Transcript Uniunea Europeana: Piata interna unica

Uniunea Europeană
Piaţa internă unică
Contextul aparitiei pietei
interne unice
Art.9 Tratatul de la Roma (1958): “
Comunitatea va avea la baza o
uniune vamala ce va acoperi intregul
comert cu bunuri si care va implica
interzicerea taxelor vamale la importul
si exportul de produse intre Statele
Membre, ca si a altor taxe cu efect
echivalent.”
 Prevederi realizate in iulie 1968.

Contextul aparitiei pietei
interne unice
In 1985 se lanseaza proiectul
definitivarii pietei unice europene;
 Actul Unic European adoptat in iunie
1985 si ratificat in perioada 1986 –
1987. In vigoare de la 1 iulie 1987.
 Tinta era desavarsirea pietei unice
interne pina la 1 ianuarie 1993.

Argumente in favoarea
pietei interne unice
Presiuni concurentiale din partea SUA
si Japoniei;
 Aspecte politice;
 Valorificarea economiei de scara;
 Potentarea pietei financiare europene;
 Valorificarea potentialului economiei
bazate pe informatie.

Obiectivele pietei interne
unice
Obiectivul central a constat in stabilirea pina la
31 decembrie 1992 a unui spatiu fara frontiere
in care sa fie asigurata circulatia bunurilor, a
fortei de munca, a serviciilor si a capitalurilor.
 Obiectivul economic era acompaniat de un
obiectiv social: dezvoltarea sentimentului ca
europenii pot circula, pot munci si studia acolo
unde doresc.

Obiectivele pietei interne
unice
Obiectiv operational: trecerea de la regula
unanimitatii la majoritatea calificata in
probleme legate de armonizarea legislatiilor.
 Majortatea se aplica domeniilor in care
principiile de actiune au fost convenite prin
unanimitate sau domeniile pentru care statele
membre isi declina interesul.

Obiectivele pietei interne
unice

Alte obiective ale PIU:
Coeziunea economica;
 Armonizarea politicilor sociale;
 Coordonarea eforturilor de C-D;
 Cooperarea monetara;

Piata interna unica

Libera circulatie a marfurilor:
Realizarea uniunii vamale (1968);
 Principiul recunoasterii reciproce a
normelor tehnice (1979);
 Uniformizarea aplicarii TVA (1977), cu
perfectionari in 1987, 1989, 1993,
1997.
 Prevederi suplimentare in domeniul
accizelor, produselor alimentare,
medicamentelor, etc.

Piata interna unica

Libera circulatie a persoanelor:
Art. 48 al Tratatului de la Roma
prevedea crearea conditiilor pentru
realizarea liberei circulatii a
persoanelor pe teritoriul Comunitatii.
 Aceasta insemna abolirea oricarei
discriminari bazate pe nationalitate in
privinta angajarii, stabilirii salariilor si
conditiilor de munca.

Piata interna unica
Libera circulatie a persoanelor:
Primele masuri adoptate in 1964 se refereau la
profesiile liberale;
 In 1985 se adopta recunoasterea reciproca a
pregatirii si calificarilor profesionale;
 In 1989 in Carta Sociala se prevad masuri de
asigurare a liberei circulatii a fortei de munca;
 Libertatea de stabilire dar si garantarea securitatii
si protectiei cetatenilor;
 Dreptul de a trai si beneficia de protectie sociala.

Piata interna unica
Libera circulatie a serviciilor:
Desi ocupa cea mai mare pondere in PIB si
numar de locuri de munca, serviciile au
cunoscut o liberalizare lenta;
 Art.52 si 54 din Tratatul de la Roma: libertatea
de circulatie a serviciilor inseamna ca firmele de
servicii dintr-o tara comunitara care dispunde o
licenta de functionare in tara de origine, pot
opera pe intreg teritoriul UE.

Piata interna unica
Libera circulatie a serviciilor:
Principiul liberalizarii serviciilor are in vedere 2
aspecte:
Dreptul de stabilire al resortisantilor unui stat
membru pe teritoriul altui stat din UE in scopul
prestarii unui serviciu;
 Prestarea de servicii pe baze transfrontaliere,
fara a fi necesara deplasarea prestatorului.


Prin servicii se includ activitatile prestate contra
unei remuneratii, care se constituie ca o parte
componenta a vietii economice a statului
respectiv.
Piata interna unica
Libera circulatie a serviciilor:
Servicii active – presupun deplasarea
prestatorului in tara consumatorului de
servicii;
 Servicii pasive – deplasarea consumatorului
in tara prestatorului de servicii;
 Servicii de corespondenta – doar serviciile
respective traverseaza frontiera.

Piata interna unica
Libera circulatie a capitalurilor:
implica inlaturarea controlului asupra fluxurilor
de capital.
 Liberalizarea totala a circulatiei capitalului a
fost si este o conditie a liberului schimb al
produselor si serviciilor financiare in interiorul
UE si a unei alocari optime in scop productiv
si comercial a fondurilor depuse la institutiile
financiare.
Politica concurentei

Politica în domeniul concurenţei este esenţială
în cadrul spaţiului economic al UE deoarece:
concurenţa şi pieţele concurenţiale sunt
esenţiale pentru realizarea obiectivelor
economice ale Uniunii;
 avatantajele eliminării barierelor publice ca
urmare a mecanismelor Uniunii ar fi afectate
dacă ele ar fi înlocuite de bariere private.

Politica concurentei
Necesitatea unei politici comune în domeniul
concurenţei derivă din faptul că alternativa (politici
naţionale) ar fi mult mai lentă şi nesigură;
 Un alt dezavantaj folosirii politicilor naţionale ar fi
acela că aceste politici ar fi mult mai orientate spre
interesul naţional în defavoarea sau în ignorarea
interesului comun;
 Datorita acestor dezavantaje, politica în domeniul
concurenţei este menţionată atât în Tratatul de la
Roma, cât şi, mult întărită, în Tratatul de la
Maastricht.

Politica concurentei

Politica comună în domeniul concurenţei are
printre componentele esenţiale:
politica privind practicile anticoncurenţiale;
 politica de antimonopol;
 politica în domeniul fuziunilor;
 controlul ajutoarelor de stat.

Politica concurentei
Politica privind practicile anti-concurenţiale:

Se au în vedere cartelurile, practicile concertate,
alte forme de practici anticoncurenţiale, dar şi
acordurile între firme. Conform reglementărilor
comunitare se interzice şi se declară explicit ca fiind
automat nule şi „incompatibile cu piaţa comună:
toate acordurile dintre întreprinderi şi practicile
concertate care pot afecta comerţul dintre statele
membre şi care au ca obiect sau efect
împiedicarea, limitarea sau distorsionarea
concurenţei în cadrul pieţei comune”.
Politica concurentei
Politica privind practicile anti-concurenţiale:
Exemple de acţiuni interzise sunt:
 restricţiile cantitative asupra producţiei, investiţiilor
sau cercetării-dezvoltării;
 partajarea pieţei;
 legarea vânzărilor de condiţii suplimentare.
Politica concurentei





Politica privind practicile anti-concurenţiale:
Astfel de acţiuni sunt totuşi permise în cazul îndeplinirii
simultane a patru condiţii:
dacă ele contribuie la ameliorarea producţiei, distribuţiei
sau la promovarea progresului tehnic sau economic;
dacă acordă consumatorilor o cotă echitabilă din profituri;
dacă evită restricţiile care nu sunt indispensabile pentru
realizarea condiţiilor 1 şi 2;
dacă întreprinderile nu elimină concurenţa pentru o parte
substanţială a produselor în cauză.
Politica concurentei
Politica antimonopol:
Politica antimonopol are în vedere că orice abuz de
poziţie dominantă al uneia sau mai multor
întreprinderi în cadrul pieţei comune sau într-o parte
substanţială a acesteia este interzis ca fiind
incompatibil cu piaţa comună, în măsura în care
poate afecta comerţul între statele membre.
 Exemple de asemenea abuzuri pot fi: preţurile
inechitabile, condiţiile comerciale inechitabile,
discriminarea între clienţi sau furnizori, limitările
ofertelor şi contractelor.

Politica concurentei
Politica in domeniul fuziunilor:
 Iniţial nu au existat dispoziţii exprese privind
fuziunile. Această rezervă se explica prin
susţinerea politică a ideei de consolidare a firmelor
europene, precum şi prin dorinţa de a nu transmite
controlului comunitar prerogative privind fuziunile
interne.
 Primul proiect de regulament privind fuziunile a
fost elaborat în 1973.
Politica concurentei
Politica in domeniul fuziunilor:




Urmare a extinderii numărului de fuziuni, în 1989 a fost elaborat
un Regulament operativ care cere notificarea obligatorie pentru
toate fuziunile care satisfac următoarele criterii:
o cifra de afaceri mondială de cel puţin 5 miliarde euro;
o cifra de afaceri comunitară de 250 milioane euro pentru
fiecare din cel puţin două companii implicate;
cifra de afaceri comunitară nu trebuie să fie concentrată într-un
singur stat membru (să nu aibă mai mult de două treimi din
total într-un singur stat membru).
Politica concurentei
Controlul ajutoarelor de stat:



Subvenţiile au fost interzise, în principiu, atât de Tratatul
Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului, cât şi de
Tratatul de la Roma deoarece acestea distorsionează
concurenţa de pe piaţa internă, respectiv concurenţa dintre
întrepridnerile din diferite state membre;
Cu toate acestea, în Uniunea Europeană au fost permise
excepţii în domeniul ajutoarelor de stat în sectoare precum
căile ferate, cărbunele, agricultura şi pescuitul, cercetarea –
dezvoltarea;
Una din cauzele supravieţuirii (desigur pe un fond de
reducere) a ajutoarelor de stat este şi politizarea acestora.