală,hernii
interne, hernii diafragmatice, înghinale, scrotale,
hernii ale liniei albe , etc.
- putem decela segmentele de intestin angajate în sacul
herniar
TULBURĂRILE FUNCŢIONALE ALE INTESTINULUI SUBŢIRE
Tulburările funcţionale pure - factori corticali
- afecţiuni ale unor organe vecine şi la
distanţă
Tulburări organo-funcţionale
ETIOLOGIE
-Tulburări funcţionale primare
• factori neuropsihici: emoţii, frică, stres, dereglări
neurovegetative
• factori toxici exogeni sau endogeni
• factori endocrini:mecanism neuroendocrin ex. în
hipertiroidism
• factori alergici: histamina
• factori inflamatorii (colecist, pancreas, stomac )
• avitaminozele
-Tulburări funcţionale secundare
• factori mecanici - ocluzia -hiperperistaltism al
segmentelor superioare
• factori inflamatori: hipersecreţie → distensie
• insuficienţe enzimatice: lactază
TIPURI DE TULBURĂRI FUNCŢIONALE
TULBURĂRI MOTORII
1. Modificări de tonus: - hipertonie
- hipotonie - atonie
2. Modificări de peristaltică: - hipoperistaltism
- hiperperistaltism
De obicei asociere distonie - diskinezie
- musculară
- musculara mucoasei - imagini de fulgi de
zăpadă Marina Fiol - opacităţi neregulate de diferite mărimi, de obicei mari
(spre deosebire de camerele de digestie)
3. Modificări de tranzit: - normal
- accelerat
- încetinit
INVAGINAŢIA FUNCŢIONALĂ
- alunecarea mucoasei intestinale pe stratul muscular
- mai frecvent la nivel jejunal
Radiologic: - pliuri circulare, concentrice care se termină în formă de con într-un punct median
central unde începe oansă îngustă
- profil ansă dilatată cu pliuri circulare dispuse în formă
de spirală. În interiorul acestei anse se observă mucoasa ansei invaginate care se
prelungeşte cu un pliu longitudinal
- aspectul este reversibil
TULBUĂRI DE SECREŢIE ŞI ABSORBŢIE
1. Prezenţe de lichid în exces
• hiperfuncţie secretorie - sol. hipertone,hipertermice , tulb.
vasomotorii produse de inflamaţii
“semnul coardei Marina Fiol” se observă
ca o dâră a ansei superioare ce se varsă
într-o ansă inferioară
• oprirea tranzitului
2. Prezenţă de aer
• normal - adultul nu are aer
- copii până la 10 ani - aeroenterie fiziologică
• aeroenteria
- aeroenteria generalizată: - bolnavi imobilizaţi
- toxicomani
- operaţi
- colici abdominale
- contuzii abdominale
şi lombare
- aeroenteria segmentară:- apendicite cronice
- diverticoli
- afecţiuni renale şi
retroperit.
- stomac operat
- periviscerite postinflamatorii,
postoperatorii
- enterite
SINDROMUL KŐNIG
- subocluzie intestinală
- expresie a luptei intestinului contra unui obstacol stenozant
instalează lent
Radiologic - ansă dilatată cu tranzit rapid, unde peristaltice
frecvente, profunde, dureroase, prezenţe de aer şi
lichid
care se
ENTERITELE CRONICE
- jejunite
- ileite
- enterocolite - enterocolopatia nespecifică
Etiologie: - inflamaţii
- factori alergici
- factori toxici
- factori toxicoinfecţioşi
- factori fizici
Radioimagistic
Evoluţie – 3 perioade
PERIOADA INCIPIENTĂ
1. Tulburări de tonus - hipertonie - intestin de pui
- hipotonie - segmentară
- hipotonie+hipertonie
2. Segmentare anormală: alternanţă de zone spastice şi zone
dilatate
3. Retenţie de gaze
4. Retenţie de lichide
5. Imagini reziduale: “fulgi de zăpadă Marina Fiol”, (retenţie de Ba între pliuri
edemaţiate)
PERIOADA DE STARE
- Edem inflamator
- Hipertrofia sistemului limfatic
- Ulceraţii - plus de subsatnţă ce iese din contur uneori
neregulat
- la nivelul mucoasei sau a foliculilor şi a plăcilor
Payer
PERIOADA LEZIUNILOR ORGANICE TRADIVE
- stenoză prin fibroscleroza pereţilor intestinali (semnul Kantor)
- rigiditate
- fixarea anselor prin bride aderenţiale care modifică topografia normală a
intestinului implicat
ENTERITA REGIONALĂ (BOALA CROHN)
- inflamaţie cronică recidivantă a tubului digestiv
Etiologie - imprecisă
Localizare - în orice segment al tractului digestiv mai frecvent
regiunea ileocecală
Inflamaţia cuprinde mai multe segmente, separate prin zone de intestin normal (arii
skip)
Radiologic:
FAZA INIŢIALĂ:
•modificări funcţionale ileale: - hipotonie
- hipertonie
- tranzit accelerat (semnul Stierlin)
•modificări funcţionale cecale: - spasmul controlateral valvulei Bauchin
- accentuarea hausterelor (cec în frunză
de stejar)
• modificări organice ileale:
- îngroşarea pliurilor mucoasei cu dispunerea lor perpendicular pe axul intestinal
- hipertrofia foliculilor limfatici - imagini lacunare mici, rotunde
separate prin spaţii largi de
mucoasă (aspect de ileon ţintuit, bătut în cuie)
- imagini lacunare mari-aspect de
fagure de miere
- proiecţia periferică a foliculilor –
aspect în timbru poştal
- hipertrofia plăcilor Payer
- eroziuni superficiale, ulceraţii caracteristice,
- fistulele
- abcesele
- edemul mezenteric - aspect de ansă în omega
Semnele cecale: hipertrofia foliculară - lacune multiple rotunde, bine
delimitate
FAZA STENOTICĂ
Radiologic - semnul sforii sau string sign
- segmentele intestinale dilatate
TBC INTESTINALĂ
- frecvenţă în creştere la noi în ţară
- antecedente - tuberculoză
- de obicei secundară, mai rar primară, nerecidivantă
Localizare – segment unic al tractului digestiv, de obicei regiunea
ileocecală, mai rar localizare în exclusivitate colică
Radioimagistic
Faza iniţială - idem enterita regională, ulceraţii rotunde sau în buton de
cămaşă
- defect de umplere asemănătoare carcinomului
- proliferare fibrolipomatoasă care disociază ansele
Faza tardivă - fibroză parietală
- îngustarea moderată a lumenului, contur neregulat la
nivelul ileonului, cecoascendentului
- dispariţia haustrelor
- ganglioni mezenterici calcificaţi
TUMORILE INTESTINULUI SUBŢIRE
- depistare tardivă
- 50% inoperabile
- tumori benigne
- tumori maligne
TUMORILE BENIGNE
- rarisime - polipi, adenoame, fibroame, mioame, lipoame,
angioame, endometrioză
TUMORILE MALIGNE PRIMARE
Tipuri histologice: adenocarcinoame, limfoame, tumori carcinoide,
leiomiosarcoame
ADENOCARCINOAMELE - cele mai frecvente
Tipuri histologice: adenocarcinoame mucinoase, nediferenţiate,
diferenţiate
Radiologic: Forma infiltrativă - zonă scurtă de îngustare a calibrului,
axială rigidă, întreruperea pliurilor
mucoase, reacţia desmoplastică
împiedică stenoza completă
Forma vegetantă - lacună endoluminală unică sau
multiplă, contur neregulat, semitonuri,
îngustare excntrică a lumenului, pliuri
amputate, uneori ulceraţii
CT: îngroşare locală a peretelui sau masă omogenă, heterogenă slab
iodofilă, neomogenă
metastaze ganglionare regionale, peritoneale, metastaze la distanţă
LIMFOMUL
- frecvenţă 10% asociat cu alte localizări limfatice (adenopatii)
sau
viscerale
Localizare: ileon terminal, cec
Radiologic: - tablou radioimagistic polimorf
- forma infiltrativă: îngroşarea peretelui intestinal cu lumen
normal sau crescut, uneori anevrismal, fără
unde peristaltice
- forma nodulară: lacună intraluminală multiplă, variabilă ca
număr şi mărime
- forma ulcerovegetantă: ulceraţie largă, întinsă în suprafaţă
- limfom mediteranean: îngroşarea pliurilor ±noduli localizaţi
la niv. unui segment întins al
intestinului subţire, evoluţie spre
stenoză, adenomegalii mari
CT: este utilă pentru stadializare, ea poate evidenţia modificările
peretelui
intestinal, dilatarea lumenului cu acumulare de Ba, adenopatia mezenterică şi
retroperitoneală
Particularităţi: - localizare distală
- implicarea în procesul patologic a unor segmente
mai largi de intestin
- se însoţeşte de alte localizări
TUMORILE CARCINOIDE
- frecvenţă 25% din tumorile intestinului subţire
- localizare distală
- sunt multiple
- asociate cu alte neoplasme primare
- au dimensiuni mici şi medii
- corelaţie între mărimea tumorii şi gradul de malignitate
Diferenţiere între formele benigne şi maligne
- dificilă (metastazele - element definitoriu)
Provenienţă din celulele endocrine ale stratului bazal al mucoasei intestinale
- dezvoltare exoluminală
- reacţie desmoplastică apreciabilă
- diseminare ganglionară
- ascită
Radiologic: - una sau mai multe lacune mici bine delimitate
- masă mezenterică care distanţează şi fixează ansele
intestinale
- modificări de fibroză care produc o angulare a anselor
cu aspect stelat sau “spokelike” (produs prin tulburări
de circulaţie)
CT: - modificări parietale greu de identificat
- modificări mezenterice specifice
- masă de ţesut moale, unifocale cu opacităţi liniare în formă de stea
- anenopatii mezenterice uneori calcificate
- diseminare peritoneală ganglionară hepatică
- ascită
LEIOMIOSARCOMUL
- frecvenţă 15% din tumori
- leziune solitară
- localizare jejun - ileon
- punct de plecare: musculatura netedă intestinală sau vasculară
- creştere lentă exoluminală
- tendinţă la necroză
- hemoragie
- calcificări
- fistule
Radiologic: - evidenţiază masă tumorală care dislocăşi distorsionează ansele
intestinale
- ulceraţii mari
CT: - decelează masa tumorală şi extinderea ei
- decelează metastazele peritoneale şi hepatice
Indicii de malignitate: - mărime peste 6cm
- densitate neuniformă (necroze)
- ulceraţii largi
- metastaze hepatice largi, necrotico-chistice
- metastaze perioneale multiple, bine delimitate,
diseminate în tot peritoeul
TUMORILE MALIGNE SECUNDARE METASTATICE
- puţin frecvente
- tumori primare metastazante: melanomul, carcinom mamar, bronşic
Radiologic: - lacune mici, pediculate
CT: - îngroşare localizată a peretelui intestinal, reacţie desmoplastică