Transcript INSTITUŢII ROMANE ÎN EPOCA REPUBLICII DE LA REGALITATE

INSTITUŢII ROMANE ÎN EPOCA
REPUBLICII
DE LA REGALITATE LA PRINCIPAT
Lector drd. Radu Urloiu
Cetăţeanul roman
1.
Conceptul de civitas.
2.
Tria nomina.
3.
Drepturile şi obligaţiile
cetăţeanului roman.
4.
Dualismul patricianoplebeian
Adunările populare la Roma
1.
Comiţiile curiate.
2.
Comiţiile centuriate.
3.
Comiţiile tribute.
4.
Concilia plebis şi plebiscita.
Magistraturile
1.
Semnificaţie termenului de
magistratus.
2.
Caracteristici ale
magistraturilor.
3.
Concepte: provincia,
potestas, imperium,
auctoritas.
4.
Magistraturi superioare
extraordinare.
2
5.
Magistraturi superioare
cum imperio şi magistraturi
superioare sine imperio.
6.
Promagistraturile.
7.
Magistraturi inferioare.
8.
Lex Villia Annalis şi cursus
honorum.
9.
Lex Cornelia de provinciis:
un fals istoric;
reglementările
3
lui L. Cornelius Sulla cu
privire la magistraturi.
10. Cursus honorum în
perioada Principatului.
Senatul
1.
De la vechiul consilium
regis la Senatul de la
începutul Republicii.
2.
Modificările survenite în
structura instituţiei odată
cu deschiderea cursus
honorum pentru plebei.
3.
Senatul în perioada
războaielor civile.
4.
Senatul în timpul
2
Principatului. Apariţia ordo
senatorius.
Criza Republicii
1.
Consecinţele expansiunii
romane în plan politic,
militar, social şi ideologic.
2.
Apariţia facţiunilor
optimates şi populares la
Roma.
3.
Reformele lui Tiberius şi
Caius Sempronius
Gracchus.
4.
Tentativa de reformă a lui
M. Livius Drusus.
2
5.
Ascensiunea politică a lui
C. Marius şi reforma
militară a acestuia.
Începutul rivalităţii dintre
Marius şi L. Cornelius
Sulla.
6.
Războiul cu socii. Mutaţii
survenite în structura
societăţii şi a instituţiilor
romane.
Primul război civil şi dictatura lui Sulla
1.
Revenirea lui L. Cornelius
Sulla din Orient şi
declanşarea războiului
civil.
2.
Instituirea listelor de
proscripţii.
3.
Lex Valeria: L. Cornelius
Sulla, declarat dictator rei
publicae constituendae et
legibus scribundis.
4.
Reformele lui Sulla.
Consoli-
2
darea autorităţii Senatului şi
reducerea prerogativelor
tribunilor plebei.
5. Ascensiunea lui Cn.
Pompeius Magnus şi a lui
M. Licinius Crassus şi
abrogarea “Constituţiei” lui
Sulla.
Ideile politice ale lui Cicero şi conjuraţia
lui Catilina
1.
Conceptul de concordia
ordinum.
2.
Cicero consul în 63 î. Hr. şi
rolul jucat în lichidarea
conjuraţiei lui Catilina.
3.
În 60 î. Hr., cavalerii rup
pactul concordia ordinum şi
Cicero este exilat.
4.
Conceptele consensus
2
universorum bonorum şi
princeps.
5. Fundamentele unei filozofii
politice bazate pe ius civile
expuse în De oratore, De re
publica şi De legibus.
6. Partizan, temporar, al lui
Caesar (Pro Marcello).
7. Partizan al conjuraţilor,
Philippicae; ucis în 43 î. Hr.,
din ordinul lui Antonius.
Primul triumvirat şi al doilea război civil
1.
Primul triumvirat încheiat
între C. Iulius Caesar, Cn.
Pompeius Magnus şi M.
Licinius Crassus.
2.
Cucerirea Galliei de către
Caesar.
3.
Reuniunea de la Lucca (56
î. Hr.) şi reînnoirea
triumviratului pentru o
nouă perioadă de 5 ani.
2
4.
Dezastrul lui Crassus la
Carrhae şi destrămarea
triumviratului.
5.
Al treilea război civil şi
dispariţia lui Pompeius.
6.
Caesar dictator pe viaţă,
consul şi învestit cu
tribunicia potestas;
reformele lui Caesar.
7.
Asasinarea lui Caesar.
Al doilea triumvirat şi ultimele războaie
civile
1.
Antonius proscris şi învins
la Mutina (43 î. Hr.).
2.
Tânărul Caesar
(Octavianus) părăseşte
tabăra senatorială şi se
apropie de M. Antonius şi
M. Aemilius Lepidus.
3.
Formarea celui de-al
doilea triumvirat: IIIviri rei
publicae constituendae; noi
proscripţii.
2
4. Victoria triumvirilor la
Philippi împotriva lui M.
Iunius Brutus şi C. Cassius.
5. Reîmpărţirea provinciilor
între triumviri şi războiul
perusin.
6. Războiul împotriva lui Sex.
Pompeius şi reînnoirea
triumviratului pentru 5 ani;
marginalizarea lui Lepidus.
3
7. Căsătoria lui M. Antonius cu
Octavia şi plecarea acestuia
spre Orient.
8. Antonius o repudiază pe
Octavia şi se căsătoreşte cu
Cleopatra; declanşarea
războiului civil.
9. Antonius învins la Actium (2
septembrie 31 î. Hr.);
Antonius şi Cleopatra se
sinucid, Egiptul provincie
romană (30 î. Hr.).
Comandamente militare extraordinare în
secolul I î. Hr.
1.
Comandamentul deţinut
de M. Antonius Creticus în
74 î. Hr. în războiul
împotriva piraţilor.
2.
Lex Gabinia (67 î. Hr.):
Pompeius primeşte
comanda supremă în
războiul împotriva
piraţilor.
3.
Lex Manilia (66 î. Hr.):
Pompeius primeşte
comanda în războiul
împotriva lui Mithridates.
3
4. Lex Cornelia-Caecilia: Pompei
însărcinat cu annona (57 î.
Hr.).
5. Comandamentele oferite în
43 î. Hr. lui Brutus în
Macedonia şi, respectiv, lui
Cassius în Orient.
6. Organizarea provincială şi
imperium: Lex Pompeia de
provinciis (52 î. Hr.) şi Lex
Iulia de provinciis (47/46 î.
Hr).
Instaurarea Principatului
1.
Literatura istorică (Cassius
Dio, Suetonius etc.) şi
epigrafia (Res Gestae divi
Augusti etc.) ca surse
fundamentale privind
natura regimului
augustan.
2.
Anul 29 î. Hr.: Octavianus
serbează un triplu triumf
şi anunţă sfârşitul erei
triumvirale.
3.
28 î. Hr: primele schimbări
care anunţă instaurarea
2
noului regim.
4. Anul 27 î. Hr: instaurarea
Principatului; Octavianus
numit Imperator Caesar
Augustus divi filius;
prerogativele conferite lui
Augustus în acest an.
5. Criza din anul 23 î. Hr;
Augustus renunţă la
consulat dar primeşte
3
tribunicia potestas pe viaţă; noi
prerogative.
6. Anul 19 î. Hr: Augustus
capătă puterea consulară pe
viaţă.
7. Augustus numit pontifex
maximus (12 î. Hr.) şi pater
patriale (2 î. Hr.).
8. Fundamentele puterii
imperiale (‘twin pillars’-R.
Syme): imperium şi tribunicia
potestas; imperium maius,
construcţie fictivă.
“Imperium maius” şi evoluţia puterii
imperiale în primele decenii ale
Principatului
1.
Thedor Mommsen, ca
autor al conceptului de
“imperium maius”.
2.
Nicio sursă antică,
epigrafică sau literară nu
atestă existenţa acestui
termen.
3.
Dezbateri ale cercetătorilor
actuali pe marginea acestui
concept.
2
4. Natura prerogativelor
conferite personajelor
asociate de Augustus la
putere: Agrippa, Tiberius,
Drusus Maior, C. şi L.
Caesar, Germanicus.
5. Senatus consultum de Cn
Pisone patre.