Transcript TRAIAN UN NUME CE A SCRIS ISTORIE Marcus Ulpius Nerva Traianus dinastia Antoninilor S-a născut la 18 septembrie 53 (Italica Santiponce) şi a decedat.

TRAIAN
UN NUME CE A SCRIS ISTORIE
Marcus Ulpius Nerva Traianus
dinastia Antoninilor
S-a născut la 18 septembrie 53 (Italica Santiponce) şi a
decedat la 9 august 117( Selinus Cilicia).
Împărat al Imperiului Roman în perioada 98 – 117d.H.
Supranumit ”Dacicus Maximus”, după victoria răsunătoare
asupra dacilor.
Originar din Baetica (Spania de astăzi),
Marcus Ulpius Nerva Traianus s-a născut la 18
septembrie 53, provenind dintr-o familie faimoasă.
Tatăl său a îndeplinit succesiv funcţiile de guvernator
al provinciei Baetica, consul la Roma, guvernator al
provinciei Siria.
Traian a început cariera militară la vârsta de 17 ani, ca
tribun (ajutor de comandant), urcând în ierarhie ca general, apoi
comandant al armatelor de pe Rin, distingându-se atât prin vitejie,
cât şi prin apropierea faţă de soldaţi.
Tocmai această aproiere faţă de soldaţi l-a ajutat în cariera
sa; la moartea lui Domițian, Nerva, succesorul acestuia, s-a folosit
de renumele lui Traian, numindu-l fiu adoptiv, pentru a obţine
sprijinul armatei şi astfel Traian a ajuns să fie numit succesor la 27
octombrie 97. La moartea lui Nerva, pe 27 ianuarie 98, Traian
devine primul împărat roman născut înafara peninsulei.
Pe plan intern,
împăratul Traian a urmărit
întărirea colaborării cu Senatul
şi diminuarea rolului armatei în
problemele politice. Măsurile
populiste l-au făcut să fie
considerat unul din cei mai buni
cinci împăraţi romani. A scăzut
sau chiar a anulat unele
impozite, a redus luxul palatului
imperial. Problemele financiare
vor fi pe deplin rezolvate o dată
cu capturarea tezaurului dacic.
A eliberat oamenii închişi pe
nedrept şi a returnat
proprietăţile confiscate. A fost
numit de Senat
”Optimus Princeps”.
Pe plan extern, împăratul Traian a dus o politică de cucerire, pe
timpul său imperiul ajungând să cunoască cea mai mare întindere.
La 25 martie 101, porneşte prima expediţie împotriva
Daciei, pe care nu a reuşit să o cucerească nici Caesar, nici
Domiţian. Un an mai târziu, Decebal capitulează și Traian se
întoarce triumfător la Roma. Dar dacii creează din nou probleme
imperiului, astfel încât romanii pornesc o nouă campanie. Pentru a
facilita transportul trupelor şi a proviziilor necesare, între
primăvara anului 103 şi cea a anului 105 Apolodor din Damasc
construieşte renumitul pod Peste Dunăre, ce lega castrul Pontes,
de pe malul sudic, Drobeta, pe malul nordic. Acest pod măsura
1135 m lungime, 50 m. înălţime şi 12 metri lăţime.
Al doilea război dacoroman se încheie cu victoria
lui Traian, Sarmisegetusa
fiind distrusă şi regele dac
se sinucide.
După cucerirea Daciei, Traian
primeşte moştenire regatul Nabateei,
domnind următorii 7 ani ca împărat civil. În
această perioadă construieşte Columna şi
Forumul, pentru a comemora victoria din
Dacia. În 113, pleacă într-o ultimă campanie,
în care anexează la imperiu Armenia şi apoi
porneşte către sud, către Parthia. Cucereşte
Babylonul, Selucia şi Ctesiphon. A continuat
să meargă către Sud, declarând
Mesopotamia provincie romană. În 116 trece
munţii Kuzestan în Persia şi cucereşte
oraşul Susa.
Din cauza unor revolte şi a unor
probleme de sănătate, Traian este nevoit să
se retragă. Se retrage în provincia Cilicia,
unde moare pe 19 august 117.
Dacia, provincie romană
Personalitate împăratului Traian a influențat
covârșitor provincia cucerită Dacia. În locul capitalei
Sarmisegetusa, a fost construită colonia Ulpia Traiana
Augusta Dacica Sarmisegetusa. La inițiativa sa se
declanșează procesul de colonizare masivă a Daciei cu
populație latinofonă. Organul superior de conducere al
Daciei era Legatus Augusti, dar exista şi un Concilium
Provinciarum Daciarum, un fel de mic parlament. S-au
construit drumuri, sau întărit oraşele.
Colonii romane de pe cuprinsul Daciei: Apullum
(Alba-Iulia), Napoca (Cluj), Drobeta (Turnu Severin),
Dierna (Orsova), Potaissa (Turda), Romula (Rosca),
Aque (Calan).
Prin colonizarea Daciei de către romani şi
amestecul dacilor cu romanii, s-au format mai târziu
poporul român şi limba română.
Felicitor Augusto, melior Traiano!
Mai fericit decât Augustus şi mai bun decât Traian!
Aceasta este urarea cu care erau întâmpinaţi împăraţii ce iau succedat lui Traian, al cărui nume este rostit cu cinste şi preţuire şi în zilele
noastre, fiind purtat de localităţi, de şcoli, de străzi şi parcuri, dar mai ales de
oameni care au făcut cinste acestui neam: Traian Vuia (inventator), generalul
Traian Doda (membru al Dietei de la Budapesta ce a luptat pentru drepturile
românilor), profesorul universitar doctor Octavian Traian Popa (hidraulică şi
mecanica fluidelor), poetul Traian T. Coşovei, savantul Traian Negrescu (studii în
domeniul metalurgiei), Traian Săvulescu (biolog şi botanist român), generalul
Traian Moşoiu („arhanghel” al bătăliei pentru Ardeal), academicianul Traian
Lalescu (profesor universitar de matematică), Traian Brăilean (sociolog), Traian
Demetrescu (scriitor), doctor Valeriu Traian Frenţiu (protopop greco-catolic în
Orăştie) şi mulţi alţii.
Documentarea, studiul şi prezentarea au fost realizate de
următoarele cadre didactice şi elevi de la Şcoala cu clasele I-VIII Traian,
comuna Traian, din judeţul Bacău:
prof. Ambăruş Mariana
prof. Pavel Marinela-Nicoleta
Înv. Cutur Costel
şi elevii:
1. Husariu Laurenţiu (cl. a VI-a)
2. Bejan Marian (cl. a VI-a)
3. Bejan Cătălin (cl. a V-a)
4. Răchiteanu Dan (cl. a V-a)
5. Gherghelucă Loredana (cl. a IV-a)
6. Măriuţ Mădălina (cl. a IV-a)
7. Antal Miruna (cl. a III-a)
8. Bejan Claudiu (cl. a III-a)
9. Bejan Ioana (cl. a VIII-a)
10. Solomon Andreea (cl. a VIII-a)