Transcript Efectul dietei in imbatranire - Institutul de Bioresurse Alimentare
Slide 1
STUDIUL STARII DE SANATATE IN RELATIE
CU PREFERINTELE ALIMENTARE (DIETA)
IN IMBATRANIRE
Elena Lupeanu¹, Doina Roditis¹, Denisa Duta², Nastasia Belc²
¹Institutul National de Gerontologie si Geriatrie “Ana Aslan”, Bucuresti
²Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti
Slide 2
Obiectivele lucrarii:
► Studiul starii de sanatate si al statutusului nutritional in relatie cu preferintele
alimentare
► Studiul unor enzime antioxidante eritrocitare : SOD si GPx
► Efectul consumului de paste imbogatite cu fibre (inulina 10%) asupra parametrilor
metabolici
Material si metode
Loturi:
● Subiecti (nr. = 100) internati la INGG-Ana Aslan, cu patologie cardivasculara si
dismetabolica, cu varste intre 60 – 95 ani (X = 68,6 ani)
● Subiecti (nr. = 54) din afara spitalului (inclusiv IBA), aparent sanatosi, cu varste
intre 18 si 60 ani (X = 41,2 ani)
Slide 3
Ancheta medico-socială a investigat:
Starea de sănătate globală, prin:
◙ diagnosticele clinice culese din fişele de observaţie si
evaluari paraclinice ale parametrilor hematologici si biochimici
◙ o evaluare prin teste medico-sociale vizand:
♦ autoaprecierea sănătăţii
♦ intensitatea durerii,
♦ mobilitatea,
♦ funcţionalitatea fizică
♦ funcţionalitatea socială
Statusul nutriţional, estimat prin:
● Body Mass Index şi
● Mini Nutritional Assessment - forma lungă
Preferintele alimentare: printr-un chestionar alcătuit după U.S
Dietary Guidelines (2005), Alimentary Pyramid - Questionnaire for
quantitative and qualitative assessment of dietary habits şi
recomandările alimentare pentru prevenirea cancerului publicate de
American Cancer Society.
Slide 4
Evaluarea capacitatii de protectie a enzimelor antioxidante
eritrocitare, superoxid dismutaza(CuZnSOD) si glutation peroxidaza (GPx)
si corelatiile acestora cu statusul nutritional (BMI) si profilul metabolic la
subiectii varstnici cu patologie cardiovasculara si dismetabolica.
Erythrocyte SOD and GPx activities were measured with RANSOD, and RANSEL kits,
from Randox, UK.
Calculation of the enzymes activities
SOD: 100 -
(∆Asample/min x100)
(∆Asist./min.)
=
% inhibition
Procentajul de inhibitie al unei probe poate fi utilizat pentru a exprima activitatea
enzimei in Unitati SOD. Inmultind cu factorul de dilutie al probei obtinem U SOD/ml.
Avand in vedere cantitatea de Hb/ml putem obtine exprimarea activitatii enzimei in U
SOD/g Hb
GPx: U/L hemolizate = 8412 x ∆ A340 nm/minute
Rezultatul obtinut a fost inmultit cu factorul de dilutie (x 41) pentru a exprima activitatea
enzimei in U/L sange total . Pentru o exprimare mai corecta activitatii GPx eritrocitar
s-a realizat conversia U/L sange total in U/g Hb.
Hemoglobina a fost determinata cu Reactiv Drabkin.
Unitati GPx/100 ml
g Hemoglobina/100ml
= Unitati GPx/g Hb
Slide 5
Efectul consumului de paste imbogatite cu fibre (inulina 10%) asupra
parametrilor metabolici:
● Subiecti varstnici, internati la INGG-Ana Aslan, cu patologie dismetabolica
(dislipidemii si diabet tip 2 echilibrat prin dieta sau/si antidiabetice orale) au fost
selectati (dupa o informare in legatura cu efectele pe care le pot avea fibrele
solubile asupra organismului uman si in urma obtinerii acordului scris al acestora)
in vederea consumului de paste fainose imbogatite cu inulina 10% (fibra solubila),
realizate in Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti.
● O parte din subiecti au consumat pastele timp de 30 zile consecutiv, in timp ce
altii au continuat consumul de paste pana la 60 zile consecutiv.
La sfarsitul experimentului s-au facut determinari ale parametrilor biochimici:
glucoza, uree, creatinina, acid uric, colesterol total, HDL-colesterol, LDLcolesterol, trigliceride, proteine totale, transaminaze: AST/TGO si ALT/TGP.
● S-au luat probe de sange pe anticoagulant
- Na-EDTA pentru studii epigenetice
- heparina pentru determinarea homocisteinei
S-adenozil metioninei
S-adenosil homocisteinei
Slide 6
Rezultate si discutii
Evaluarea starii de sanatate a subiectilor din lotul de varstnici internati in INGG-Ana Aslan
Graficul 1: Patologia cronică
Graficul 2: Încărcătura patologică
în lotul vârstnicilor
Prevalenta patologiei cronice in lotul
pacientilor INGG (n=100)
190,41
DISTRIBUTIA POLIPATOLOGIEI IN LOT
30
B.cardio.vasc
190,20
B.reumatice
97,30
B.nutritie.metab
20
41,10
B.uro-genitale
31,51
B.SN, analizatori
20,18
B.neurologice
10
Frequency
10,96
B.digestive
9,59
B.mintale
4,10
B.respir
0
20
0
1
40
60
80
100
120
140
160
180
200
%
2
N.BOLI
3
4
5
6
7
8
9
10
13
Slide 7
Clinical characteristics of the subjects under study
Lot /
Parameters
Control
group
Cardiovascular
disease
group
Cardiovascular
disease with type
II diabetes
group
Type II diabetes group
Subjects number
15
35
32
18
Gender W/M(%)
90/10
80/20
75/25
60/40
65 ± 11
67 ± 8
72 ± 9
60 ± 2
63, 50 ± 11,00
78,54 ± 15,41
p = 0,004 vs Ctrl
Height (m)
1,60 ± 0,07
1,63 ± 0,10
BMI (kg/m2)
24,84 ± 4,00
29,28 ± 4,24
p = 0,003 vs Ctrl
Waist
circumference
(cm)
83,36 ± 12,61
101,05 ± 8,51
p = 0,001 vs Ctrl
Systolic BP
(mm Hg)
117 ± 10
140 ± 20
p = 0,001 vs Ctrl
144 ± 17
p = 0,001 vs Ctrl
Diastolic BP
(mm Hg)
68 ± 6
81 ± 9
p = 0,001 vs Ctrl
83 ± 11
p = 0,0003 vs Ctrl
Age (years)
Body weight (kg)
74,20 ± 14,38
p = 0,004 vs Ctrl
1,62 ± 0,08
28,20 ± 3,60
p = 0,003 vs Ctrl
100,00 ± 7,30
p = 0,016 vs Ctrl
85,60 ± 20,00
p = 0,014 vs Ctrl
1,60 ± 0,07
33,01 ± 6,18
p = 0,006 vs Ctrl
p = 0,039 vs CVD+DZ
II
98,20 ± 18,06
126 ± 11
p = 0,039 vs CVD+DZ
II
74 ± 5
Slide 8
Metabolic characteristics of the studied subjects
Control
Cardiovascular disease
Cardiovascular
disease associated with
Type 2 diabetes
Type 2 diabetes
Subjects (number)
15
35
32
18
Age (years)
64,92 ± 10,10
72,68 ± 8,02
70,52 ± 10,72
69, 85 ± 14,56
Glucose (mg/dl)
92,9 ± 7,82
97,375 ± 9,29
127,56 ± 28,14
174,4 ± 47,33
P = 0,167
P = 0,00092
P = 0,0001vs Ctrl
P = 0,0001 vs CV
P = 0,012
Creatinine (mg/dl)
0,83 ± 0,13
0,89 ± 0,14
0,95 ± 0,16
p = 0,05 vs Ctrl.
0,83 ± 0,14
Urea (mg/dl)
28,4 ± 4,24
39,00 ± 10,90
42,12 ± 11,96
p=0,0011 vs Ctrl
32 ± 5
p=0,0048vs Ctrl
Uric acid (mg/dl)
3,76 ± 1,29
4,98 ± 0,97
5,43 ± 1,98
5,54 ± 1,16
p=0,0017vs Ctrl
p=1,0017 vs Ctrl
p = 0,02 vs Ctrl
Total cholesterol
(mg/dl)
212,50 ± 39,47
221,72 ± 38,50
204,25 ± 46,20
252,6 ± 70,41
HDL cholesterol
(mg/dl)
55,92 ± 6,75
58,74 ± 14,76
57,18 ± 10,56
54,76 ± 20,02
LDL cholesterol
(mg/dl)
136,45 ± 29,07
147,85 ± 32,53
131,21 ± 37,50
160,20 ± 52,18
Triglyceride
(mg/dl)
90,7 ±17,52
124,35 ± 48,71
123,37 ± 38,41
P =0,037
P = 0,018
ALT (U/L)
23,10 ±14,23
22,07 ± 10,01
26,00 ± 13,41
28,80 ± 11,69
AST (U/L)
24,6 ± 8,40
22,55 ± 9,74
26,12 ± 12,23
23,20 ± 9,62
299,80 ± 122,65
P = 0,008 vs Ctrl
P = 0,0001 vs CV
P=0,0046vs CV+DZ
Slide 9
Hematologic characteristics in old patients under study
Lot
VSH (mm/h)
Hb (g/dL)
Ht (%)
Leucocyte
nr. /mm3
Fibrinogen
(mg/dl)
Control group
n = 15
15,44 ± 8,44
12,71 ± 3,95
40,55 ± 3,95
5950 ± 1442
358 ± 79
Cardiovascular
disease group
n = 35
20,60 ± 13,68
13,20 ± 0,97
41,1 ± 2,94
5891 ± 1371
427 ± 100
18,00 ± 9,25
13,69 ± 1,24
42,95 ± 3,09
7464 ± 998
420 ± 111
Cardiovascular
disease with
type 2 diabetes
group
n = 32
Type 2 diabetes
group
n = 18
P = 0,048 vs Ctrl.
19,60 ± 14,00
12,98 ± 0,85
P = 0,01 vs Ctrl
P = 0,001 vs CVD
P = 0,359 vs DZ
40,7 ± 2,03
6860 ± 1543
P = 0,155 vs CVD
412 ± 122
Slide 10
Autoevaluarea starii de sanatate reprezinta un indicator valoros al starii de sanatate, mai
ales in studiile epidemiologice.
Graficul 3: Autoaprecierea sănătăţii de către subiecţii celor două loturi: bolnavi
vârstnici (60 ani şi peste, n=100) şi adulti considerati sanatosi (18 – 59 ani, n = 54)
Autoevaluarea starii de sanatate comparativ
cu a altora
100
80
60
18,52
37
23
%
San.mai putin buna
64,81
40
20
Sanatate la fel de buna
Sanatate m.buna
40
16,67
0
Varstnici
Adulti
Deşi polipatologia cronica a vârstnicilor este bogata, 40 % dintre ei considera ca au o
sănătate mai bună decât a altor persoane
”Un bun status nutriţional este markerul unei îmbătrâniri sănătoase şi presupune o
capacitate optimă de recuperare după boală”. (Vetta et al. 1999
Relatia intre perceptia sanatatii si status-ului nutritional al varstnicilor a fost aratata, de
studiul lui Margetts (2003,), (varstnicii erau predispusi sa isi perceapa negativ sanatatea
cand aveau un risc crescut de subnutritie).
Slide 11
Evaluarea starii nutritionale
►Screeningul statusului nutritional prin
BMI a relevat in randul varstnicilor o
pondere mai mare a sumei :
supraponderali plus obezi (79%) fata de
valoarea acelorasi categorii in cazul
adultilor (42,6%)
►Compararea scorurilor MNA a aratat
procente apropiate intre riscurile de
subnutritie: la varstnici – 39,4% si la adulti
37,5% , ceea ce evidentiaza un
comportament alimentar nesanatos al
subiectilor adulti aparent “sanatosi”.
Graficul 5
Graficul 4
Evaluarea starii nutritionale prin MNA
Screening nutritional prin BMI
120
100
%
80
11,1
36
31,5
40
Subponderali
43
53,7
20
0
19
2
60
Supraponderalii
Normoponderali
60
60,6
70
Obezi
50
%
39,4
60,4
37,5
40
Risc malnutritie
30
Absenta riscului.
20
10
0
0
0
3,7
Varstnici bolnavi Adulti "sanatosi"
Malnutritie
Varstnicii
(n=100)
Adulti "sanatosi"
(n=54)
Slide 12
Evaluarea prin Scorul de Alimentatie
►Scorul obtinut s-a bazat pe evaluarea preferintelor alimentare, raportate la un chestionar
U.S. Dietary Guidelines (privind consumul de grasimi totale, colesterol, sare, alcool si fibre),
cat si la dieta respectata de subiecti, comparativ cu recomandarile alimentare date in
conformitate cu Piramida Alimentelor si cele ale American Cancer Society.
Dieta, în cea mai mare parte a ei, trebuie sa
fie alcătuită din alimente situate in
jumătatea inferioară a piramidei, iar
consumul de alimentelor din vârf să fie
limitat!
Indicatiile de alimentatie sanatoasa dupa
care se orienteaza scorul sunt:
„Dacă doriţi sa fiţi sănătoşi şi longevivi,
consumaţi o varietate mare de alimente cu
conţinut redus de grăsimi, evitati grăsimile
saturate (de origine animală) şi alimentele
bogate in colesterol. Consumaţi din belşug
fructe, legume, verdeţuri, cereale integrale,
dar cantităţi minime de zahar, sare şi alte
alimente rafinate. Nu consumaţi alcool.”
Slide 13
►Investigati prin acest chestionar, scorul alimentar a impartit subiectii in 4 grupe, conform legendei
scorului alimentar, de la cei cu obiceiuri alimentare excelente, la cei care necesita ajutorul unui nutritionist
Graficul 6: Reprezentarea scorului de alimentatie
In grupul adultilor “sanatosi” 49%
se hranesc nesanatos, trebuind sa-si
scimbe urgent stilul de alimentatie
Legenda scorurilor de alimentatie
(5)
13 – 14
Obiceiuri alimentare excelente
(4)
10 – 12
Bine, per total, dar este loc de mai bine
(3)
8 – 10
Alimentatia dvs trebuie imbunatatita
(2)
5–7
Va hraniti nesanatos. Actionati rapid si decisiv!
(1)
0-4
ADULTI
2,11/ns
10.20
Nevoie urgenta de ajutor
de specialitate !
17.89
38.78
Va hraniti nesanatos !
Actionati rapid si decisiv
51.58
28.42
20
-- 18,4% au o alimentatie relativ
corecta
Pericol! Aveti nevoie de ajutor!
VARSTNICI
%0
- 32,7% trebuie sa-si
imbunatateasca alimentatia
40
32.65
Alimentatia dvs. trebuie
imbunatatita
-La 18% li se indica schimbarea
dietei
18.37
Bine per total dar e loc de
mai bine
60
%
In lotul varstnicilor bolnavi, apar
scoruri de alimentatie mai bune, fapt
explicat prin complianta la regimul
igieno-dietetic prescris in bolile de
care acestia sufera.
0
10
20
In studiul de fata , scorurile intre 13 – 14 nu exista!!
30
-- 51,58% trebuie da-si
imbunatateasca alimentatia
40
50
- 28,42% se hranesc sanatos
Slide 14
Comportamentul alimentar si patologia dismetabolica la subiectii varstnici
Graficul 7: Relatia dintre scorul alimentatiei (evaluat dupa indicatiile date in “Piramida
alimentelor”) si starea de nutritie (BMI)
60
53,8
50
43,5
43,3
36,7
40
39,1
30,8
Greutate normala
Supraponderali
30
20
Obezi
17,4 20
15,4
10
0
Alimentatie
nesanatoasa
Alim. trebuie
imbunatatita
Alimentatie in
general buna
Slide 15
Tabel 1 Corelatia dintre BMI si consumul de cereale, leguminoase si alcool
coeficient de corelatie
r
p
Consum de cereale, in
special rafinate
r = 0,233
p = 0,047
Consum de leguminoase
uscate (fasole, naut)
r = 0,369
p = 0,001
coeficient de corelatie
r
p
Cantitatea de alcool
r = 0,279
p = 0,023
Concentratia de alcool
r = 0,295
p = 0,016
Slide 16
Graficul 8: Cantitatea de celeale consumate (portii)
Portii cereale consumate
PORTII PAINE, CEREALE
Nr.
ord
Nr.portii
%
1
1-2 portii
20,5
2
3 - 4portii
50,7
3
5-6 portii
13,7
4
7-8 portii
15,1
4
3
Total
1
100,0
2
Graficul 9: Consumul de cereale in special rafinate
Frecventa consumului de paine
integrala in loc de paine alba si cereale
rafinate?
Paine neagra, cereale integrale
4
25,8%
1
18,2%
2
21,2%
%
18.2
▪ Intotdeauna cereale integrale ...
/ paine integrala
21.2
▪de obicei paine integrala si ...
34.8
▪de obicei paine alba, cereale
rafinate
25.8
▪intotdeauna paine alba, cereale
rafinate
3
34,8%
Slide 17
Tabel 2: Corelatii intre obiceiurile alimentare si patologie
Corelatii intre:
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
(1) Omisiunea micului dejun
si PATOLOGIE:
r=
p=
Dislipidemie mixta
.204
.042
Disproteinemie
.311
.002
Nevralgii
.278
.005
Nevroze –depresive/ anx.
.210
.036
(2) Consumul alimentelor grase
Hipoacuzie
.291
.003
(3) Consumul alimente bogate in colesterol
Afectiuni renale (litiaza-infectii ur)
.214
.033
Hipoacuzie
.228
.022
Tulb. circulatorii vertebro-bazilare
.195
.050
(4) Adaosul de sare in alimente
Nevralgii
.240
.016
Polineuroatie
.198
.049
B.respiratorii
.199
.047
Osteoporoza
Se apropie de semnificatie ...
.191
.057
(5)Consumul de paine /cereale integrale
Litiaza si infectii renale
.207
.039
Boala cardiaca ischemica
.197
.050
Slide 18
Tabel 2: Corelatii intre obiceiurile alimentare si patologie
continuare
(6) Consumul de bauturi alcoolice
Frecventa consumului:
Reumatism degenerativ
.200
.046
Cantitatea consumata
Reumatism degenerativ
.196
.051
Obezitatea
.239
.047
.227
.023
.262
.008
Boli endocrino-metabolice
( mai ales Obezitatea
Concentratia alcoolului
Boli renale (litiaza, infectii)
.266
.026
Obezitatea
.239
.047
B.neurologice
–.243
0.43
Ateromatoza carotidiana
–.270
.024
(7) Consumul de cafea
Reumatism degenerativ
.335
.040
Boala ulceroasa duodeno-gastrica
–.131
.052
Boli endocrino-metabolice
.454
.007
.352
.041
–.355
.040
mai ales, dislipidemia mixta
Nevralgii
Numar cesti cafea / zi
Nevroze anxioase-depresive
.357
. .038
Slide 19
Tabel 3: Corelatii intre obiceiurile alimentare si indicatorii metabolici
Corelatii intre :
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR si
VALOAREA PARAMETRILOR METABOLICI:
r=
p=
(1) Omisiunea micului dejun
Colesterol total
.261
.007
LDL - c
( Tinde spre semnificatie )
.189
.082
Trigliceride
( Tinde spre semnificatie )
.182
.064
.216
.027
.194
.049
.183
.063
Colesterol total
.271
.005
LDL - c
.309
.004
Acid uric
.203
.039
Colesterol total
.222
.023
LDL - c
.253
.019
.291
.011
Se apropie de semnificatie ... .302
.070
(2) Consumul alimentelor grase
Acidul uric
(3) Consumul alim. bogate in colesterol
Trigliceride
(3) Adaosul de sare in alimente
Creatinina
( Tinde spre semnificatie )
(4) Consumul de bauturi alcoolice
Cantitatea consumata
Concentratia alcoolului
Creatinina
(5) Numar cesti cafea / zi
LDL -c
Slide 20
Complianta varstnicilor bolnavi la
regimul igieno-dietetic
Graficul 11
%
Consumul cantitativ de dulciuri in lot, la pacienti cu
diabet zaharat
70
63,2
56,6
60
Cu DZ
Fara DZ
50
36,8
40
32,1
15
30
20
11,3
10
0
0
0
1
2
Numar portii de dulciuri
Analizand consumul de glucide ale varstnicilor, am constatat ca subiectii diabetici si obezii respecta in
general dieta hipoglucidica.
Consumul de dulciuri a corelat semnificativ negativ cu prezenta diabetului zaharat (r = -0,498; p =
0,001) si a obezitatii (r = -0,317; p = 0,007), indicand complianta acestor pacienti la regimul hipoglucidic
impus.
Slide 21
Regimul hipolipidemic impus este respectat de diabetici (r = 0,353; p = 0,004 la corelatia regim
hiperlipidic-prezenta DZ si pentru corelatia dintre regim hiperlipidic si valorile glucozei sanguine: r = 0,247
; p = 0,049) (grafic 12A).
Si obezii respecta regimul hipolipidic, dupa cum apare in graficul 12B
Graficul 12A
Graficul 12B
Frecventa consumului de alimente grase,
la pacientii cu diabet zaharat
%
Frecventa consumului de alimete grase la
pacienti cu obezitate
70,6
80
70
63,3
60
Pacienti CU DZ
60
%
23,5
24,5
50,94
50
Pacienti FARA DZ
40
61,54
37,74
40
30,77
30
20
20
0 2
5,9
10
10,2
0
0
1
2
3
4
Obezi
NE-obezi
7,69 9,43
1,89
0,00
1
2
3
4
Consumul de alimente bogate in grasimi:
1. La fiecare masa sau aproape la fiecare masa
2. La majoritatea meselor
3. Numai ocazional
4. Rareori sau niciodata
Nici regimul bogat in grasimi, in general, si nici consumul
frecvent de alimente bogate in colesterol NU coreleaza cu
cresterea colesterolului seric, conform analizelor de
corelatie efectuate.
Slide 22
Au fost evidentiat corelatii semnificativ pozitive ale Colesterolului total si LDLcolesterol cu ingestia de alimente sarate: r = 0413; p = 0,001 (pt. colesterol total)
si r = 0,367; p = 0,003 pentru LDL-colesterol
Graficul 13: Relatia dintre consumul de
sare si valorile colesterolului total seric
Graficul 14: Relatia dintre consumul de
sare si valorile LDL-colesterolului
80
70
61.8
60
50
36.7
40
32.4
30
30
23.3
20
10
10
ns
0
adaus sare zilnic
70
adaus sare frecv
…sare ocazional
adaus sare frecvent
adaus ocazional
60
adaus sare f .rar
... sare foarte rar
50
45
38,1
40
27,3
30
28,6
33,3
25
30
20
10
0
0
0
Col.T.<175 mg/dl
72,7
Col.T.≥175 mg/dl
LDL.optim
LDL -Col
LDL la limita
<100
100–129
130–159
160>
LDL crescut
= Optim
= Normal crescut
= La limita (superioară)
= Crescut
Slide 23
CONCLUZII
•
Comportamentul alimentar al subiectilor varstnici este factor determinant al patologiei
dismetabolice si cardiovasculare, In multe cazuri insa, studiind alimentatia varstnicilor
bolnavi, spitalizati, am constatat prezenta compliantei la regimul recomandat de medic,
ei respectand dietele prescrise, si hranindu-se astfel, mai sanatos decat adultii
investigati in afara spitalului, ce se considera „sanatosi”.
•
De aceea, sustinem ca evaluarea nutriţională trebuie să devină o activitate de rutină în
practica medicala, in general, nu numai geriatrica. Totodată, schimbarea alimentaţiei
greşite, ca metodă profilactică a patologiei dismetabolice şi cardiovasculare, reprezintă
o urgenţă şi impunandu-se la toate vârstele.
***
OMS a lansat în 2004 o “Strategie globală asupra dietei, activităţii fizice şi sănătăţii”,
care subliniază importanţa: (1) „dobândirii unei diete echilibrate, prin reducerea
consumului de grăsimi, zahăr rafinat şi sare, a creşterii aportului de fructe, legume,
cereale şi nuci, şi (2) efectuarea de activităţi fizice moderate de cel puţin 30 de minute
zilnic”.
•
Slide 24
Erythrocyte Superoxide dismutase activity in the studied old subjects
Superoxide dismutase (SOD)
U/ml
U/g Hb
Control group
54,71 ± 4,19
224 ± 17
1774 ± 281
Cardiovascular
disease
group
53,87 ± 7,14
221 ± 30
1649 ± 216
Cardiovascular
disease + type
2 diabetes
group
52,81 ± 4,64
Type 2 diabetes
group
44,00 ± 2,88
180 ± 12
1426 ± 70
P = 0,012 vs Ctrl
P = 0,028 vs CV
P = 0,027 vs CV-DZ
P = 0,013 vs Ctrl
P = 0,031 vs CV
P = 0,036 vs CVDZ
P = 0,021 vs Ctrl
220 ± 27
1616 ± 231
250
٭
SOD (U/ml)
200
150
100
50
0
Serie1
Control
CVD
CVD + DZ
DZ
224
221
220
180
60
SOD (% INHIBITIE)
% inhibition
٭
50
40
30
20
10
0
Serie1
Control
CVD
CVD + DZ
DZ
54,71
53,87
52,81
44
2000
SOD (U/g Hb)
Lot
٭
1500
1000
500
0
Serie1
Control
CVD
CVD + DZ
DZ
1778
1649
1616
1426
Slide 25
Erythrocyte Glutathione peroxidase activity in the studied old subjects
Glutathione peroxidase
LOT
U/L whole blood
U/g Hb
Control group
8759 ± 1122
70,42 ± 8,98
Cardiovascular group
9018 ± 1809
67,67 ± 11,60
Cardiovascular disease
with type 2 diabetes
group
8552 ± 2187
63,28 ± 13,96
Type 2 diabetes group
7303 ± 1281
P = 0,041 vs Ctrl
59,09 ± 10,42
P = 0,047 vs Ctrl.
Glutation peroxidaza (U/g Hb)
72
70
68
66
64
٭
62
60
58
56
54
52
Control
CVD
CVD + DZ
DZ
Slide 26
Corelatii ale SOD si GPx cu greutatea corporala si BMI
100
y = -0.1458x + 70.396
R² = 0.003
GPx (U/g Hb)
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
0
10
20
30
BMI (kg/m2)
40
50
Slide 27
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
y = -0.01x + 67.584
R² = 0.0003
GPx (U/g Hb)
GPx (U/g Hb)
Corelatii ale SOD si GPx cu tensiunea arteriala diastolica si sistolica
0
50
100
150
TA sistolica (mm Hg)
200
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
y = -0.041x + 69.474
R² = 0.0012
0
50
100
TA diastolica (mm Hg)
150
Slide 28
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Glutation peroxidaza (U/g Hb)
Glutation peroxidaza (U/g Hb)
Corelatiile GPx si SOD cu nivelul seric al glucozei si acidului uric
y = -0.0527x + 71.407
R2 = 0.0131
r = 0,1144
p>0,05; NS
0
50
100
150
200
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
250
y = 1.635x + 57.935
R2 = 0.0338
r = 0,1838
p > 0,05; NS
0
2
2000
2000
SOD (U/g Hb)
2500
1500
y = -1.7605x + 1870.5
R2 = 0.0814
r = 0.2838
p < 0,02
1000
500
6
8
10
12
Acid uric (mg/dl)
2500
1500
y = -19.749x + 1777.3
R2 = 0.0232
r = 0.1523
p > 0.05; NS
1000
500
0
0
0
50
100
150
200
0
250
2
Glucoza (mg/dL)
4
6
8
10
Acid uric (mg/dL)
5
4
3
2
8
6
4
2
1
Serie1
12
y = 0.0132x + 3.5126
R2 = 0.077
r = 0.2774
p < 0.02
12
0
10
Acid uric (mg/dL)
6
Acid uric (mg/dl)
SOD (U/g Hb)
Glucoza (mg/dL)
4
0
Control
CV
CV+DZ
DZ
3,76
4,98
5,43
5,54
0
50
100
150
Glucoza (mg/dL)
200
250
Slide 29
CONCLUSIONS
► There was a significant reduction of the protection capacity of the both
antioxidant enzymes in Type 2 diabetes group compared with the other studied
groups.
► SOD activity evidenced a significant negative correlation with BMI, serum
glucose content, but there was no correlation between SOD and serum uric acid
level.
► There was no significant correlation between GPx activity and serum glucose
concentration , or GPx and serum uric acid.
► The reduction of the erythrocyte antioxidant enzymes, SOD and GPx , could
contribute to the increase of the oxidative stress.
► The mechanisms wich could alters the activities of the two enzymes are
numerous, but in the light of our results we suggest the posibility that the high
level of glucose to affect the enzymes structure, directly by glycation, or
indirectly by glucose autooxidation (formation of superoxide radical).
► Acidul uric este considerat un antioxidant extracelular important , dar
semnificatia sa se discuta si in relatie cu rolul sau metabolic (produs final al
catabolismului purinelor - care se intensifica in conditii patofiziologice precum:
hipoxie, ischemie, ischemie-reperfuzie, soc hemoragic, etc), dar si ca factor de
risc pentru patologia cardiovasculara (se poate depune pe vasele de sange,..)
Slide 30
Efectul consumului de paste imbogatite cu inulina 10% asupra parametrilor metabolici
a subiecti varstnici cu patologie dismetabolica
LOT EXPERIMENTAL
● Subiectii au fost informati in legatura cu actiunea fibrelor solubile, in special inulina, asupra sistemuluyi digestiv si a metabolismului glucidic si
lipid. Informatiile au fost culese din literatura de specialitate( reviste-publicatii).
● Au fost inclusi in lotul de testare subiecti care au avut stabilit diagnosticul de diabet zaharat tip 2 cu echilibrare prin dieta, sau/si cu antidiabetice
orale, subiecti cu dislipidemii tratate cu hipolipemiante.
● Subiectii au mentinut dieta si tratamentul recomandat de medic (inainte de internare, in ti,pul internarii si dupa externare in toata perioada cat sa desfasurat experimentul = 60 zile consecutiv)
25
numar subiecti
25
17
20
15
8
10
5
0
Total
fara Hipol
cu Hipol
15
16
14
numar subiecti
88,00%
100%
80%
12
10
60%
8
6
40%
3
4
1
18%
20%
5,88%
2
0%
0
Fibrati
Statine
Fibrat + Statina
Fibrati
Statine
Fibrat + Statina
Slide 31
Efectul consumului de paste cu inulina 10% asupra parametrilor metabolici
250
*
*
150
100
50
0
Glucoza
Colesterol
inainte
col-HDL
col-LDL
Trigliceride
dupa 60 zile consum paste cu inulina 10%
39,82
35,33
40
35
30
mg/dl
mg/dl
200
25
20
15
5,06 5,28
10
5
0,65 0,6
0
creatinina
uree
acid uric
STUDIUL STARII DE SANATATE IN RELATIE
CU PREFERINTELE ALIMENTARE (DIETA)
IN IMBATRANIRE
Elena Lupeanu¹, Doina Roditis¹, Denisa Duta², Nastasia Belc²
¹Institutul National de Gerontologie si Geriatrie “Ana Aslan”, Bucuresti
²Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti
Slide 2
Obiectivele lucrarii:
► Studiul starii de sanatate si al statutusului nutritional in relatie cu preferintele
alimentare
► Studiul unor enzime antioxidante eritrocitare : SOD si GPx
► Efectul consumului de paste imbogatite cu fibre (inulina 10%) asupra parametrilor
metabolici
Material si metode
Loturi:
● Subiecti (nr. = 100) internati la INGG-Ana Aslan, cu patologie cardivasculara si
dismetabolica, cu varste intre 60 – 95 ani (X = 68,6 ani)
● Subiecti (nr. = 54) din afara spitalului (inclusiv IBA), aparent sanatosi, cu varste
intre 18 si 60 ani (X = 41,2 ani)
Slide 3
Ancheta medico-socială a investigat:
Starea de sănătate globală, prin:
◙ diagnosticele clinice culese din fişele de observaţie si
evaluari paraclinice ale parametrilor hematologici si biochimici
◙ o evaluare prin teste medico-sociale vizand:
♦ autoaprecierea sănătăţii
♦ intensitatea durerii,
♦ mobilitatea,
♦ funcţionalitatea fizică
♦ funcţionalitatea socială
Statusul nutriţional, estimat prin:
● Body Mass Index şi
● Mini Nutritional Assessment - forma lungă
Preferintele alimentare: printr-un chestionar alcătuit după U.S
Dietary Guidelines (2005), Alimentary Pyramid - Questionnaire for
quantitative and qualitative assessment of dietary habits şi
recomandările alimentare pentru prevenirea cancerului publicate de
American Cancer Society.
Slide 4
Evaluarea capacitatii de protectie a enzimelor antioxidante
eritrocitare, superoxid dismutaza(CuZnSOD) si glutation peroxidaza (GPx)
si corelatiile acestora cu statusul nutritional (BMI) si profilul metabolic la
subiectii varstnici cu patologie cardiovasculara si dismetabolica.
Erythrocyte SOD and GPx activities were measured with RANSOD, and RANSEL kits,
from Randox, UK.
Calculation of the enzymes activities
SOD: 100 -
(∆Asample/min x100)
(∆Asist./min.)
=
% inhibition
Procentajul de inhibitie al unei probe poate fi utilizat pentru a exprima activitatea
enzimei in Unitati SOD. Inmultind cu factorul de dilutie al probei obtinem U SOD/ml.
Avand in vedere cantitatea de Hb/ml putem obtine exprimarea activitatii enzimei in U
SOD/g Hb
GPx: U/L hemolizate = 8412 x ∆ A340 nm/minute
Rezultatul obtinut a fost inmultit cu factorul de dilutie (x 41) pentru a exprima activitatea
enzimei in U/L sange total . Pentru o exprimare mai corecta activitatii GPx eritrocitar
s-a realizat conversia U/L sange total in U/g Hb.
Hemoglobina a fost determinata cu Reactiv Drabkin.
Unitati GPx/100 ml
g Hemoglobina/100ml
= Unitati GPx/g Hb
Slide 5
Efectul consumului de paste imbogatite cu fibre (inulina 10%) asupra
parametrilor metabolici:
● Subiecti varstnici, internati la INGG-Ana Aslan, cu patologie dismetabolica
(dislipidemii si diabet tip 2 echilibrat prin dieta sau/si antidiabetice orale) au fost
selectati (dupa o informare in legatura cu efectele pe care le pot avea fibrele
solubile asupra organismului uman si in urma obtinerii acordului scris al acestora)
in vederea consumului de paste fainose imbogatite cu inulina 10% (fibra solubila),
realizate in Institutul de Bioresurse Alimentare, Bucuresti.
● O parte din subiecti au consumat pastele timp de 30 zile consecutiv, in timp ce
altii au continuat consumul de paste pana la 60 zile consecutiv.
La sfarsitul experimentului s-au facut determinari ale parametrilor biochimici:
glucoza, uree, creatinina, acid uric, colesterol total, HDL-colesterol, LDLcolesterol, trigliceride, proteine totale, transaminaze: AST/TGO si ALT/TGP.
● S-au luat probe de sange pe anticoagulant
- Na-EDTA pentru studii epigenetice
- heparina pentru determinarea homocisteinei
S-adenozil metioninei
S-adenosil homocisteinei
Slide 6
Rezultate si discutii
Evaluarea starii de sanatate a subiectilor din lotul de varstnici internati in INGG-Ana Aslan
Graficul 1: Patologia cronică
Graficul 2: Încărcătura patologică
în lotul vârstnicilor
Prevalenta patologiei cronice in lotul
pacientilor INGG (n=100)
190,41
DISTRIBUTIA POLIPATOLOGIEI IN LOT
30
B.cardio.vasc
190,20
B.reumatice
97,30
B.nutritie.metab
20
41,10
B.uro-genitale
31,51
B.SN, analizatori
20,18
B.neurologice
10
Frequency
10,96
B.digestive
9,59
B.mintale
4,10
B.respir
0
20
0
1
40
60
80
100
120
140
160
180
200
%
2
N.BOLI
3
4
5
6
7
8
9
10
13
Slide 7
Clinical characteristics of the subjects under study
Lot /
Parameters
Control
group
Cardiovascular
disease
group
Cardiovascular
disease with type
II diabetes
group
Type II diabetes group
Subjects number
15
35
32
18
Gender W/M(%)
90/10
80/20
75/25
60/40
65 ± 11
67 ± 8
72 ± 9
60 ± 2
63, 50 ± 11,00
78,54 ± 15,41
p = 0,004 vs Ctrl
Height (m)
1,60 ± 0,07
1,63 ± 0,10
BMI (kg/m2)
24,84 ± 4,00
29,28 ± 4,24
p = 0,003 vs Ctrl
Waist
circumference
(cm)
83,36 ± 12,61
101,05 ± 8,51
p = 0,001 vs Ctrl
Systolic BP
(mm Hg)
117 ± 10
140 ± 20
p = 0,001 vs Ctrl
144 ± 17
p = 0,001 vs Ctrl
Diastolic BP
(mm Hg)
68 ± 6
81 ± 9
p = 0,001 vs Ctrl
83 ± 11
p = 0,0003 vs Ctrl
Age (years)
Body weight (kg)
74,20 ± 14,38
p = 0,004 vs Ctrl
1,62 ± 0,08
28,20 ± 3,60
p = 0,003 vs Ctrl
100,00 ± 7,30
p = 0,016 vs Ctrl
85,60 ± 20,00
p = 0,014 vs Ctrl
1,60 ± 0,07
33,01 ± 6,18
p = 0,006 vs Ctrl
p = 0,039 vs CVD+DZ
II
98,20 ± 18,06
126 ± 11
p = 0,039 vs CVD+DZ
II
74 ± 5
Slide 8
Metabolic characteristics of the studied subjects
Control
Cardiovascular disease
Cardiovascular
disease associated with
Type 2 diabetes
Type 2 diabetes
Subjects (number)
15
35
32
18
Age (years)
64,92 ± 10,10
72,68 ± 8,02
70,52 ± 10,72
69, 85 ± 14,56
Glucose (mg/dl)
92,9 ± 7,82
97,375 ± 9,29
127,56 ± 28,14
174,4 ± 47,33
P = 0,167
P = 0,00092
P = 0,0001vs Ctrl
P = 0,0001 vs CV
P = 0,012
Creatinine (mg/dl)
0,83 ± 0,13
0,89 ± 0,14
0,95 ± 0,16
p = 0,05 vs Ctrl.
0,83 ± 0,14
Urea (mg/dl)
28,4 ± 4,24
39,00 ± 10,90
42,12 ± 11,96
p=0,0011 vs Ctrl
32 ± 5
p=0,0048vs Ctrl
Uric acid (mg/dl)
3,76 ± 1,29
4,98 ± 0,97
5,43 ± 1,98
5,54 ± 1,16
p=0,0017vs Ctrl
p=1,0017 vs Ctrl
p = 0,02 vs Ctrl
Total cholesterol
(mg/dl)
212,50 ± 39,47
221,72 ± 38,50
204,25 ± 46,20
252,6 ± 70,41
HDL cholesterol
(mg/dl)
55,92 ± 6,75
58,74 ± 14,76
57,18 ± 10,56
54,76 ± 20,02
LDL cholesterol
(mg/dl)
136,45 ± 29,07
147,85 ± 32,53
131,21 ± 37,50
160,20 ± 52,18
Triglyceride
(mg/dl)
90,7 ±17,52
124,35 ± 48,71
123,37 ± 38,41
P =0,037
P = 0,018
ALT (U/L)
23,10 ±14,23
22,07 ± 10,01
26,00 ± 13,41
28,80 ± 11,69
AST (U/L)
24,6 ± 8,40
22,55 ± 9,74
26,12 ± 12,23
23,20 ± 9,62
299,80 ± 122,65
P = 0,008 vs Ctrl
P = 0,0001 vs CV
P=0,0046vs CV+DZ
Slide 9
Hematologic characteristics in old patients under study
Lot
VSH (mm/h)
Hb (g/dL)
Ht (%)
Leucocyte
nr. /mm3
Fibrinogen
(mg/dl)
Control group
n = 15
15,44 ± 8,44
12,71 ± 3,95
40,55 ± 3,95
5950 ± 1442
358 ± 79
Cardiovascular
disease group
n = 35
20,60 ± 13,68
13,20 ± 0,97
41,1 ± 2,94
5891 ± 1371
427 ± 100
18,00 ± 9,25
13,69 ± 1,24
42,95 ± 3,09
7464 ± 998
420 ± 111
Cardiovascular
disease with
type 2 diabetes
group
n = 32
Type 2 diabetes
group
n = 18
P = 0,048 vs Ctrl.
19,60 ± 14,00
12,98 ± 0,85
P = 0,01 vs Ctrl
P = 0,001 vs CVD
P = 0,359 vs DZ
40,7 ± 2,03
6860 ± 1543
P = 0,155 vs CVD
412 ± 122
Slide 10
Autoevaluarea starii de sanatate reprezinta un indicator valoros al starii de sanatate, mai
ales in studiile epidemiologice.
Graficul 3: Autoaprecierea sănătăţii de către subiecţii celor două loturi: bolnavi
vârstnici (60 ani şi peste, n=100) şi adulti considerati sanatosi (18 – 59 ani, n = 54)
Autoevaluarea starii de sanatate comparativ
cu a altora
100
80
60
18,52
37
23
%
San.mai putin buna
64,81
40
20
Sanatate la fel de buna
Sanatate m.buna
40
16,67
0
Varstnici
Adulti
Deşi polipatologia cronica a vârstnicilor este bogata, 40 % dintre ei considera ca au o
sănătate mai bună decât a altor persoane
”Un bun status nutriţional este markerul unei îmbătrâniri sănătoase şi presupune o
capacitate optimă de recuperare după boală”. (Vetta et al. 1999
Relatia intre perceptia sanatatii si status-ului nutritional al varstnicilor a fost aratata, de
studiul lui Margetts (2003,), (varstnicii erau predispusi sa isi perceapa negativ sanatatea
cand aveau un risc crescut de subnutritie).
Slide 11
Evaluarea starii nutritionale
►Screeningul statusului nutritional prin
BMI a relevat in randul varstnicilor o
pondere mai mare a sumei :
supraponderali plus obezi (79%) fata de
valoarea acelorasi categorii in cazul
adultilor (42,6%)
►Compararea scorurilor MNA a aratat
procente apropiate intre riscurile de
subnutritie: la varstnici – 39,4% si la adulti
37,5% , ceea ce evidentiaza un
comportament alimentar nesanatos al
subiectilor adulti aparent “sanatosi”.
Graficul 5
Graficul 4
Evaluarea starii nutritionale prin MNA
Screening nutritional prin BMI
120
100
%
80
11,1
36
31,5
40
Subponderali
43
53,7
20
0
19
2
60
Supraponderalii
Normoponderali
60
60,6
70
Obezi
50
%
39,4
60,4
37,5
40
Risc malnutritie
30
Absenta riscului.
20
10
0
0
0
3,7
Varstnici bolnavi Adulti "sanatosi"
Malnutritie
Varstnicii
(n=100)
Adulti "sanatosi"
(n=54)
Slide 12
Evaluarea prin Scorul de Alimentatie
►Scorul obtinut s-a bazat pe evaluarea preferintelor alimentare, raportate la un chestionar
U.S. Dietary Guidelines (privind consumul de grasimi totale, colesterol, sare, alcool si fibre),
cat si la dieta respectata de subiecti, comparativ cu recomandarile alimentare date in
conformitate cu Piramida Alimentelor si cele ale American Cancer Society.
Dieta, în cea mai mare parte a ei, trebuie sa
fie alcătuită din alimente situate in
jumătatea inferioară a piramidei, iar
consumul de alimentelor din vârf să fie
limitat!
Indicatiile de alimentatie sanatoasa dupa
care se orienteaza scorul sunt:
„Dacă doriţi sa fiţi sănătoşi şi longevivi,
consumaţi o varietate mare de alimente cu
conţinut redus de grăsimi, evitati grăsimile
saturate (de origine animală) şi alimentele
bogate in colesterol. Consumaţi din belşug
fructe, legume, verdeţuri, cereale integrale,
dar cantităţi minime de zahar, sare şi alte
alimente rafinate. Nu consumaţi alcool.”
Slide 13
►Investigati prin acest chestionar, scorul alimentar a impartit subiectii in 4 grupe, conform legendei
scorului alimentar, de la cei cu obiceiuri alimentare excelente, la cei care necesita ajutorul unui nutritionist
Graficul 6: Reprezentarea scorului de alimentatie
In grupul adultilor “sanatosi” 49%
se hranesc nesanatos, trebuind sa-si
scimbe urgent stilul de alimentatie
Legenda scorurilor de alimentatie
(5)
13 – 14
Obiceiuri alimentare excelente
(4)
10 – 12
Bine, per total, dar este loc de mai bine
(3)
8 – 10
Alimentatia dvs trebuie imbunatatita
(2)
5–7
Va hraniti nesanatos. Actionati rapid si decisiv!
(1)
0-4
ADULTI
2,11/ns
10.20
Nevoie urgenta de ajutor
de specialitate !
17.89
38.78
Va hraniti nesanatos !
Actionati rapid si decisiv
51.58
28.42
20
-- 18,4% au o alimentatie relativ
corecta
Pericol! Aveti nevoie de ajutor!
VARSTNICI
%0
- 32,7% trebuie sa-si
imbunatateasca alimentatia
40
32.65
Alimentatia dvs. trebuie
imbunatatita
-La 18% li se indica schimbarea
dietei
18.37
Bine per total dar e loc de
mai bine
60
%
In lotul varstnicilor bolnavi, apar
scoruri de alimentatie mai bune, fapt
explicat prin complianta la regimul
igieno-dietetic prescris in bolile de
care acestia sufera.
0
10
20
In studiul de fata , scorurile intre 13 – 14 nu exista!!
30
-- 51,58% trebuie da-si
imbunatateasca alimentatia
40
50
- 28,42% se hranesc sanatos
Slide 14
Comportamentul alimentar si patologia dismetabolica la subiectii varstnici
Graficul 7: Relatia dintre scorul alimentatiei (evaluat dupa indicatiile date in “Piramida
alimentelor”) si starea de nutritie (BMI)
60
53,8
50
43,5
43,3
36,7
40
39,1
30,8
Greutate normala
Supraponderali
30
20
Obezi
17,4 20
15,4
10
0
Alimentatie
nesanatoasa
Alim. trebuie
imbunatatita
Alimentatie in
general buna
Slide 15
Tabel 1 Corelatia dintre BMI si consumul de cereale, leguminoase si alcool
coeficient de corelatie
r
p
Consum de cereale, in
special rafinate
r = 0,233
p = 0,047
Consum de leguminoase
uscate (fasole, naut)
r = 0,369
p = 0,001
coeficient de corelatie
r
p
Cantitatea de alcool
r = 0,279
p = 0,023
Concentratia de alcool
r = 0,295
p = 0,016
Slide 16
Graficul 8: Cantitatea de celeale consumate (portii)
Portii cereale consumate
PORTII PAINE, CEREALE
Nr.
ord
Nr.portii
%
1
1-2 portii
20,5
2
3 - 4portii
50,7
3
5-6 portii
13,7
4
7-8 portii
15,1
4
3
Total
1
100,0
2
Graficul 9: Consumul de cereale in special rafinate
Frecventa consumului de paine
integrala in loc de paine alba si cereale
rafinate?
Paine neagra, cereale integrale
4
25,8%
1
18,2%
2
21,2%
%
18.2
▪ Intotdeauna cereale integrale ...
/ paine integrala
21.2
▪de obicei paine integrala si ...
34.8
▪de obicei paine alba, cereale
rafinate
25.8
▪intotdeauna paine alba, cereale
rafinate
3
34,8%
Slide 17
Tabel 2: Corelatii intre obiceiurile alimentare si patologie
Corelatii intre:
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR
(1) Omisiunea micului dejun
si PATOLOGIE:
r=
p=
Dislipidemie mixta
.204
.042
Disproteinemie
.311
.002
Nevralgii
.278
.005
Nevroze –depresive/ anx.
.210
.036
(2) Consumul alimentelor grase
Hipoacuzie
.291
.003
(3) Consumul alimente bogate in colesterol
Afectiuni renale (litiaza-infectii ur)
.214
.033
Hipoacuzie
.228
.022
Tulb. circulatorii vertebro-bazilare
.195
.050
(4) Adaosul de sare in alimente
Nevralgii
.240
.016
Polineuroatie
.198
.049
B.respiratorii
.199
.047
Osteoporoza
Se apropie de semnificatie ...
.191
.057
(5)Consumul de paine /cereale integrale
Litiaza si infectii renale
.207
.039
Boala cardiaca ischemica
.197
.050
Slide 18
Tabel 2: Corelatii intre obiceiurile alimentare si patologie
continuare
(6) Consumul de bauturi alcoolice
Frecventa consumului:
Reumatism degenerativ
.200
.046
Cantitatea consumata
Reumatism degenerativ
.196
.051
Obezitatea
.239
.047
.227
.023
.262
.008
Boli endocrino-metabolice
( mai ales Obezitatea
Concentratia alcoolului
Boli renale (litiaza, infectii)
.266
.026
Obezitatea
.239
.047
B.neurologice
–.243
0.43
Ateromatoza carotidiana
–.270
.024
(7) Consumul de cafea
Reumatism degenerativ
.335
.040
Boala ulceroasa duodeno-gastrica
–.131
.052
Boli endocrino-metabolice
.454
.007
.352
.041
–.355
.040
mai ales, dislipidemia mixta
Nevralgii
Numar cesti cafea / zi
Nevroze anxioase-depresive
.357
. .038
Slide 19
Tabel 3: Corelatii intre obiceiurile alimentare si indicatorii metabolici
Corelatii intre :
COMPORTAMENTUL ALIMENTAR si
VALOAREA PARAMETRILOR METABOLICI:
r=
p=
(1) Omisiunea micului dejun
Colesterol total
.261
.007
LDL - c
( Tinde spre semnificatie )
.189
.082
Trigliceride
( Tinde spre semnificatie )
.182
.064
.216
.027
.194
.049
.183
.063
Colesterol total
.271
.005
LDL - c
.309
.004
Acid uric
.203
.039
Colesterol total
.222
.023
LDL - c
.253
.019
.291
.011
Se apropie de semnificatie ... .302
.070
(2) Consumul alimentelor grase
Acidul uric
(3) Consumul alim. bogate in colesterol
Trigliceride
(3) Adaosul de sare in alimente
Creatinina
( Tinde spre semnificatie )
(4) Consumul de bauturi alcoolice
Cantitatea consumata
Concentratia alcoolului
Creatinina
(5) Numar cesti cafea / zi
LDL -c
Slide 20
Complianta varstnicilor bolnavi la
regimul igieno-dietetic
Graficul 11
%
Consumul cantitativ de dulciuri in lot, la pacienti cu
diabet zaharat
70
63,2
56,6
60
Cu DZ
Fara DZ
50
36,8
40
32,1
15
30
20
11,3
10
0
0
0
1
2
Numar portii de dulciuri
Analizand consumul de glucide ale varstnicilor, am constatat ca subiectii diabetici si obezii respecta in
general dieta hipoglucidica.
Consumul de dulciuri a corelat semnificativ negativ cu prezenta diabetului zaharat (r = -0,498; p =
0,001) si a obezitatii (r = -0,317; p = 0,007), indicand complianta acestor pacienti la regimul hipoglucidic
impus.
Slide 21
Regimul hipolipidemic impus este respectat de diabetici (r = 0,353; p = 0,004 la corelatia regim
hiperlipidic-prezenta DZ si pentru corelatia dintre regim hiperlipidic si valorile glucozei sanguine: r = 0,247
; p = 0,049) (grafic 12A).
Si obezii respecta regimul hipolipidic, dupa cum apare in graficul 12B
Graficul 12A
Graficul 12B
Frecventa consumului de alimente grase,
la pacientii cu diabet zaharat
%
Frecventa consumului de alimete grase la
pacienti cu obezitate
70,6
80
70
63,3
60
Pacienti CU DZ
60
%
23,5
24,5
50,94
50
Pacienti FARA DZ
40
61,54
37,74
40
30,77
30
20
20
0 2
5,9
10
10,2
0
0
1
2
3
4
Obezi
NE-obezi
7,69 9,43
1,89
0,00
1
2
3
4
Consumul de alimente bogate in grasimi:
1. La fiecare masa sau aproape la fiecare masa
2. La majoritatea meselor
3. Numai ocazional
4. Rareori sau niciodata
Nici regimul bogat in grasimi, in general, si nici consumul
frecvent de alimente bogate in colesterol NU coreleaza cu
cresterea colesterolului seric, conform analizelor de
corelatie efectuate.
Slide 22
Au fost evidentiat corelatii semnificativ pozitive ale Colesterolului total si LDLcolesterol cu ingestia de alimente sarate: r = 0413; p = 0,001 (pt. colesterol total)
si r = 0,367; p = 0,003 pentru LDL-colesterol
Graficul 13: Relatia dintre consumul de
sare si valorile colesterolului total seric
Graficul 14: Relatia dintre consumul de
sare si valorile LDL-colesterolului
80
70
61.8
60
50
36.7
40
32.4
30
30
23.3
20
10
10
ns
0
adaus sare zilnic
70
adaus sare frecv
…sare ocazional
adaus sare frecvent
adaus ocazional
60
adaus sare f .rar
... sare foarte rar
50
45
38,1
40
27,3
30
28,6
33,3
25
30
20
10
0
0
0
Col.T.<175 mg/dl
72,7
Col.T.≥175 mg/dl
LDL.optim
LDL -Col
LDL la limita
<100
100–129
130–159
160>
LDL crescut
= Optim
= Normal crescut
= La limita (superioară)
= Crescut
Slide 23
CONCLUZII
•
Comportamentul alimentar al subiectilor varstnici este factor determinant al patologiei
dismetabolice si cardiovasculare, In multe cazuri insa, studiind alimentatia varstnicilor
bolnavi, spitalizati, am constatat prezenta compliantei la regimul recomandat de medic,
ei respectand dietele prescrise, si hranindu-se astfel, mai sanatos decat adultii
investigati in afara spitalului, ce se considera „sanatosi”.
•
De aceea, sustinem ca evaluarea nutriţională trebuie să devină o activitate de rutină în
practica medicala, in general, nu numai geriatrica. Totodată, schimbarea alimentaţiei
greşite, ca metodă profilactică a patologiei dismetabolice şi cardiovasculare, reprezintă
o urgenţă şi impunandu-se la toate vârstele.
***
OMS a lansat în 2004 o “Strategie globală asupra dietei, activităţii fizice şi sănătăţii”,
care subliniază importanţa: (1) „dobândirii unei diete echilibrate, prin reducerea
consumului de grăsimi, zahăr rafinat şi sare, a creşterii aportului de fructe, legume,
cereale şi nuci, şi (2) efectuarea de activităţi fizice moderate de cel puţin 30 de minute
zilnic”.
•
Slide 24
Erythrocyte Superoxide dismutase activity in the studied old subjects
Superoxide dismutase (SOD)
U/ml
U/g Hb
Control group
54,71 ± 4,19
224 ± 17
1774 ± 281
Cardiovascular
disease
group
53,87 ± 7,14
221 ± 30
1649 ± 216
Cardiovascular
disease + type
2 diabetes
group
52,81 ± 4,64
Type 2 diabetes
group
44,00 ± 2,88
180 ± 12
1426 ± 70
P = 0,012 vs Ctrl
P = 0,028 vs CV
P = 0,027 vs CV-DZ
P = 0,013 vs Ctrl
P = 0,031 vs CV
P = 0,036 vs CVDZ
P = 0,021 vs Ctrl
220 ± 27
1616 ± 231
250
٭
SOD (U/ml)
200
150
100
50
0
Serie1
Control
CVD
CVD + DZ
DZ
224
221
220
180
60
SOD (% INHIBITIE)
% inhibition
٭
50
40
30
20
10
0
Serie1
Control
CVD
CVD + DZ
DZ
54,71
53,87
52,81
44
2000
SOD (U/g Hb)
Lot
٭
1500
1000
500
0
Serie1
Control
CVD
CVD + DZ
DZ
1778
1649
1616
1426
Slide 25
Erythrocyte Glutathione peroxidase activity in the studied old subjects
Glutathione peroxidase
LOT
U/L whole blood
U/g Hb
Control group
8759 ± 1122
70,42 ± 8,98
Cardiovascular group
9018 ± 1809
67,67 ± 11,60
Cardiovascular disease
with type 2 diabetes
group
8552 ± 2187
63,28 ± 13,96
Type 2 diabetes group
7303 ± 1281
P = 0,041 vs Ctrl
59,09 ± 10,42
P = 0,047 vs Ctrl.
Glutation peroxidaza (U/g Hb)
72
70
68
66
64
٭
62
60
58
56
54
52
Control
CVD
CVD + DZ
DZ
Slide 26
Corelatii ale SOD si GPx cu greutatea corporala si BMI
100
y = -0.1458x + 70.396
R² = 0.003
GPx (U/g Hb)
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
0
10
20
30
BMI (kg/m2)
40
50
Slide 27
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
y = -0.01x + 67.584
R² = 0.0003
GPx (U/g Hb)
GPx (U/g Hb)
Corelatii ale SOD si GPx cu tensiunea arteriala diastolica si sistolica
0
50
100
150
TA sistolica (mm Hg)
200
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
y = -0.041x + 69.474
R² = 0.0012
0
50
100
TA diastolica (mm Hg)
150
Slide 28
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
Glutation peroxidaza (U/g Hb)
Glutation peroxidaza (U/g Hb)
Corelatiile GPx si SOD cu nivelul seric al glucozei si acidului uric
y = -0.0527x + 71.407
R2 = 0.0131
r = 0,1144
p>0,05; NS
0
50
100
150
200
100
90
80
70
60
50
40
30
20
10
0
250
y = 1.635x + 57.935
R2 = 0.0338
r = 0,1838
p > 0,05; NS
0
2
2000
2000
SOD (U/g Hb)
2500
1500
y = -1.7605x + 1870.5
R2 = 0.0814
r = 0.2838
p < 0,02
1000
500
6
8
10
12
Acid uric (mg/dl)
2500
1500
y = -19.749x + 1777.3
R2 = 0.0232
r = 0.1523
p > 0.05; NS
1000
500
0
0
0
50
100
150
200
0
250
2
Glucoza (mg/dL)
4
6
8
10
Acid uric (mg/dL)
5
4
3
2
8
6
4
2
1
Serie1
12
y = 0.0132x + 3.5126
R2 = 0.077
r = 0.2774
p < 0.02
12
0
10
Acid uric (mg/dL)
6
Acid uric (mg/dl)
SOD (U/g Hb)
Glucoza (mg/dL)
4
0
Control
CV
CV+DZ
DZ
3,76
4,98
5,43
5,54
0
50
100
150
Glucoza (mg/dL)
200
250
Slide 29
CONCLUSIONS
► There was a significant reduction of the protection capacity of the both
antioxidant enzymes in Type 2 diabetes group compared with the other studied
groups.
► SOD activity evidenced a significant negative correlation with BMI, serum
glucose content, but there was no correlation between SOD and serum uric acid
level.
► There was no significant correlation between GPx activity and serum glucose
concentration , or GPx and serum uric acid.
► The reduction of the erythrocyte antioxidant enzymes, SOD and GPx , could
contribute to the increase of the oxidative stress.
► The mechanisms wich could alters the activities of the two enzymes are
numerous, but in the light of our results we suggest the posibility that the high
level of glucose to affect the enzymes structure, directly by glycation, or
indirectly by glucose autooxidation (formation of superoxide radical).
► Acidul uric este considerat un antioxidant extracelular important , dar
semnificatia sa se discuta si in relatie cu rolul sau metabolic (produs final al
catabolismului purinelor - care se intensifica in conditii patofiziologice precum:
hipoxie, ischemie, ischemie-reperfuzie, soc hemoragic, etc), dar si ca factor de
risc pentru patologia cardiovasculara (se poate depune pe vasele de sange,..)
Slide 30
Efectul consumului de paste imbogatite cu inulina 10% asupra parametrilor metabolici
a subiecti varstnici cu patologie dismetabolica
LOT EXPERIMENTAL
● Subiectii au fost informati in legatura cu actiunea fibrelor solubile, in special inulina, asupra sistemuluyi digestiv si a metabolismului glucidic si
lipid. Informatiile au fost culese din literatura de specialitate( reviste-publicatii).
● Au fost inclusi in lotul de testare subiecti care au avut stabilit diagnosticul de diabet zaharat tip 2 cu echilibrare prin dieta, sau/si cu antidiabetice
orale, subiecti cu dislipidemii tratate cu hipolipemiante.
● Subiectii au mentinut dieta si tratamentul recomandat de medic (inainte de internare, in ti,pul internarii si dupa externare in toata perioada cat sa desfasurat experimentul = 60 zile consecutiv)
25
numar subiecti
25
17
20
15
8
10
5
0
Total
fara Hipol
cu Hipol
15
16
14
numar subiecti
88,00%
100%
80%
12
10
60%
8
6
40%
3
4
1
18%
20%
5,88%
2
0%
0
Fibrati
Statine
Fibrat + Statina
Fibrati
Statine
Fibrat + Statina
Slide 31
Efectul consumului de paste cu inulina 10% asupra parametrilor metabolici
250
*
*
150
100
50
0
Glucoza
Colesterol
inainte
col-HDL
col-LDL
Trigliceride
dupa 60 zile consum paste cu inulina 10%
39,82
35,33
40
35
30
mg/dl
mg/dl
200
25
20
15
5,06 5,28
10
5
0,65 0,6
0
creatinina
uree
acid uric