Transcript File
EXPLORAREA METABOLISMULUI LIPIDIC Lipoproteinele forma de transport plasmatic a lipidelor macromolecule alcătuite din: • nucleu central o trigliceride o colesterol esterificat o proprietăţi hidrofobe • înveliş extern o fosfolipide o colesterol neesterificat o apolipoproteine solubilitate Lipoproteinele Electroforeză: • spoturi: o o o pre- Ultracentrifugare: • diferenţă de densitate o TG mai puţin dense o apolipoproteinele mai dense • 5 clase majore: o o o o o chilomicroni VLDL IDL HDL LDL Lipoproteinele Lipoproteinele Clasa de LP Compoziţie ELFO (apo) Chilomicroni TG exogene Nu migrează VLDL (B100, CI, CIII, TG endogene E) pre β IDL Esteri de colesterol, TG broad β LDL (B100) Esteri de colesterol Β HDL (AI, AII, AIV) Esteri de colesterol α Rolul lipoproteinelor în ateroscleroză LDL cele mai aterogene transportă 60-70% din COL din sânge către ţesuturile periferice – celulele arterelor coronare, ale altor artere ateroscleroză prin legarea apo(a) de apo B100 LDL devine Lp(a) Lp(a) = risc de boli cardiovasculare HDL produse în ficat şi intestin conţin 20-30% din COL circulant transportă COL de la periferie ficat = transport retrograd al COL rol antiaterogen rol de protecţie împotriva aterosclerozei preia COL din pereţii vasculari !!!!!!! Rolul lipoproteinelor în ateroscleroză Rolul lipoproteinelor în ateroscleroză EXPLORĂRI UZUALE ALE METABOLISMULUI LIPIDIC Explorări uzuale Pentru efectuarea determinărilor: • pacienţii urmează o dietă normală timp de 2 săptămâni • este eliminată medicaţia care ar putea afecta metabolismul lipidic • valorile obţinute – corelate cu vârsta şi sexul pacienţilor Explorări uzuale 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. Aspectul plasmei Lipidele totale Colesterol total Trigliceridele HDL-colesterolul LDL- colesterolul Colesterol total/HDL-colesterol Lipoproteina (a) 1. Aspectul plasmei la 4C după 23 h: Clar Normal Hipercolesterolemie Opalescent sau lactescent Hipertrigliceridemie Supernatant cu inel cremos Creşterea chilomicronilor 2. Lipidele totale Valoare normală: 500-800 mg/dL Valori crescute: aport crescut tratament cu anticoncepţionale orale 2. Lipidele totale Valoare normală: 500-800 mg/dL Valori scăzute: malabsorbţie ciroză 3. Colesterolul total Valori normale < 200mg/dL (<5,2mmol/l) Patologic: 200-239 mg/dL (5,2-6,19 mmol/l) • valoare de graniţă pentru riscul dezvoltării bolii arteriale coronariene > 240 mg/dL (> 6,2 mmol/l) • risc de boală coronariană 3. Colesterolul total Valori crescute: dietă bogată în colesterol şi grăsimi saturate 3. Colesterolul total Valori crescute: HLP primare • Hipercolesterolemia familială sau poligenică • Disbetalipoproteinemia familială 3. Colesterolul total Valori crescute: HLP secundare afecţiuni hepatocelulare colestaze SN IRC diabet zaharat cardiopatie ischemică Diabet zaharat 4. Trigliceridele Valori normale 160 mg/dL ( 1,8 mmol/l) Interpretare: > 160 mg/dL (1,8 mmol/l) • dislipidemie de graniţă când e asociată cu HDL-COL scăzut şi cu COL total de graniţă 200-400 mg/dL - risc coronarian moderat > 400 mg/dL - risc coronarian crescut 4. Trigliceridele Valori crescute: HLP primare HLP secundare • obezitate • alcoolism, ciroză alcoolică • ciroză biliară, obstrucţie biliară extrahepatică • pancreatită acută şi cronică 4. Trigliceridele Valori crescute: HLP secundare • SN, IRC • HTA esenţială, IMA • diabet zaharat, dietă bogată în carbohidraţi • tratament estrogenic 5. HDL colesterolul Valori normale: B > 39mg/dL (>1mmol/l) F > 43 mg/dL (1,1mmol/l) Modificări patologice: < 35mg/dL - risc coronarian la ambele sexe, prognostic rezervat 6. LDL colesterolul Se calculează cu formula lui Friedewald: LDL-C = CT – HDL-C – TG/5 (TG < 400 mg/dL) Valori normale < 130 mg/dL (< 3,36 mmol/l) 6. LDL colesterolul Modificări patologice: 130-159 mg/dL (3,37-4,13 mmol/l) – risc coronarian de graniţă > 160 mg/dL (> 4,14 mmol/l)- risc coronarian crescut 7. Colesterol total / HDL-Colesterol utilizat în evaluarea riscului coronarian la indivizii care prezintă valori ale COL total între 200-250 mg/dL (5-6,5 mmol/l) CT/HDL-COL 5 reprezintă risc coronarian 8. Lipoproteina (a) Valori normale 20 mg/dL Modificări patologice: 30 mg/dL - factor de risc independent pentru dezvoltarea bolii coronariene 8. Lipoproteina (a) LP modificată din clasa LDL (LDL + proteină adiţională) structură similară cu a plasminogenului în concentraţii crescute se depozitează în pereţii arteriali inducând o aterogeneză accelerată EXPLORAREA METABOLISMULUI PROTEIC Explorarea metabolismului proteic I. Proteinemia totală şi proteinuria II. Electroforeza proteinelor III. Disproteinemiile IV. Alterări ale metabolismului purinelor Starea de euproteinemie • proteinele plasmatice = 6,7-8,4 g/dL • albuminele = 3,5-5,5 g/dL - 5070% • globulinele = 2,0-3,5 g/dL - 4050% • raportul albumine/globuline = 1,6-2,2 Starea de euproteinemie • Concentraţia proteinelor în urină: • în repaus 150 mg/zi • după exerciţiu fizic intens 250 mg/zi Proteinuria • testele calitative standard (cu bandelete) sunt negative pentru albumină • detectarea precoce a microalbuminuriei poate fi sugestivă pentru o nefropatie • rezultatul negativ al testelor nu exclude prezenţa în urină a globulinei, a hemoglobinei sau a proteinei Bence-Jones Creşterea proteinuriei • proteinurie renală poate fi de cauze: • glomerulare (glomerulonefrite, nefrită asociată cu lupus eritematos sistemic, amiloidoză) Creşterea proteinuriei • tubulare (pielonefrită, nefropatii induse de fenacetină, sindrom Fanconi) Creşterea proteinuriei • prezenţa lanţurilor uşoare monoclonale este dovada clară a existenţei unui proces malign: mielomul multiplu, macroglobulinemia Waldenstrom, amiloidoză • proteina termică Bence Jones caracteristică mielomului multiplu şi altor boli care afectează măduva osoasă: metastaze, unele leucemii, osteosarcom Explorarea metabolismului proteic I. Proteinemia totală şi proteinuria II. Electroforeza proteinelor III. Disproteinemiile IV. Alterări ale metabolismului purinelor Electroforeza proteinelor • Albumine: 3,5-5,5 g% 50-70% • Globuline: 2,0-3,5 g% 40-50% • Alfa 1-globuline: 0,2-0,4 g% 3-6% • Alfa 2-globuline: 0,5-0,9 g% 7-10% • Beta-globuline: 0,5-1,1 g% 11-14% • Gama-globuline: 0,7-1,7 g% 15-23% 4 8 12 16 Explorarea metabolismului proteic I. Proteinemia totală şi proteinuria II. Electroforeza proteinelor III. Disproteinemiile IV. Alterări ale metabolismului purinelor Disproteinemiile • modificarea raportului dintre fracţiunile proteinelor plasmatice (valori anormale ale fracţiunilor proteice cu valori normale sau anormale ale proteinemiei totale) Disproteinemia din inflamaţia acută (reacţia de fază acută) Disproteinemia din inflamaţiile cronice Disproteinemia din bolile hepatice cronice Disproteinemia din sindromul nefrotic Disproteinemia din inflamaţia acută (reacţia de fază acută) • concentraţiei plasmatice de albumine • 1 şi 2 globulinelor = „reactanţi de fază acută” • din punct de vedere clinic, cele mai importante = markeri ai răspunsului de fază acută – proteina C reactivă – amiloidul seric A – Fibrinogenul Disproteinemia din inflamaţia acută (reacţia de fază acută) • concentraţiei plasmatice de albumine • 1 şi 2 globulinelor = „reactanţi de fază acută” Cauze: • infecţii bacteriene (pneumonie, febră reumatică, tuberculoză, nefrită interstiţială) • arsuri • infarct miocardic • leziuni multiple (inclusiv fracturi multiple) sau postoperator • puseele de acutizare ale bolilor cronice (artrită reumatoidă, boala Crohn) • tumori maligne Disproteinemia din inflamaţiile cronice • concentraţiei plasmatice de albumine • 1, 2 şi mai ales a -globulinelor Cauze: • infecţii cronice • boli de colagen • tumori maligne Disproteinemia din inflamaţiile cronice • concentraţiei plasmatice de albumine • 1, 2 şi mai ales a -globulinelor Cauze: • gamapatii monoclonale cum este mielomul multiplu • aspect tipic de „dom”, un spike ascuţit în domeniul gama • dacă se produc doar lanţuri uşoare ale Ig, acestea se vor excreta şi în urină sub forma proteinelor Bence Jones Disproteinemia din bolile hepatice cronice • concentraţiei plasmatice de albumine • şi -globulinelor – mai ales a imunoglobulinelor IgG, M şi A (contopirea vârfurilor şi pe ELFO determină apariţia „domului cirotic”) Cauze: • hepatită cronică activă • ciroză Disproteinemia din sindromul nefrotic • concentraţiei plasmatice de albumine şi a globulinelor • 2 şi -globulinelor Cauze: • creşterea permeabilităţii capilarelor glomerulare determină proteinurie glomerulară cu creşterea compensatorie a sintezei de globuline Explorarea metabolismului proteic I. Proteinemia totală şi proteinuria II. Electroforeza proteinelor III. Disproteinemiile IV. Alterări ale metabolismului purinelor Alterări ale metabolismului purinelor 1. Hiperuricemia 2. Guta Hiperuricemia • acizii nucleici conţin pirimidine şi purine • catabolismul purinelor adenina şi guanina acid uric • acidul uric plasmatic • la concentraţii fiziologice ale H+- ionizat în cea mai mare parte • sub formă de urat sodic • concentraţiile crescute de urat seric = hiperuricemie • acidul uric şi uratul - molecule relativ insolubile care precipită în soluţii apoase cum ar fi urina sau lichidul sinovial Hiperuricemia • concentraţia de urat seric este mai mare la bărbaţi decât la femei – VN = 3-6 mg/dL – un nivel crescut al uratului seric este determinat de • creşterea formării de urat (degradarea purinelor endogene sau exogene) • scăderea excreţiei Guta • sindrom clinic caracterizat prin hiperuricemie şi artrită acută recurentă Guta Cauze de gută • concentraţiei de acid uric în sânge cu depunere anormală de cristale de sodiu la nivelul articulaţiilor • alimente cu conţinut ridicat de acid uric: carnea roşie, organele interne (ficat, rinichi), carne de peşte Guta Atacul de gută • depunerea cristalelor de urat sodic la nivelul articulaţiilor • declanşarea unei reacţii inflamatorii acute Guta Atacul de gută • de obicei nocturn • dureri atroce • tumefacţii, eritem, tensiune locală • poate afecta: genunchii, cotul, încheietura mâinii, rar şoldurile Guta Tofii gutoşi • formaţi din depozite subcutanate de cristale de urat • întâlniţi la bolnavii cu gută cronică Guta Nefrolitiaza • complicaţie comună în gută • depunerea cristalelor de uraţi la nivelul ţesutului renal şi al tractului urinar cu formarea de calculi renali Guta Factori de risc • obezitate • exces de alcool • exces de carne, peşte cu conţinut ridicat de purine • medicamente de tipul diureticelor Guta Diagnostic • recoltarea de lichid sinovial cu evidenţierea cristalelor de acid uric – CEL MAI PRECIS TEST • măsurarea acidului uric seric • examen fizic