Transcript DIVIZIUNEA CELULARA INDIRECTĂ MITOZA www.biologie.trei.ro   Diviziunea indirectă se deosebeşte de diviziunea celulară directă prin faptul că diviziunea nucleului (cariochineză) precede diviziunea citoplasmei (citochineză). După locul şi modul cum.

DIVIZIUNEA CELULARA
INDIRECTĂ
MITOZA
www.biologie.trei.ro


Diviziunea indirectă se deosebeşte de diviziunea
celulară directă prin faptul că diviziunea nucleului
(cariochineză) precede diviziunea citoplasmei
(citochineză).
După locul şi modul cum se desfăşoară, diviziunea
indirectă este de două tipuri:
 cariochineză tipică, somatică sau ecvaţională
numită şi mitoză
 cariochineză alotipică sau reducţională numită şi
meioză.
www.biologie.trei.ro
Mitoza
Mitoza este diviziunea celulară care are loc în
celulele somatice ale tuturor organismelor
eucariote.
 Mitoza este tipul de diviziune prin care
organismele pluricelulare cresc, se dezvoltă şi
înlocuiesc celule şi ţesuturi îmbătrânite sau
traumatizate.
 În urma mitozei dintr-o celulă mamă diploidă
rezultă două celule fiice diploide.
 Se caracterizează prin aceea că diviziunea
nucleului (cariochineză) precede diviziunea
www.biologie.trei.ro
citoplasmei (citochineză).

Diviziunea nucleului
(Cariochineza)


În diviziunea mitotică nucleul trece prin două etape
importante:
 etapa pregătitoare numită interfază
 etapa diviziunii propriu-zise.
Interfaza cuprinde trei perioade:
 perioada presintetică (G1) – în care are loc
decondensarea cromozomilor şi sinteza unor
enzime cu rol în transmiterea informaţiei
genetice.
 perioada de sinteză (S) – în care are loc
dublarea cantităţii de ADN, ARN şi proteine şi
condensarea cromozomilor.
www.biologie.trei.ro
 perioada postsintetică (G2) – în care are
loc sinteza unor proteine necesare formării
fusului de diviziune şi sinteza de ATP.

După etapa pregătitoare (interfază)
urmează etapa diviziunii propriu-zise în
timpul căreia nucleul parcurge mai multe
faze care se succed în următoarea ordine:




profaza
metafaza
anafaza
telofaza
www.biologie.trei.ro
Profaza


Este cea mai lungă
fază a mitozei.
În timpul profazei:
– Nucleul creşte în
volum.
– Se
individualizează
cromozomi
bicromatidici
– Centrozomul se
divide rezultând
2 centrozomi
care se
deplasează
fiecare la câte un
pol al celulei.
www.biologie.trei.ro
Profaza
– Pe măsură ce se
depărtează unul de
celălalt din
centrozomi radiază
fibre care constituie
fusul de diviziune.
– Membrana nucleară
şi nucleolii se
dezorganizează.
– Cariolimfa se
amestecă cu
citoplasma formând
mixoplasma.
www.biologie.trei.ro
Metafaza

În metafază:
– Cromozomii
bicromatidici se
prind cu ajutorul
centromerilor de
fibrele fusului de
diviziune, în zona
ecuatorială a
acestuia, formând
placa ecuatorială
sau placa
metafazică.
www.biologie.trei.ro
Metafaza
– Spre sfârşitul
metafazei începe
clivarea în plan
longitudinal a
celor două
cromatide ale
fiecărui
cromozom,
proces în urma
căruia din fiecare
cromozom
bicromatidic
rezultă doi
cromozomi
monocromatidici.
www.biologie.trei.ro
Anafaza

În timpul anafazei,
datorită contracţiei
filamentelor fusului de
diviziune, cromozomii
monocromatidici
migrează spre cei doi
poli ai fusului de
diviziune, jumătate la
un pol, jumătate la
celălalt pol.
www.biologie.trei.ro
Telofaza

În timpul telofazei:
– Cromozomii
monocromatidici ajunşi la
polii celulei se
despiralizează şi iau
forma filamentelor de
cromatină.
– Fusul de diviziune se
dezorganizează
– În jurul filamentelor de
cromatină se formează
membrana nucleară,
rezultând astfel doi
nuclei, fiecare cu nucleoul
www.biologie.trei.ro
Diviziunea citoplasmei
(Citochineza)


După formarea celor doi nuclei fii, în celula
mamă are loc şi diviziunea citoplasmei
(citochineza) pe parcursul căreia citoplasma şi
organitele celulare se separă în cele două celule
fiice.
La animale citoplasma se divide prin apariţia
unui pliu numit şanţ de clivare, care se
formează în mijlocul celulei mamă. Şanţul de
clivare se adânceşte şi se strânge până când
separă cele două celule fiice identice.
www.biologie.trei.ro



La plante, în zona ecuatorială a celulei, din
fragmente ale fusului de diviziune, vezicule
golgiene şi fragmente ale reticulului
endoplasmatic apare mai întâi o membrană
primordială care desparte celula mamă în două
celule fiice.
Apoi prin încorporare de noi substanţe, în special
substanţe proteice, membrana primordială se
transformă în lamelă mijlocie comună celor două
celule fiice. Aceasta începe să se formeze din
centrul celulei mamă şi înaintează spre periferie
până se racordează cu membranele celulei mamă.
În final fiecare celulă fiică îşi elaborează, de o
parte şi de alta a lamelei mijlocii, o membrană
plamatică primară.
www.biologie.trei.ro

În final rezultă două celule fiice cu acelaşi
număr de cromozomi ca şi celula mamă.
www.biologie.trei.ro
www.biologie.trei.ro